368 matches
-
comunitate religioasă ce supraviețuiește și astăzi. Putem remarca anumite similitudini între viețile și învățăturile celor doi maeștri. Amândoi aparțin castei kșatriya, amândoi s-au căsătorit și apoi și-au abandonat familiile și au îmbrățișat viața ascetică. Ambii au părăsit autoritatea Vedelor, și-au propovăduit doctrina în limba poporului și au admis discipoli din toate castele și de ambele sexe. Amândoi au fost „eretici” prin excelență, căci au negat existența unui Zeu suprem și au denunțat inutilitatea și caracterul crud al sacrificiilor
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
rău. Atât buddhismul cât și jainismul mărturisesc explicit atitudinea lor antibrahmanică. Cele două mari religii ale salvării reprezentau o îndepărtare de vedism și de ramificațiile acestuia, deși, într-un anumit sens, din el se dezvoltaseră. Jainismul și buddhismul neagă autoritatea Vedelor și, ceea ce e mai important, neagă cauza primă sau trec sub tăcere această problemă. Buddha a avut curajul de a se ridica împotriva religiei populare, împotriva superstițiilor, cermoniilor, ritualurilor și împotriva tuturor grupurilor privilegiate care se cramponau de ele. El
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
fost educat așa cum se cuvenea unui om cu rangul său. A primit probabil o serioasă instrucție civilă și militară, întrucât urma cândva să ia locul tatălui său. A învățat arta războiului, retorica, matematica, regulile de conduită în societate, a studiat Vedele și comentariile acestora. Viața pe care a dus-o era totuși lipsită de intelectualitate, căci în cultura vremii știința ocupa un loc foarte modest, iar literatură nu exista în afara tradiției orale vedice. Se spune că Siddhărtha a trăit în faimosul
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
unui fiu, îndeplinindu-și astfel datoria față de societate. Mentalitatea indiană consideră că un om care aparține primelor trei caste trebuie să parcurgă succesiv patru perioade sau stadii (ăśrama) ale vieții: brahmacărin, stadiul de ucenic al unui brahman, bun cunoscător al Vedelor, gṛhastha, stadiul de cap de familie, care se încheie în momentul în care tatăl poate lăsa grijile familiei în seama fiului său cel mai mare, vănaprastha, perioada retragerii în pădure și sannyăsa, renunțarea totală la lume sau starea „celui care
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
efectuat creația masturbându-se sau scuipând. Expresile sunt naiv grosolane, dar sensul este clar: divinitățile se nasc din substanța Însăși a zeului suprem (M. Eliade, 1981, pp. 91-92). Mitul central al lui Indra, de altfel, cel mai important mit al Rig Vedei, relatează lupta victorioasă a acestuia Împotriva lui Vrta, balaurul uriaș care Închidea apele În adâncul muntelui. Întărit de some, Indra doboară șarpele cu temutul său vajra (fulgerul), Îi crapă țeasta și eliberează apele, care se Îndreaptă spre mare „asemeni unor
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
multora. Astfel, din misterioasa căciulă ce i-ar fi aparținut lui Yeti - omul zăpezii, s-au analizat câteva fire de păr de către laboratoarele de la British Museum din Londra, ajungându-se la concluzia că „ erau, de fapt, fire de mistreț”. Epoca Vedelor, Literatura indiană, limba sanscrită, hinduismul, budismul, Imperiul Mogul, Epoca Gandhi sunt prezentate pertinent, semn că avem o certă cunoscătoare a spiritului indian, cu informații din cărți de referință, inclusiv Mircea Eliade, Sergiu Al. George, Ioan Petru Culian. Mare feministă. autoarea
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
mituri și legendă. Leagăn de cultură și civilizație, tărâm plăsmuitor de viață și eternitate, străvechea Indie te fascinează cu a sa istorie care și-a croit destinul Împlinit prin marile civilizații Harappa și Mohenjo Daro, trecând după aceea la Epoca Vedelor (a arienilor) și la Epoca Gupta, rezistând apoi invaziilor mongole, turcești și afgane care au impus Sultanatul de la Delhi (1192-1526) și Imperiul Mogulilor (Războinicii). 683 Odată cu dominația britanică (1857-1947), India sosea În Lumea Nouă, ca mai apoi ea să se
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
epopeile Ramayana și Mahabharata (100.000 strofe) ca și în alte texte de natură religioasă, morală, socială, filosofică și de practică medicală. Medicina vedică, cu exorcisme și demonologie, e de natură mitică. Vedele datează de pe la anul (1000 î.Chr.), cuvântul veda însemnând, cunoaștere, știință. în cartea a 4-a a vedelor (Atharwa-Véda) întâlnim descântece și formule magice privind izgonirea duhurilor rele, medicina timpului ocupându-se și de sănătatea sufletului. Preoții brahmani dețineau formule magice vindecătoare într-un anumit cadru, moment și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
alte texte de natură religioasă, morală, socială, filosofică și de practică medicală. Medicina vedică, cu exorcisme și demonologie, e de natură mitică. Vedele datează de pe la anul (1000 î.Chr.), cuvântul veda însemnând, cunoaștere, știință. în cartea a 4-a a vedelor (Atharwa-Véda) întâlnim descântece și formule magice privind izgonirea duhurilor rele, medicina timpului ocupându-se și de sănătatea sufletului. Preoții brahmani dețineau formule magice vindecătoare într-un anumit cadru, moment și tehnică ritualică. Se va forma astfel tradiția hinduistă, denumire de la
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
acelor civilizații ce uimesc. Instalațiile sanitare nu sunt mai prejos decât cele din Egiptul faraonilor sau cele dintre Tigru și Eufrat. Tratatele de Istoria Medicinei popoarelor antice ne oferă imagini surprinzătoare, ca fotocopia manuscrisului Atharwa-Véda (Cartea a IV-a a Vedelor), care dă referințe exacte la concepția și practicile medicale din India preariană, maladiile și tratamentele. Textul Tsharaka poartă numele medicului care l-a scris și înscrie cunoștințele care înainte se transmiteau oral. Zeul Indra protejează suferinzi. Energia sa se reflectă
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
sprijinirea și ocrotirea preoteselor iubirii. Sarasvati este zeița energiei creatoare asociate artelor (muzică, dans), este patroana celor 64 de arte printre care și arta iubirii. Ea guvernează și intuitivitatea și învățătura. Este și zeița înțelepciunii, cunoașterii, oratoriei, este mama scripturilor Veda, inventatoarea scrierii sanscrite, ocrotitoarea științei, literaturii și artei. Ca soție a lui Brahma poartă și numele Brahmi. Demonii sexuali feminini sunt zeități feminine seducătoare ce asaltează bărbații, îi prind în mrejele lor până ce unii dintre ei mor. Aceștia poartă nume
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
țării, prin contact direct cu sârbi, bulgari și turci, Dunărea nedespărțindu-ne, dimpotrivă, înlesnindu-ne legăturile, am preluat cuvinte legate de ape, precum gârlă, crac (braț), șipot (izvor), de la bulgari; iar bunar (fîntînă) și ierugă (iazul morii) de la sârbi. Afluentul Vedei, Teleormanul, își are numele (ca și județul) de la denumirea turcă Deliorman = Pădure Nebună, dat pe vremuri imensului codru al Vlăsiei, ce cobora pe Argeș, de la munte, pentru a trece Dunărea în Cadrilaterul Dobrogei. În Oltenia și Muntenia s-a conservat
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
ryaxe "Su>rya" (către 1760 Î.Hr.); În regatul Mitannilor, Între Mesopotamia de Sus și Siria nordică până la Mediterană, prin tratatul dintre regele Șattiwaza și regele hitit Șuppiluliuma I (1370-1342 Î.Hr.) În care sunt menționate zeități bine cunoscute prin intermediul Vedelor: Mitraxe "Mitra", Varuñaxe "Varun{a", Indraxe "Indra", N³satyaxe "Na>satya" (cf. Mayrhofer, 1974; pentru implicațiile istorice și istorico-religioase: Thieme, 1960; Dumézil, 1961). Toate acestea Întăresc, desigur, teza unui substrat protoindoarian În vastele regiuni care leagă subcontinentul indian și Orientul Apropiat
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Insler (1975) și, În colaborare, lui J. Kellens și E. Pirart (1988; 1990; 1991); ele sunt dovezi evidente ale acestei dificultăți, având totuși o trăsătură comună: dorința de a se baza aproape exclusiv pe comparația cu literatura indiană antică a Vedelor și pe o metodă În mare parte, deși nu În totalitate, lingvistică. Compoziții poetice, G³th³ au fost inserate În secțiunea avestică a Yasna conform cerințelor tradiției liturgice ulterioare lui Zoroastruxe "Zoroastru". În cadrul celor șaptezeci și două de capitole În care
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ulterior al bisericii zoroastriene (M. Boyce), doar pentru că acestea au fost mai apoi introduse Într-un ansamblu canonic pentru uzul liturgic. Această inserare, desigur relativ târzie, și faptul că ele au fost scrise Într-o limbă ale cărei legături cu Vedele au fost adesea subliniate, a dus, În repetate rânduri la supraevaluarea elementelor de contiguitate și continuitate ale unui ritualism indo-iranian comun și, În același timp, la subevaluarea elementelor cu o tentă inovatoare puternică și marcată În ceea ce privește conținutul Învățăturii metafizice și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
214, pp. 129-310; 219, pp. 1-134, 193-244. Nyberg, H.S. (1933), „La légende de Keresăspa”, În Oriental Studies in Honour of CE. Pavry, Londra, pp. 336-352. Nyberg, H.S. (1938), Die Religionen des alten Iran, Leipzig. Oldenberg, H. (19172), Die Religion des Veda, Berlin. Pagliaro, A. (1933), „Notes on the History of the Sacred Fires of Zoroastrianism”, În Oriental Studies in Honour of C.E. Pavry, Londra, pp. 373-385. Panaino, A. (1990a), „Tistrya. The Avestan Hymn to Sirius” În Serie Orientale Roma, 68,1
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
pp. 44-56. Sarianidi, V.I. (1992), Izdes’ govoril Zaratushtra, s.l. Schlerath, B. (1962), „Die Gathas des Zarathustra”, În Orientalistische Literaturzeitung, nr. 57,coll. 565-589. Schlerath, B. (1968), Awesta-Wörterbuch. Vorarbeiten, vol. I-II, Wiesbaden. Schlerath, B. (1974), „Gedanke, Wort und Werke im Veda und im Awesta”, În Antiquitates Indogermanicae - Gedenkschrift für H. Güntert, Innsbruck, pp. 201-221. Schmidt, H.-P. (1975), Zarathustra’s Religion and His Pastoral Imagery, Leiden. Schwartz, M. (1985a), „The Religion of Achaemenian Iran”, În The Cambridge History of Iran, vol
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
funcții pe care le-am văzut și În India, fapt demonstrat de ocurența unui demon pe nume nanăhaithya(care este corespondentul fonetic exact al vedicului n³satya-) Într-o formulă utilizată În cadrul unui exorcism și Într-o listă de da¶va(Veda, X, 9 și XIX, 43). Însă, ca personaje majore ale celei de-a treia funcții - sau, mai bine zis, ca moștenitori ai divinităților indo-iraniene corespunzătoare celei de-a treia funcții, În cadrul religiei mazdeiste - trebuie să le recunoaștem cel mai probabil
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]