437 matches
-
scăpat și pe sconcs din brațe. Am făcut schimb și, într-un târziu, am eliberat o fereastră fn tavanul liftului. Din cauza întunericului nu mi-am dat seama cât sânt de murdar pe mâini, după demontarea tavanului plin de funingine și vaselină, așa că intenția de a-mi scutura costumașul deja pătat de vin roșu pe guler i-a fost fatală. Costumului, nu colegului puturos. Dungi negre-cenușii au violat tergalul fin. Oricum era compromis, așa că, în momentul în care viitorul meu prieten de
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
tot felul de șicane. Astfel, câteodată, sculându-se pe la miezul nopții ca să bea apă, strecura sub perna consoartei sale câte un topor mânjit cu sânge și o mulțime de pene lipite de ascuțișul lui... Sau ungea clanțele de la uși cu vaselină, cu borhot sau chiar excremente, după care se culca la loc, pândind cu urechea, cum cei ai casei, buimăciți de somn, se sculau unul câte unul, mai Întâi babulea, apoi mama ei, Fevronia, și, În sfârșit, Mașa, lipăind cu picioarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
și rude ce veneau din Marea Rusie. Erau atât de slabi și se purtau cu atâta umilință, Încât păreau că vin nu dintr-un tărâm populat de oameni, ci de stafii. Ca și pufoaicele vătuite, ca și cizmele unse cu vaselină, toți păreau făcuți după același calapod, Încât cu greu puteai să distingi bărbatul de femeie și pe omul tânăr de cel bătrân. Erau extrem de atenți, vorbeau mai mult În șoaptă și făceau mereu semne arătând spre geam sau spre ușă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
eu de ocazie...” Peste două zile, același bătrânel, aceeași farmacistă. Stau față În față și se privesc printre ochelari. „Cu ce vă putem fi de folos?” Întreabă doamna În halatul alb. „V-aș ruga să-mi dați un tub de vaselină pentru mâini...” „Dar ce-ați pățit?” Întreabă femeia. „Știți, am avut ghinion”, zice bătrânelul, „autocarul s-a răsturnat În Prut...” și, tremurând din Încheieturi, bătrânelul Își arătă palmele pline de bătături purulente... PAGINĂ NOUĂ VIII. Vals Noimann râse, deși nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
dacă stimulezi destul de tare prostata, poți avea orgasme explozive hands-free. La vârsta aia, prietenul e un mic maniac sexual. Mereu se-nvârte căutând feluri tot mai mișto să și-o facă. Se duce să-și cumpere un morcov și niște vaselină. Să facă niște cercetări pe cont propriu. Apoi își imaginează cum o să arate la casă, doar morcovul ăla și vaselina alunecând pe banda automată înspre casieriță. Toți ceilalți clienți așteptând la coadă, privindu-l. Văzând cu toții ce seară de pomină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
se-nvârte căutând feluri tot mai mișto să și-o facă. Se duce să-și cumpere un morcov și niște vaselină. Să facă niște cercetări pe cont propriu. Apoi își imaginează cum o să arate la casă, doar morcovul ăla și vaselina alunecând pe banda automată înspre casieriță. Toți ceilalți clienți așteptând la coadă, privindu-l. Văzând cu toții ce seară de pomină și-a aranjat el. Așa că prietenul cumpără lapte și ouă și zahăr și-un morcov, toate ingredientele pentru o tartă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
automată înspre casieriță. Toți ceilalți clienți așteptând la coadă, privindu-l. Văzând cu toții ce seară de pomină și-a aranjat el. Așa că prietenul cumpără lapte și ouă și zahăr și-un morcov, toate ingredientele pentru o tartă cu morcovi. Și vaselină. De parcă se duce acasă să-și vâre o tartă cu morcovi în cur. Acasă, cioplește morcovul și-l transformă într-o unealtă boantă. Îl dă cu grăsime și și-l înșurubează în găoz. Și-apoi... nimic. Nici un orgasm. Nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
din jurul gâtului. Totuși, e imposibil să intru în el. Dacă vrei să vezi cum e să-ți atingi intestinele, cumpără niște prezervative din piele de oaie. Ia unul și desfă-l. Umple-l cu unt de arahide. Dă-l cu vaselină și ține-l sub apă. Apoi încearcă să-l sfâșii. Să-l rupi în două. E prea dur și elastic. E atât de lunecos încât abia poți să-l ții în mână. Un prezervativ din piele de oaie e, practic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
înregistrare atârnând încă de-o sfoară. Cu numărul cazului scris pe ea. Cora face semn cu țeava armei înspre cele două păpuși. — Ia-le, spune ea. Și vino cu mine. Băiețelul poartă doar chiloțeii lui albi, murdăriți în spate cu vaselină. Fetița, doar un slip de satin, întărit de la atâtea pete. Cu un singur braț, detectivul apucă păpușile grele cât doi copii, și le strânge la piept. Cu inelele lor din sfârcuri și tatuajele și păduchii lor lați. Mirosind a fum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
-te și umblă, Sara vine de mulți ani cu povești ca bilele colorate, Sara mi-ar putea întinde fărașul să-mi strâng cioburile, poate mai iese ceva. Sara l-a iubit pe Vlad și asta nu-i zgârietură, să pui vaselină, să treacă. A început să râdă în hohote când se citea din Evanghelie la capul lui. Mâncăm la o măsuță care se cam clatină. Iau o bucată de carton și-o așez sub un picior. Încă nu mi-am pierdut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
ratați și frigide! - Uf! am răsuflat ușurat. Pentru câteva clipe mă gândisem că... am în față un mare geniu autodoborât... - Stai liniștit! și-mi arătă într-un sertar un dispozitiv cilindric ascuns într-un morman de șurubelnițe și cutii de vaselină. ANTILUMEA! și ochii îi prinseră a sclipi într-un joc debil jucăuș. - Așa se cheamă... chestia? - Nuu!... Acolo duce! E un transportor individual de rezonanță leptică... Ca de obicei, nu l-am mai ascultat. L-am atins. - Antilumea!... Vid? Antimaterie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85064_a_85851]
-
căreia am ieșit În lume, Într-o noapte geroasă de iarnă. Dacă mă urc pe bolovan, de aici din stradă , prin fereastră o văd pe mama. E cocoșată de atâta muncă sărăcuța. Când intru În casă tata mă ademenește cu vaselina, Îmi unge cu ea Încheieturile mâinilor, apoi intrăm Împreună În garajul Întunecos. Tata miroase a vaselină, a transpirație și a vin acru. Bicicleta pe care nu m-am urcat niciodată stă rezemată de un dulap de fier din garaj și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
de aici din stradă , prin fereastră o văd pe mama. E cocoșată de atâta muncă sărăcuța. Când intru În casă tata mă ademenește cu vaselina, Îmi unge cu ea Încheieturile mâinilor, apoi intrăm Împreună În garajul Întunecos. Tata miroase a vaselină, a transpirație și a vin acru. Bicicleta pe care nu m-am urcat niciodată stă rezemată de un dulap de fier din garaj și tata o mângâie ca pe un copil. În bucătărie mă simt bine. Mama a umplut castronul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
vaginului. Margoulies nu prea știa ce face. Voia să acopere vaginul, astfel încât Bull să nu-și dea seama ce era. Îl stropise cu apă distilată, astfel ca Bull să aibă impresia că dezinfectează rana. Apoi aplicase un strat transparent de vaselină pe toată zona din spatele genunchiului. În continuare, se folosise de benzile de leucoplast ca să împreuneze buzele vaginului. În final, acoperise totul cu un bandaj trainic, dar flexibil. Stătuse în picioare pentru a-și termina treaba. Privindu-l pe Bull, aplicase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
treacă pansamentul pe deasupra și dedesubtul genunchiului. Chiar sedat și rănit, Bull era un tip zdravăn. Mișcările pe care piciorul lui cărnos le făcuse pe tot timpul zilei deplasaseră întru câtva bandajul, iar senzația plăcută, răcoroasă, dată de apa distilată și vaselină se estompase, apoi devenise sâcâitoare. Bull își dădea seama că mai trebuie să ia o pastilă, dar nu reușea să se scoale din locul în care se afla: cu picioarele desfăcute, în fața ferestrei, privind la statuia cerbului ce străjuia intrarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
doici. A doua zi m-am întâlnit cu el la clubul șoferilor. Știi... au acolo o mașină, tăticule, care vinde cartofi pai. Cartofi pai. Fat Paul părea încă șocat de chestia asta. „Un tanc al dracului de mare plin de vaselină, ș’o dat’ pe lunhă vine un gagiu care toarnă și mai multă untură pe coș. Treij’ dă penny funha. Loyonel era acolo, sprijinit dă mașină și băga-n el ca-ntr-un spital. Și cartofii ăia, ascultă la mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Ziua marinei, un purceluș de lapte pe care îl pregătise la cuptor ; așa era obiceiul în portul Tomis, ca de 15 August, se punea un purceluș legat în plase marinărești, la capătul unui catarg uns cu un strat gros de vaselină suspendat deasupra apei< cine ajungea în vârful catargului se prindea de plasă și câștiga purcelușul. Trebuia multă tenacitate, echilibristică, abilitate și să fie buni înotători. Cu aceeași ocazie se aruncau câteva rațe care erau fugărite zdravăn pe mare până reușeau
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
După ce mă lasă singur cu un ofițer în vârstă, bovin, tuns periuță, cu mâinile cât mănușa de baseball. Singur într-o cameră în care nu se mai află nimic în afară de un birou, sacul cu hainele mele și un borcan de vaselină. După ce rămân singur cu boul ăsta bătrân și grizonat, își pune o mănușă de cauciuc și zice: — Vă rog să vă întoarceți cu fața la perete, să vă aplecați și să vă depărtați fesele cu mâinile. Și eu zic: ce? Și uriașul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
își pune o mănușă de cauciuc și zice: — Vă rog să vă întoarceți cu fața la perete, să vă aplecați și să vă depărtați fesele cu mâinile. Și eu zic: ce? Și uriașul ăsta încruntat își bagă două degete în borcanul de vaselină și zice: — Percheziție corporală completă. Acum întoarceți-vă. Și număr: 1, 2, 3... Și mă întorc. Mă aplec. Apucându-mi fesele cu mâinile, le depărtez. Număr: 4, 5, 6... Pentru că am picat la examenul de etică. Sunt un criminal în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
lumină un pat lat acoperit cu animale din pluș - ursuleți panda și tigri. Cuibușorul duhnea a transpirație și un soi de miros de medicamente pe care nu știam de unde să-l iau. Am strâmbat din nas, iar Lee mă lămuri. — Vaselină și cortizon. Poponarii o folosesc drept lubrifiant pentru cur. Aveam de gând să-l predau pe Maynard căpitanului Jack în persoană, dar acum o să-l dau mai întâi pe mâinile lui Vogel și Koenig. M-am apropiat de pat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
ia cu amețeală. Ăștia nu se joacă. E însuflețiți... Și, continuând să atace la curățenie, se porni să cânte din nou pe nas, apăsat popește, dumicând și călărind vorbele cu o voce caldă, motănoasă, de hepatită: -Borfalină, borfalină, Da-te-te-aș cu vaselină P-unde stai tu în mașină... ...Horla! 19 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI decât toți acești veleitari literari!... Care nici n-ar merita, nici ce știți voi, să mi-l pupe. ...Să continui... E, în general, cunoscut - și Fiorosul
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
îngrijite și, un lucru foarte important: aproape de oraș. Putea veni la serviciu foarte bine cu bicicleta Mifa de damă, căreia îi sudase un cadru orizontal și care acum îl aștepta acasă cu nerăbdare, abia spălată cu motorină și unsă cu vaselină. Cu asemenea imagini optimiste a ajuns la destinație. La stânga, ca o văduvă însingurată într-un decor verde auriu, străjuia o casă obișnuită de om înstărit, fără gard însă drăguță, în mod sigur naționalizată, cu o inscripție nu prea mare deasupra
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
amintesc culoarea sa de vin roșu, farurile mari și strălucitoare din alamă, ușa care se deschidea din trupul gras și rotunjit și toate aromele minunate și amețitoare - mirosul puternic și odihnitor de pielărie, mirosul de benzină, de ulei și de vaselină, care era atît de puternic, de cald și de pătrunzător, Încît parcă transmitea un fior de viață și de bucurie Întregii lumi. Toate ascundeau parcă făgăduiala tainică a unui lucru ciudat și minunat, care stătea gata să se Împlinească și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
era adunată și acolo, dar omul de la ușă Îl salută din cap pe tata și intrarăm; toți Își făceau treaba pe-acolo, se-mbrăcau, Își trăgeau bluze peste cap, alții Își trăgeau cizmele și mirosea fierbinte, a transpirație și a vaselină. Lumea se adunase afară și privea Înăuntru. Bătrânul se așeză lângă George Gardner, care-și trăgea pantalonii, și-l Întrebă „Care-i treaba, George?“ pe cel mai firesc ton, pentru că n-avea sens să-l bată la cap - George putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
este ca ansamblul să funcționeze. Pe urmă șlefuiești lucrarea Încă o dată, precum Spinoza lentilele, corectezi, rescrii, recompui Întreaga povestire În așa fel Încît să capete o structură prismatică fără cusur, n-o s-o capete, dar rescrii, Îți gresezi pistolul cu vaselină, e plin de hoți și iese altă povestire, pe care trebuie s-o refaci, ești atent la octave, linii de pauză, spații, puncte de suspensie, corectezi din nou, și la sfîrșit citești totul cu voce tare, pe balcon. Văd că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]