14,579 matches
-
gunoaie, cadavre de animale sau reziduuri; ... c) ștergerea mărcilor sau a numelor de pe arbori ori cioate; ... d) tăierea ori scoaterea din rădăcini, fără drept, a arborilor, puieților ori lăstarilor, cu sau fără ridicarea acestora din păduri sau de pe terenuri cu vegetație forestiera aparținînd unităților socialiste; ... e) tăierea ori însușirea, fără drept, de arbori ornamentali - brad sau molid - din păduri sau de pe terenuri cu vegetație forestiera aparținînd unităților socialiste, sau vînzarea ori transportul acestora, fără acte legale; ... f) sustragerea, din păduri sau
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
drept, a arborilor, puieților ori lăstarilor, cu sau fără ridicarea acestora din păduri sau de pe terenuri cu vegetație forestiera aparținînd unităților socialiste; ... e) tăierea ori însușirea, fără drept, de arbori ornamentali - brad sau molid - din păduri sau de pe terenuri cu vegetație forestiera aparținînd unităților socialiste, sau vînzarea ori transportul acestora, fără acte legale; ... f) sustragerea, din păduri sau de pe terenuri cu vegetație forestiera aparținînd unităților socialiste, de arbori doborîți de fenomene naturale, sau de arbori, puieți ori lăstari care au fost
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
socialiste; ... e) tăierea ori însușirea, fără drept, de arbori ornamentali - brad sau molid - din păduri sau de pe terenuri cu vegetație forestiera aparținînd unităților socialiste, sau vînzarea ori transportul acestora, fără acte legale; ... f) sustragerea, din păduri sau de pe terenuri cu vegetație forestiera aparținînd unităților socialiste, de arbori doborîți de fenomene naturale, sau de arbori, puieți ori lăstari care au fost tăiați ori scoși din rădăcini, fără drept, de alte persoane; ... g) vătămarea arborilor, puieților ori lăstarilor prin pășunare în zone sau
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
intervalul de la 1 aprilie la 1 octombrie, a lemnului de rășinoase necojit. ... C. De la 500 lei la 1.500 lei: a) distrugerea sau degradarea arborilor, puieților, lăstarilor ori a semințișurilor din culturi sau din regenerări naturale, ori de pe terenuri cu vegetație forestiera aparținînd unităților socialiste; ... b) deteriorarea amenajărilor silvice, vînătorești, piscicole, din apele de munte, a împrejmuirilor, barierelor sau altor lucrări asemănătoare, aflate în păduri sau pe terenuri din fondul forestier; ... c) deteriorarea, ștergerea sau ridicarea semnelor de hotar, geodezie sau
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
terenuri din fondul forestier; ... c) deteriorarea, ștergerea sau ridicarea semnelor de hotar, geodezie sau topografie, a tăblițelor de avertizare sau a indicatoarelor, aflate în păduri sau pe alte terenuri din fondul forestier; ... d) tăierea de către deținătorii sau posesorii terenurilor cu vegetație forestiera, necuprinse în amenajamentele silvice, de arbori nemarcați de organele silvice; ... e) scoaterea din rădăcini sau ridicarea din pădure, fără aprobarea unității socialiste în a cărei administrare sau folosință se află pădurea, de cioate ce nu sînt destinate regenerării naturale
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
naturale sau lăsarea, în parchetul ce se exploatează, de cioate cu o înălțime mai mare de o treime din diametru, măsurată în partea din amonte; ... g) neîndeplinirea în termenul stabilit de organele silvice a obligației de a igieniza și curați vegetația forestiera din afara fondului forestier de arbori uscați, doborîți sau rupți de vînt, ori atacați de insecte; ... h) instalarea de stupi în pastoral în fondul forestier sau la liziera pădurii, fără autorizația eliberată potrivit reglementărilor în vigoare, sau amplasarea acestora în
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
ale pădurii; ... b) parcarea de autovehicule în păduri, grădini dendrologice, parcuri forestiere, pepiniere silvice sau alte terenuri din fondul forestier, în alte locuri decît cele marcate, precum și circulația vehiculelor sau trecerea cu animale în afara drumurilor permise pentru circulație, precum și prin vegetația forestiera situată în afara fondului forestier; ... c) instalarea în păduri sau pe terenuri din fondul forestier de corturi, tonete mobile sau alte asemenea obiecte în alte locuri decît cele stabilite și marcate de ocoalele silvice. ... E. De la 200 lei la 500
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
Constantin Țoiu Lui Ion Vartic la Cluj Pârâul curge nevăzut, doar auzit când plouă mai tare, - chiar vijelios, dacă se revarsă, la inundații... Fiindcă-i ascuns adânc între două dealuri împădurite. Pe jos, prin vegetația crescând printre pietroaie uneori auzi urși, când se adapă; câteodată și o căprioară speriată. Dacă o iei spre cartierul Izvor, pe lângă șoseaua mare care dă în Sinaia, treci de un pod, nu demult construit, pe care scrie frumos Pârâul ; și
Zgărbura by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9379_a_10704]
-
și rezistența organică deosebită la zone cu climat mai rece și mai umed recomandă această populație spre a fi implementată și în alte zone ale arcului carpatin. Pe lângă multe alte însușiri valoroase se adaugă și faptul că valorifică foarte bine vegetația spontană din zonele montane. Greutatea corporală la ovinele adulte este dependentă de starea lor de întreținere, fiind cuprinsă între 42 și 45 kg la femele și respectiv 60 - 65 kg la berbeci. În cazul mioarelor, greutatea corporală este cuprinsă între
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
Nouă se întinde pe o suprafață de peste 14.600ha, aproape întreg teritoriul aparținând ca structură geologică Carpaților Meridionali constituiți din roci calcaroase și șisturi cristaline bogate în minereu de cupru. Caracteristicile reliefului în zona orașului Moldova Nouă au influiențat etajarea vegetației, predominând silvostepele cu pajiști spontane care în anumite locuri au fost înlocuite cu plante de cultură-viță de vie și zone de pădure. Defileul Dunării de la Porțile de Fier[130km] este localizat într-o zonă cu o constituție petrografică complexă. De la
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
Temperatura medie anuală variază în funcție de altitudine, înregistrându-se astfel 10-11 grade Celsius în zona deluroasă și de câmpie și 4-9 grade Celsius la munte. Precipitațiile cresc de la 700mm/mp în zonele joase la 1400mm/mp în Munții Țarcu și Godeanu. VEGETAȚIA, FLORA ȘI FAUNA Caracteristicile reliefului, dispunerea unităților acestuia în trepte de la vest spre est au influiențat etajarea vegetației. Ionarea pe verticală a vegetației este condiționată de altitudine, climă, sol, la care se adaugă orientarea culmilor, particularitățile topoclimatice, constituția geologică, precum și
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
și 4-9 grade Celsius la munte. Precipitațiile cresc de la 700mm/mp în zonele joase la 1400mm/mp în Munții Țarcu și Godeanu. VEGETAȚIA, FLORA ȘI FAUNA Caracteristicile reliefului, dispunerea unităților acestuia în trepte de la vest spre est au influiențat etajarea vegetației. Ionarea pe verticală a vegetației este condiționată de altitudine, climă, sol, la care se adaugă orientarea culmilor, particularitățile topoclimatice, constituția geologică, precum și influiențe exercitate de către om asupra peisajului. De la regiunea de câmpie și până la crestele munților se succed zone de
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
munte. Precipitațiile cresc de la 700mm/mp în zonele joase la 1400mm/mp în Munții Țarcu și Godeanu. VEGETAȚIA, FLORA ȘI FAUNA Caracteristicile reliefului, dispunerea unităților acestuia în trepte de la vest spre est au influiențat etajarea vegetației. Ionarea pe verticală a vegetației este condiționată de altitudine, climă, sol, la care se adaugă orientarea culmilor, particularitățile topoclimatice, constituția geologică, precum și influiențe exercitate de către om asupra peisajului. De la regiunea de câmpie și până la crestele munților se succed zone de vegetație ca: zona de stepă
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
Ionarea pe verticală a vegetației este condiționată de altitudine, climă, sol, la care se adaugă orientarea culmilor, particularitățile topoclimatice, constituția geologică, precum și influiențe exercitate de către om asupra peisajului. De la regiunea de câmpie și până la crestele munților se succed zone de vegetație ca: zona de stepă și silvostepă, zone alpine[subalpin si alpin], zona padurilor care este bine reprezentată și diferențiat etajată. Astfel întâlnim etajul quercineelor și etajul fagului. Etajul quercineelor este alcătuit din cer, gârniță, tei, stejar pufos, răspândite în Dealurile
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
depresiunii Sichevița până la Berzasca, pe depozite coluviale și proluviale groase. În Munții Locvei se găsesc până la altitudini de 450-500 m, pe roci cristaline, între valea Radimnei la vest și contactul cu zona calcaroasă la est și pe roci acide (sub vegetație acidofilă) la Liuborajdea, Moldova Nouă etc. Pe roci granitice apar pe suprafețele plane (poduri ale teraselor) sau slab înclinate, cu expoziții variate, în zonele ScorusCărbunariaIeșelnița, Dealul Moturgi - Ogradena, Dealul Creasta Cocoșului - Dubova, Dealul StreneacLiuborajdea. Pe conglomerate și gresii liasice se
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
rece și un drenaj bun al solului ce asigură dezvoltarea unor procese pedogenetice specifice. Se găsesc la altitudini de 400 - 900 m, dar în zonele cu inversiuni termice (valea Ieșelniței), pot coborî până la 380 m, iar pe rocile acide, cu vegetație acidofilă încep a se forma de la 500550 m. Apar asociate cu luvosoluri sau preluvosoluri în bazinele râurilor Mraconia, Berzasca, Sirinia, Radimna, Oravița. Clasa spodisoluri Prepodzolurile și podzolurile au o răspandire relativ redusă în regiunea Porților de Fier, fiind condiționate de
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
o răspândire extrem de redusă (circa 200 ha), în sectoarele cu nisipuri semifixate sau fixate supuse fenomenului de deflație, din ostrovul Moldova Veche sau lunca Dunarii, la confluența cu râul Nera. Ocupă arealele cu relief de dune adăpostite și fixate de vegetație sau sectoarele joase, cu nivelul apei freatice foarte aproape de suprafață. În formarea lor un important rol îl au curenții de aer tip Coșava, ce determină spulberarea nisipului, împiedicând deci formarea unui profil de sol mai dezvoltat. Răspândirea psamosolurilor este legată
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
neliniștesc însă amenințarea și agitația celor adunați în banda agresivă denumită "Sabia Arhanghelului Mihail" (grupul Codreanu, prin care se constituie viitoarea Legiune, se separă de A. C. Cuza în iunie 1927). Timpul băltește înșelător, căci de sub platoșa lui încinsă dă o vegetație sălbatică, amenințătoare. În august 1926, Gabriel Dimancea se afla într-un fel de paranteză politică. Între două guvernări liberale, din martie 1926 până la jumătatea anului următor, Ionel Brătianu cedează locul generalului Alexandru Averescu (numit în roman doar "Ghinărarul"), devenit încă
Vipie, zăpușeală și zăduf by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9425_a_10750]
-
și el, ca în filmele rusești, ochiul adulmecă o altă scară a lucrurilor și obiectele înseși aspiră la o nouă formă de eternitate. Sala de expoziții și muzeul rămîn, undeva, în urmă, iar locul lor îl ia lumea elementară; pămîntul, vegetația, vibrațiile atmosferei și capriciile meteorologice. Această navetă stereotipă și, în felul ei, confortabilă, între spațiul intim al artistului și natura frustă părea, pînă nu demult, un bun cîștigat definitiv și inalterabil în dinamica lui interioară. Numai că artistul contemplativ, evazionist
Secvențe estivale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9530_a_10855]
-
-o la întâmplare. Cert e că, pe unde am fost, n-am găsit loc de cazare. Cu cât înaintai, prețul creștea. Și ne-am întors, văzusem la intrare: rooms, rooms, rooms. Zimmer frei. Erau pensiuni din astea foarte drăguțe, cu vegetație, mi-a plăcut mie. Am bătut la o poartă. Costa invariabil echivalentul a 200 de mărci de persoană. Mit frühstück peste tot. Niște orășele satelit unde vin barosanii în week-end. Vorbeam pe la toți mit frühstück. M-au înnebunit. Lasă-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
frumusețe desăvârșită. Doar mâinile și fața au culoarea alunei coapte, trupul e îmbrăcat într-o piele trandafirie. Se aruncă în pârâul rece ca gheața cu gândul că ar fi mai bine să se înece. 9 noiembrie 2009, Sydney Mă fascinează vegetația luxuriantă, vara australiană, lumina, clima și peisajul, foarte diferit de cel european, dar mai ales de cel românesc. Un gând nu-mi dă pace. Mă întreb, prea ades, cum poate trăi poporul australian, format din atâtea popoare, atât de diferit
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
mai mare oraș din Australia, trebuie să străbați 200 de kilometri, și asta pentru că puțini australieni acceptă să locuiască la bloc. Sydney-ul se compune din suburbii, ca niște orașe-satelit, formate din case fără etaj, așezate în mijlocul unor grădini pline de vegetație sau chiar al unor parcuri naționale cu arbori seculari. Legătura dintre aceste suburbii și centrul orașului se face printr-o adevărată rețea de autobuze, trenuri și feriboturi. Fiecare suburbie are administrație proprie și utilități publice la tot pasul. Fiecare suburbie
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
existență obișnuită. Comparată cu a cetățeanului român, este mai mult decât îmbelșugată. Locuințele sociale ale australienilor săraci arată ca niște "vilișoare" din România. Răspândite printre casele celor bogați, în toate suburbiile Sydney-ului, nu se deosebesc prin nimic de acestea. Aceeași vegetație luxuriantă în jur, plantată și îngrijită în mare parte de autorități, aceeași construcție a caselor, aceleași servicii publice ireproșabile. Această politică a răspândirii locuințelor sociale printre casele celor cu venituri medii și mari este recentă și a fost introdusă pentru
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
ușă când plecau la câmp ori la târg. Australia este încă o țară patriarhală, deși în centrul marilor orașe se află acele construcții gigantice de tip american. În rest, Australia este un mare sat, cu case fără etaj, împrejmuite de vegetație, risipite pe sute și mii de kilometri pătrați. De aceea mă simt bine aici. Australia păstrează atmosfera domoală a satului meu natal, încetineala vieții, spațiile largi, liniștea. Ne rostogolim pe o "uliță" a Sydney-ului, cu arșița în cap și cu
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
face părtașă la toate bucuriile. Lângă geacaranda mov, câțiva lămâi se rup sub greutatea fructelor. Îmi aduc aminte chinul de acasă, de alergătura și de sărăcia de acolo, nu vreau să las amintirile să mă copleșească, mă uit la această vegetație copleșitoare, la copacii de eucalipt, și deodată tulpinile acestora se colorează în roz, cerul se întunecă, soarele dispare, un miros de funingine acoperă cartierul. Dintr-odată apare un stol de elicoptere, trec în viteză peste balconul unde stau încremenită, nu
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]