1,325 matches
-
care mă trag eu, dându-mi poruncă să spun lumii să se pocăiască, mărturisind Cuvintele Cerești primite”". Astfel, propovăduiește lumii, prin sate și orașe, unde este primită, prețuită, dar și hulită sau închisă. Pe 5 august 1938 are o altă vedenie care constituie impulsul pentru a construi mănăstirea. Primește poruncă de sus (de la Mântuitorul) să facă o mănăstire de maici, numai fecioare, închinată Maicii Sale Prea Curate. Din mâna lui Hristos cade o Lumină puternică ce intră în pământ, auzind că
Veronica Gurău () [Corola-website/Science/326619_a_327948]
-
facă o mănăstire de maici, numai fecioare, închinată Maicii Sale Prea Curate. Din mâna lui Hristos cade o Lumină puternică ce intră în pământ, auzind că-i zice: "„Aici sa fie altarul meu!”". Aceste cinci cuvinte constituie Testamentul Mănăstirii Vladimirești. Vedeniile sunt descrise în cartea "„Minunile din comuna Tudor Vladimirescu. Noi Vedenii, Semne și Vindecări”" carte tipărită din Ordinul Sf. Sinod și al Episcopiei de Roman, ce apare în mai multe ediții la mănăstirile Neamț și Cernica. Scrie o serie de
Veronica Gurău () [Corola-website/Science/326619_a_327948]
-
Curate. Din mâna lui Hristos cade o Lumină puternică ce intră în pământ, auzind că-i zice: "„Aici sa fie altarul meu!”". Aceste cinci cuvinte constituie Testamentul Mănăstirii Vladimirești. Vedeniile sunt descrise în cartea "„Minunile din comuna Tudor Vladimirescu. Noi Vedenii, Semne și Vindecări”" carte tipărită din Ordinul Sf. Sinod și al Episcopiei de Roman, ce apare în mai multe ediții la mănăstirile Neamț și Cernica. Scrie o serie de cărți spirituale împreună cu George Văsii.
Veronica Gurău () [Corola-website/Science/326619_a_327948]
-
cu ochii fraților liberali, ce frumos, ce admirabil ni s-ar părea atunci". Singura deosebire între omul din India și decanul ziaristicei liberale este că acel om era statornic în vederea lui pe când "Romînul" își schimbă ochii după împrejurări și are vedenii înfricoșate și apocaliptice atunci când frații căuzași au numai rolul ingrat de-a striga prin cafenele; și perspective trandafirii atunci când aciiași frați ajung să puie țara la cale. Știți ce era odată monopolul tutunurilor - când erau conservatorii la putere - în ochii
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
În cele din urmă, dădurăm de un culoar și săparăm cu grijă urmând direcția lui, care ne duse într-adevăr spre colonie. Bacaloglu aruncă târnăcopul și puse mâna pe-o lopată. Primul șobolan care scoase râtul se retrase ca o vedenie, spre dezamăgirea lui Bacaloglu, care se pregătea să-l ardă la mir cu lopata. Se duce să dea alarma, spuse famenul care le studiase obiceiurile și comportamentul. Dacă au culoar de salvare, n-o să mai găsim decât puii, bătrânii și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mă bărbieream. Că se culcase cu toți cei opt, în mijlocul cărora pozase? Ei și?" Mă oprii din bărbierit și mă apropiai de oglindă, să-mi văd de foarte aproape ochii. "Chiar? mă întrebai. Ai putut crede o clipă în această vedenie?" Da, gândul că o fată nu se poate poza singură în mijlocul unor hăndrălăi, toți veseli și în costum de plajă, fără ca între ei și acea fată să nu fi fost nimic, se repezise vertiginos înaintea celui firesc, că nu era
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
parte neliniștitoare sau chiar teribile. Și toate sunt relatate într-un limbaj simplu, accesibil, colorat cu regionalisme și expresii populare, punctat de mărcile aproape insesizabile ale unei ironii inteligente și discrete. În Minunea, de pildă, un țăran (Lungu) are „o vedenie nemaipomenită, ieșită din comună” care îl ia prin surprindere și nu-i îngăduie să mai pună întrebări „la momentul oportunist”. Îl zărise pe Dumnezeu, tocmai la el în pătuiag, stând în capul oaselor, însă nu este în stare să-și
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
obosiți, mai terminați fizic decît mai vechii locatari, prilej de a-și ceda locul de pe prici și a se muta să moțăie pe o bancă, în următoarea noapte, frînt de oboseală adoarme și este dăruit cu un vis miraculos, o vedenie: "Nu-L văd pe Domnul Hristos întrupat, ci numai o lumină uriașă albă și strălucitoare și mă simt nespus de fericit. Lumina mă înconjoară din toate părțile, e o fericire totală, și înlătură totul; sînt scăldat în lumina orbitoare, plutesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
are o concepție sumbră despre existență, fără a intra totuși în opoziție radicală cu meliorismul creștin, căci, după el, geneza vieții este durerea. În concordanță cu peisajul sunt și locuințele personajelor, în mod obișnuit cenușii, rar luminoase, bântuite de duhuri (Vedenia, Jandarmul). În ele se intră anevoie și cu neplăcere, impresii pe care A. le accentuează prin așezarea descrierilor unor astfel de case în chiar debutul câtorva povestiri și romane (Arhanghelii, Biruința, Domnișoara Ana). Pătrunderea în satul „Arhanghelilor” are aparență de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
necurate și ticăloase și cu toate poftele dobitocești?” (Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omil. a IX a, I, în PSB, vol. 17, p. 435) „Doar numai Dumnezeu singur este Cel care are din Sine existența, după cum deducem din vedenia teofaniei arătată marelui Moise (Ieș. 3, 14). Drept aceea cel care scoate din cugetul său ideea că Dumnezeu există prin Sine, dar ajunge să spună că tot nu există, acela și-a nimicit ființa punând-o în afara Celui care este
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
38, p. 185) „Născocind unele ca acestea împotriva dogmelor Bisericii și îngrămădind mituri deșarte la urechile celor mai simpli, cu dreptate vor auzi: Vai celor ce proorocesc din inima lor ... și nimic din ale Domnului (Ier. 23, 16). Fiindcă, opunând vedenii și preziceri și proorocii ale inimii lor cuvintelor Duhului, nu simt la câtă nebunie aleargă născocirile lor”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, cartea întâi, cap. 9, în PSB, vol. 41, p. 94) „Căci strâmbă toate cele
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
aliterație. Detaliul remarcabil este că, în ciuda opacității religioase, Pandrea are în închisoare viziuni aflate la limita parapsihologiei: din cauza foamei trăiește senzația de levitație, plutind deasupra patului ca un fachir, iar altă dată, într-o străfulgerare premonitorie cu tentă macabră, are vedenia oaselor sale, ale soției și ale copiilor, așezate în criptă. „Eram în al patrulea an de înfometare și dezolare. Am văzut osemintele mele albe, alături de osemintele nevestei și ale copiilor. Erau patru morminte cu oseminte albe. Probabil o anticipație de
Agnosticul cu cobiliță by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3986_a_5311]
-
revenirea acasă, cu inima ostenită de aventurile și tulburătoarele viziuni ale dragostei, într-o meșteșugită adaptare a mitologiei la trecutul său lasciv: "Asemenea lui Ulise, și cam pe la vîrsta lui, mă întorc acum acasă cu inima obosită după aventurile și vedeniile tulburătoare din cartea asta. Mă-ntorc, nu după douăzeci de ani de lupte, hoinăreli și de culpabile plăceri, precum fiul lui Laerțiu, ci după patruzeci de ani de necredințe permanente, în care timp am zăbovit, păgînește și în afara legilor, nu
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
întorci acasă oricând vrei și o să avem grijă de tine. Îți scriu în legătură cu femeia și câinele care „își făcea treaba“ în fața porții noastre de la intrare. Oh, drace, ce cuib de viespi stârnisem? Recunosc că noi toți am crezut că ai vedenii, din cauza pastilelor pe care le iei. Dar nu mi-e rușine să „pun totul pe tavă“ (ce mai înseamnă și asta? E o expresie legată de barbecue?) și să recunosc că m-am înșelat. Eu și Helen am urmărit-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
totdeauna, să alungăm aceste prezențe inoportune, știu bine că tu nu-i iubești, tu mi-ai spus-o, vom rămâne tu și eu, și curenții subterani. Acum iată, intri, semeață ca o vestală, plăpândă și zgribulită ca muma pădurii - o, vedenie de iad care-mi dai fiori prin șalele mele centenare și-mi Înfiori pieptul cu mușcătura dorinței, o, mulatră superbă, instrument al pierzaniei mele. Cu mâinile chircite eu Îmi sfâșii cămașa de batist fin ce-mi Împodobește pieptul și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
tăi mari de smarald care aci scânteiază, aci tânjesc. Oh, demon de voluptate. Are și ce să spună, mizerabilul, pe când tu acum Îți miști coapsele Înfășate În pânza albăstruie și Întinzi pubisul ca să Împingi flipper-ul până la ultima demență. — Oh, vedenie, zice Rodin, fii a mea, numai pentru o clipă, umple cu o clipă de plăcere o viață irosită În slujba unei divinități geloase, răscumpără cu o sclipire de desfăt eternitatea de flacări la care vederea ta acum mă Împinge și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
signaturae... ca În Paracelsus. Ia să vedem, unicul mod de a-l pune pe dracul În Încurcătură e să-l faci să creadă că nu crezi În el. Nu Încap prea multe dubii În ce privește alergătura mea nocturnă prin Paris și vedenia Turnului. Să ieși de la Conservatoire, după ce-ai văzut sau ai crezut că vezi ceea ce-ai văzut, să simți Întreg orașul ca pe un coșmar e normal. Dar ce anume am văzut la Conservatoire? Trebuia neapărat să vorbesc cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Pontius Pilat 28. Există un corp ce cuprinde toată lumea laolaltă 29. Pentru simplul fapt că ei Își ascund numele 30. Este chiar faimoasa fraternitate a adepților Rozei-Cruce 31. E posibil ca majoritatea pretinșilor Rozacruceeni 32. Valentiniani per ambiguitates bilingues 33. Vedeniile sunt albe, albăstrii, alb-roșietie deschis 5. GEBURAH 34. Beydelus, Demeymes, Adulex 35. I’ mi son Lia 36. Permiteți-mi totuși să dau un sfat 37. Oricine reflectează asupra a patru lucruri 38. Maestru Secret, Maestru Perfect 39. Cavaler al Planisferelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
oaspeților lor. Și nu i-ar fi oprit nimeni să plece. Nu puteau pleca doar pentru că podul căzuse. Nimeni nu putea. Îl privi pe Pată Neagră În ochii lui goi. Poate că văzându-și familiile ucise, deveniseră paranoici și aveau vedenii. Sau poate delira din pricina vreunui Început de malarie. Părea cam Îmbujorat. Poate era cazul să le cheme pe bătrâne, să Îi facă ceai de pelin. În fiecare dimineață, Împărțiți pe perechi, cei mai În formă se apucau de treabă. Scuturau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
poate! îmi zic eu. Mă șterg la ochi îndelung și apăsat, ca și când m-ar fi înțepat o viespe: "Ei! Drăcia dracului! Ce-o fi asta? E un lup așa de mare?" Mă opresc în loc. mă mai uit o dată. Oare am vedenii? Îl chem lângă mine și pe Ursu. Încerc să-i arăt și lui acea arătare mare, în patru labe, care se proiecta în zare. Dar nu-l pot face în ruptul capului să se uite și el într-acolo și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
firește că într-un chip mai irizat, fără tăioase vehemențe de editorialist politic. (22, 15.VII.- 21.VII.2003) Și o ruga adeseori cuviosul să se îmbrace în chipul călugăresc, dar ea nu-l asculta, până când, fiind certată printr-o vedenie, a rugat pe fiul său să o îmbrace în chipul acela (site dedicat credinței ortodoxe, www.crestinortodox.ro, 26.XI.2007) Logan, promovat în maniera low-cost (titlu pe un site de știri auto, masini.acasa.ro, 6.III.2007) Toboșarii
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
ora a treia nu reușise să Învingă oboseala pe care o Încerca el. Își petrecuse toată ziua dinainte pradă unei febre populate cu vise. Se ridică În șezut. Odaia se rotea În jurul său, legănându-se precum corabia care Îi străbătuse vedeniile În chip obsedant. O chilă neagră, Înțesată de năluci, care se tot ridica la suprafață cu Încărcătura ei de fețe descompuse ori de câte ori conștiința i se stingea Într-o toropeală nelămurită. Așteptă ca lucrurile să Își Înceteze mișcarea, strângând din pleoape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
binele și răul fac casă bună, Platon a avut dreptate în ce privește arta. — Nu apreciați nici una din formele artei? — Nu. — Atunci, desigur... metafizica e artă. — Asta-i... da... un gând fantastic! Filozoful rămase tăcut, de parcă vorbele preotului ar fi invocat cine știe ce vedenie cumplită. Apoi urmă: — Vezi... mă muncește o bănuială, nu numai că nu spunem adevărul, dar nici nu-l putem spune - ăsta-i blestemul nostru. Piatra de moară. Cum părintele Bernard nu găsi nimic de răspuns, filozoful continuă: — Ideea dumitale cu privire la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Și ce naiba te-a apucat să-i dai tarta noastră? — Putem cumpăra alta. — S-or fi vândut toate. — L-ai văzut pe George? — George? S-a și introdus la ea în casă? — Stătea lângă Belmont... cred că... — Ai avut o vedenie. Eu nu l-am văzut. Îl ai numai pe George în cap. Ar fi trebuit să-i spunem ceva drăguț și cameristei. Nimeni n-a vorbit cu ea. Presupun că-i americană. Nu, mi-a spus cineva la Băi că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
mă rog, s-a bucurat, dar nu destul. Și Brian gândește că-l am numai pe George în cap. Într-adevăr, mă gândesc atât de mult la George! Cred că l-am văzut cu adevărat și n-am avut o vedenie. Aș vrea să fi avut mai mulți copii. Mi-ar fi plăcut să am o fetiță ca Hattie. Mi-ar fi plăcut ca și George să fie copilul meu. Oh, ce aiureli coace bietul meu cap!“. Spuse cu glas tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]