873 matches
-
pentru un preot? Putem răspunde imediat reflectând asupra sensului a-legerii făcute de Isus, care a voit ca măgarul să fie personajul evenimentului pascal. De altfel, evreii, ca și celelalte popoare semite ale Orientului, au o simpatie deosebită și chiar de venerație față de acest animal, înainte, în timpul și după evenimentele din viața lui Isus. Animal nocturn, spre deosebire de cal care este animal diurn, măgarul prezintă siguranță, pentru că este blajin față de toți; el nu se face temut prin forță, violență, viteză, robustețe, care sunt
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
ascultă pe maeștri o face pentru că sunt martori”. În fața martorilor toți suntem mai respectuoși, mai atenți, mai serioși. Și martorii ne vorbesc în-să, prin limbajul non verbal al vieții lor: aceasta cere întot-deauna ascultare; se impune prin sacralitatea sa; suscită venerație. Acesta este momentul „teologiei narative”: al unui discurs despre Dumnezeu care se citește în experiența celui care l-a cunoscut pe Dumnezeu în viața sa. 3. Preotul, sfânt împreună cu poporul său. În timpul nostru, când se ascultă cu mai multă disponibilitate
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
la originea Cuvântului pe care îl vestește; acesta îl precede și îl depășește nemăsurat, pentru că el nu este altceva decât semnul misterului odinioară ascuns, iar acum revelat; este însuși Cristos în mijlocul nostru (cfr. Col 1,25-27). De aici, se naște venerația față de Cuvânt și stăruința de a-l vesti și altora. 2. Preotul în slujirea cuvântului Altuia. Prin circumstanțe dificil de descifrat în profunzimea lor, Dumnezeu caută și însărcinează pe aceia pe care îi vrea pentru slujirea Cuvântului său (prima vestire
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
caractere, pe coperta volumului de debut, Les huits paradis („Je ne suis qu’une argile sans valeur/ Mais j’ai demeuré quelque temps avec la rose”, Saadi). Prin observații despre caracterul Islamului șiit, care depășesc stadiul unei percepții directe, și venerația pentru versurile din Saadi, Hafiz, Firdousi, Ommar Khayyam, din care citează și citește în grădinile Isfahanului sub îndrumarea lui Mirza Gül-Afahan, Martha Bibescu descoperă puterea individualității vegetale printr-o concentrare și o subtilizare a expresiei care o înrudește cu lirica
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
lucrurilor și ființelor puse în slujba divinității de tot ceea ce este impur. În acest context al definițiilor, termenul actual din limba română, sacru, provenit din latinescul sacer, semnifică, de asemenea, ceea ce este sfânt, solemn, cu caracter religios, inspirând sentimente de venerație și înălțare. Tot astfel, în limba franceză, sensurile noțiunii de sacru impun respectul absolut, desemnând "ceea ce aparține unui domeniu separat, interzis și inviolabil"10, opus profanului, ce face "obiectul unui sentiment de reverență religioasă"11. La rândul său, limba engleză
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
sensibilității"33, acea categorie ce reprezintă întreaga structură intimă a religiozității și credinței axate pe respect, figurând asemenea unei noțiuni centrale a întregului sistem religios. Prin aceasta sacrul reușește să impună variate forme de respect față de sine, atitudini de contemplație, venerație, gratitudine, frică, umilință, prosternare și implorare. Se poate remarca faptul că definiția abordată de Caillois se fundamentează, la fel ca și la Durkheim, pe opoziția dintre sacru și profan, pe concepția religioasă asupra lumii, și pe credința că sacrul ia
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
La începuturile civilizației, natura a reprezentat un mister profund, față de care ființa umană a manifestat un respect necondiționat, cel puțin atât timp cât aceste fenomene îi provocau o stare de teamă ancestrală. Însă, alături de teamă, a apărut și sentimentul de uimire și venerație, ca și dorința de a căuta explicații în manifestarea unor forțe exterioare lui, de a cunoaște cine este, de unde provine și în ce direcție se îndreaptă omenirea (întrebare reformulată și de Paul Gauguin, într-o celebră lucrare de-a sa
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Mâine, București, 2003, pp. 10-11). 369 François Bœspflug, op. cit., pp. 34-42. 370 André Grabar, Iconoclasmul bizantin, Editura Meridiane, București, 1991, p. 31. 371 André Grabar (op. cit., p. 31) face referire la un portret al apostolului Ioan, deținut și tratat cu venerație de un discipol al acestuia. 372 Leonid Uspensky, Teologia icoanei în Biserica Ortodoxă, Editura Anastasia, București, 1994, p. 38. 373 Printre imaginile simbolice regăsite cu predilecție pe pereții catacombelor, acolo unde creștinii practicau cultul funerar, se numărau: peștele, ancora, tridentul
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
și facilități pentru femei, existând multe state în care protecția femeii și facilitățile acordate acesteia sunt stipulate prin legislație clară. Datele deținute astăzi ne arată faptul că, în istoria omenirii, au existat diverse atitudini față de femeie, în diverse societăți, de la venerație, la ură, de la admirație pentru capacitățile ei, până întracolo încât unii teologi au ajuns să se întrebe, dacă aceasta ființă, are suflet. Contextul social existent astăzi și dezvoltarea culturii, a civilizației, a științelor, ne indică faptul că femeia a reușit
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
sunt apa și focul. Raționalitatea era pentru Kant indisociabilă de ceea ce el numea Pflichtgesinnung. Aceasta este o expresie greu traductibilă în română, care ar putea fi redată prin „atitudine pătrunsă de conștiința priorității datoriei”. Virtutea nu este contemplarea plină de venerație a binelui, ci tăria morală a voinței în îndeplinirea datoriei. Virtutea reprezintă pentru Kant, înainte de toate, înălțare, depășire prin sforțare. Ca atare, ea nu este ceva demn de răsplată, ci constituie propriul ei scop și propria ei răsplată. Virtutea există
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
la voința nelimitată a individului: "Laissez-moi faire de moi ce que je veux". Desigur, fără nici o autoritate transcendentă. Omul e liber cu telecomanda televizorului în mână, într-un ocean de cultură fără capodopere, în care toate obiectele au drept de venerație: Borges și kitsch-ul, Sandra Brown și coca-cola, într-un hedonism global, dar fără Shakespeare, Kant și poeții blestemați, căci aceștia n-au cunoscut fericirea. Dacă în primul luminism, cel al ascensiunii burgheze, îndemnul era: Enrichessez-vous!, în cel postmodernist devine
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
cordial nu-i decât ecoul altuia și mai profund, gastro-intestinal. Bart fu bucuros să-și etaleze erudiția: − Din câte-mi amintesc, Manifestul antropofag redactat în Brazilia prin anii '20 propunea autohtonilor tocmai un astfel de canibalism ritual al culturii europene: venerație adâncă emanată din profunzimea pe măsură a intestinului. − Ce-i cu manifestul asta? Nu prea văd legătura. − Plecând de la ciulini, care ar putea fi o metonimie pentru migrațiile de populație în general, mi-a venit în minte că, oarecum contemporan
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
că nu toți sunt roși de asemenea ambiții. Ce voiam să spun însă e că își are și respectul excesele lui, față de care desconsiderarea e... cum să-i zic? Floare la ureche, sau scobitoare între dinți? − Apără-mă, Doamne, de venerația semenilor, că de disprețul lor mă apăr singur! − Știu și eu? se nedumeri cu glas tare Gert. Textul e cam anacronic: provine dintr-o perioadă a istoriei ce favoriza modelul organic al socialului - asta ca să nu mai vorbim de ranchiuna
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
și frenezie. „Revărsarea” în natură, voluptatea cufundării în biologic, exaltarea instinctelor vitale vin dintr-o arzătoare dorință de plenitudine, de conectare la ritmurile eterne ale vieții. Sensul complex al tradiției transpare în mai multe straturi. Matricea geografică este evocată cu venerație în largi tablouri ale împrejurimilor satului, ale câmpurilor și activităților agreste. Duhul ancestral al pământului, instinctul apartenenței la sat, perceput și în dimensiunea atemporală, ca o colectivitate eternă, cu un mod de a fi unic - sumă a tuturor vieților și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286287_a_287616]
-
administrativă. După asasinarea, în anul 44 î.Hr. a lui Burebista și destrămarea statului dac, care se mai păstrează, mult diminuat, în zona munților Orăștiei, urmează la tron Deceneu, „iar după de Deceneu a murit, l-au avut în aproape aceeași venerație pe Comosicus, deoarece acesta nu-i era mai prejos în iscusință. El era socotit, datorită priceperii sale, și rege pentru dânșii, și preot, și judeca poporul ca judecător supremă” . Datorăm aceste informații lui Dio Crisostomul, recenzat târziu de Iordanes, despre
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
unei secunde: 4 martie 1977 și Mitul Marelui Arhitect - Nicolae Ceaușescu, eroul fondator (Angelo Mitchievici) 234 „Videologia” lui Nicolae Ceaușescu. Conducătorul și obsesia autoportretului (Adrian Cioroianu) 251 Conducătorul și portretistul său nevăzut: cazul pictorului Eugen Palade 252 Competiția pe piața venerației. Comanditarii 252 Artistul Palade și modelul său 256 Recompensele morale și financiare 259 Detalii tehnice ale câtorva tablouri ale lui Palade 261 Istorioare despre „arta omagială” 263 Anti-solidaritatea. Represiunea asupra greviștilor mineri din 1977 (Andreea Iacob) 266 Brașov, 15 noiembrie
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
mi se pare cu atât mai interesant cu cât pictorul nu a avut altă legitimare artistică În afara acestor tablouri omagiale, care rămân, chiar și după dispariția personajului model, principala, dacă nu singura sa carte de vizită profesională. Competiția pe piața venerației. Comanditariitc "Competiția pe piața venerației. Comanditarii" Având motive care mi se par foarte personale și care nu necesită din partea mea clarificări, pictorul Eugen Palade este convins că a fost solicitat În virtutea recunoașterii sale unanime ca unul dintre cei mai buni
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
mai interesant cu cât pictorul nu a avut altă legitimare artistică În afara acestor tablouri omagiale, care rămân, chiar și după dispariția personajului model, principala, dacă nu singura sa carte de vizită profesională. Competiția pe piața venerației. Comanditariitc "Competiția pe piața venerației. Comanditarii" Având motive care mi se par foarte personale și care nu necesită din partea mea clarificări, pictorul Eugen Palade este convins că a fost solicitat În virtutea recunoașterii sale unanime ca unul dintre cei mai buni portretiști ai țării, rezultat al
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
mărginit”, „bleg”, „prost”, „nătâng”, și Crăcănel știe: „Mangafaua... eu... eu sunt!”), Tipătescu vorbește despre venerabilul și o asigură pe Zoe despre trăinicia iubirii lui: „te adoră, ca totdeauna...”; Tipătescu e polul sentimental al acestei relații amoroase, el e adorantul, obiectul venerației lui e Zoe, nevasta venerabilului (iubire și adorație veșnică Îi făgăduia și Rică Ziței). Zoe nu are Însă psihologia metresei: nu are remușcări, nu se căiește, nu regretă că a inițiat și Întreține triunghiul amoros, nu depune efort În a
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
efecte numai în cadrul unei relații, în cadrul interacțiunii conducător-conduși. Modelul interacțional (modelul interdependenței) al carismei susține că tipul de conducere carismatică se exercită atunci când o persoană posedând calități remarcabile este recunoscută astfel de către membrii grupului (interacțiune carismatică) care răspund prin respect, venerație, devotament și dependență emoțională (Steyers, 1998). DuBrin (1998) inventariază caracteristicile liderilor carismatici, într-un gest de integrare a concepțiilor promovate de-a lungul timpului în literatura de specialitate: Liderii carismatici își inspiră oamenii printr-o viziune, respectiv oferind acestora imaginea
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cu trădare din interior”. Așa se explică faptul că În Întreaga sa activitate științifică, didactică și filosofică, nu apare nici o referire cu caracter discriminatoriu, sau În spiritul urii de rasă care i se impută astăzi cu atâta vehemență. Mărturie stă venerația și admirația studenților și medicilor evrei exprimată de o manieră cât se poate de convingătoare de Aurel Avramovici În Necrologul din revista București Medical, 1931, una dinte cele mai frumoase omagii aduse savantului. Într-adevăr Paulescu nu a confundat niciodată
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de creștinism Încă de la Începuturile sale, caritate care a Îmbrățișat suferința umană și În numele căreia aveau să se construiască primele așezăminte spitalicești, cunoscute În istorie ca vasiliadele sfântului Vasile cel Mare, despre care Sf Grigorie de Nazianz spunea cu admirație și venerație „Îndată ce ieși din cetate vezi un oraș nou care este sanctuarul pietății. Acolo boala Îndurată fără murmur pare a fi o Încercare binecuvântată, acolo caritatea strălucește În operele sale”. Aceste așezăminte de sorginte creștină aveau să se extindă ulterior În
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
poziției medicului În societate, pentru că prin specificitatea tehnică a profesiei el este chemat să ocrotească cea mai importantă valoare socială și umană - sănătatea. De aceea medicii sunt investiți apriori cu un deosebit prestigiu, se bucură de stimă, apreciere și chiar venerație În rândul pacienților și a colectivității. De aici și dependența pacientului față de decizia medicului și așteptarea unor miracole terapeutice din partea medicului. Medicalizarea și supermedicalizarea individului și societății Evoluția științelor medicale, orientarea practicii medicale pe rațiuni economice În care este urmărit
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Încă de la Începuturile sale care a Îmbrățișat suferința umană, pentru alinarea căreia aveau să se construiască pe lângă biserici primele așezăminte spitalicești, cunoscute În istorie ca vasiliadele sfântului Vasile cel Mare, despre care Sf Grigorie de Nazianz spunea cu admirație și venerație „Îndată ce ieși din cetate vezi un oraș nou care este sanctuarul pietății. Acolo boala Îndurată fără murmur pare a fi o Încercare binecuvântată, acolo caritatea strălucește În operele sale„. Aceste așezăminte de sorginte creștină aveau să se extindă ulterior În
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
conținând principii atitudinale și comportamentale moralizatoare pentru om și societate. Cultivând frumosul În viața individuală și colectivă rezultatul nu poate fi decât omul frumos prin atitudine, comportament, respect și ajutor pentru semeni, Înțelegere, toleranță, bunăcuviință, cultivarea valorilor naționale și universale, venerație și Înțelegere pentru trecut, speranță și Încredere pentru viitor. Stilul de viață și frumosul ca percepție socială Stilul de viață În diversele etape ale istoriei poporului român a Îmbrăcat moda timpului respectiv, a realităților geopolitice caracteristice fiecărei etape și a
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]