2,080 matches
-
sistola atrială. Sistola atrială are durata de 0,11 s. Când diastola generală este la sfârșit, valvele atrio-ventriculare sunt deschise și atriile comunică cu ventriculele, care se umplu cu sânge. Deoarece atriile au o capacitate ceva mai mare decât a ventriculelor, aceste se umplerea acestora cu sânge este completă. Presiunile din atrii și din ventricule sunt aproximativ egale. Sistola atrială constă în contracția miocardului atrial apărută ca urmare a impulsului emis de nodulul sinusal, se propagă prin tot mușchiul atriilor. Ca
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
la sfârșit, valvele atrio-ventriculare sunt deschise și atriile comunică cu ventriculele, care se umplu cu sânge. Deoarece atriile au o capacitate ceva mai mare decât a ventriculelor, aceste se umplerea acestora cu sânge este completă. Presiunile din atrii și din ventricule sunt aproximativ egale. Sistola atrială constă în contracția miocardului atrial apărută ca urmare a impulsului emis de nodulul sinusal, se propagă prin tot mușchiul atriilor. Ca urmare presiunea intraatrială crește și sângele este expulzat în ventricule. Umplerea ventriculelor face să
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
din atrii și din ventricule sunt aproximativ egale. Sistola atrială constă în contracția miocardului atrial apărută ca urmare a impulsului emis de nodulul sinusal, se propagă prin tot mușchiul atriilor. Ca urmare presiunea intraatrială crește și sângele este expulzat în ventricule. Umplerea ventriculelor face să crească și presiunea intraventriculară. La sfârșitul sistolei atriale miocardul atrial se relaxează și presiunea din aceste cavități scade. Sistola atrială este urmată de cea ventriculară. Stimulul întârzie puțin la nivelul nodulului atrio-ventricular, ceea ce face ca începutul
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
și din ventricule sunt aproximativ egale. Sistola atrială constă în contracția miocardului atrial apărută ca urmare a impulsului emis de nodulul sinusal, se propagă prin tot mușchiul atriilor. Ca urmare presiunea intraatrială crește și sângele este expulzat în ventricule. Umplerea ventriculelor face să crească și presiunea intraventriculară. La sfârșitul sistolei atriale miocardul atrial se relaxează și presiunea din aceste cavități scade. Sistola atrială este urmată de cea ventriculară. Stimulul întârzie puțin la nivelul nodulului atrio-ventricular, ceea ce face ca începutul sistolei ventriculare
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
în care presiunea intraventriculară devine mai mare decât presiunea sângelui din aortă și din vena pulmonară, ceea ce determină deschiderea valvelor semilunare de la baza acestor vase și expulzia sub presiune a sângelui ventricular. Deoarece nu se modifică volumul sângelui conținut în ventricul această fază se mai numește izovolumetrică. Perioada (faza) următoare, numită izotonică, cuprinde evacuarea sângelui din ventriculi în artere. Este subâmpărțită la rândul ei în două faze. Evacuarea sângelui din ventricul se face la început mai rapid - faza de expulzie rapidă
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
ceea ce determină deschiderea valvelor semilunare de la baza acestor vase și expulzia sub presiune a sângelui ventricular. Deoarece nu se modifică volumul sângelui conținut în ventricul această fază se mai numește izovolumetrică. Perioada (faza) următoare, numită izotonică, cuprinde evacuarea sângelui din ventriculi în artere. Este subâmpărțită la rândul ei în două faze. Evacuarea sângelui din ventricul se face la început mai rapid - faza de expulzie rapidă cu durata de 0,09 s, apoi mai lent - faza de expulzie lentă cu durata de
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
sângelui ventricular. Deoarece nu se modifică volumul sângelui conținut în ventricul această fază se mai numește izovolumetrică. Perioada (faza) următoare, numită izotonică, cuprinde evacuarea sângelui din ventriculi în artere. Este subâmpărțită la rândul ei în două faze. Evacuarea sângelui din ventricul se face la început mai rapid - faza de expulzie rapidă cu durata de 0,09 s, apoi mai lent - faza de expulzie lentă cu durata de 0,13 s. În cursul fazei izotonice presiunea intraventriculară este mai mare decât cea
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
s, apoi mai lent - faza de expulzie lentă cu durata de 0,13 s. În cursul fazei izotonice presiunea intraventriculară este mai mare decât cea din arterele mari. Apoi presiunea intraventriculară scade până devine inferioară celei din arterele mari (volumul ventriculelor ajunge să fie mult micșorat), moment în care se consideră încheiată sistola ventriculară. Urmează diastola ventriculară, care începe odată cu relaxarea miocardului ventricular și durează 0,53 s. Ca urmare a relaxării miocardului ventricular presiunea din aceste cavități scade sub cea
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
miocardului ventricular presiunea din aceste cavități scade sub cea din aortă și vena pulmonară, ceea ce determină închiderea valvulelor semilunare de la baza lor. Arterele mari, fiind elastice, s-au destins și au înmagazinat energia cinetică a sângelui eliminat sub presiune din ventriculi, și după închiderea valvulelor revin la volumul inițial rezultând o forță ce asigură împingerea sângelui mai departe în artere, continuând procesul din timpul sistolei. Fenomenele descrise caracterizează faza protodiastolică, ce durează 0,04 s. Urmează o fază de relaxare izometrică
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
la volumul inițial rezultând o forță ce asigură împingerea sângelui mai departe în artere, continuând procesul din timpul sistolei. Fenomenele descrise caracterizează faza protodiastolică, ce durează 0,04 s. Urmează o fază de relaxare izometrică (0,08 s) în care ventriculii sunt izolați complet iar relaxarea în continuare a miocardului duce la scăderea marcată a presiunii din aceste cavități. În ventriculi rămâne o cantitate de sânge ce nu a fost eliminat în timpul sistolei ventriculare, numită volum telediastolic. În acest timp crește
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
descrise caracterizează faza protodiastolică, ce durează 0,04 s. Urmează o fază de relaxare izometrică (0,08 s) în care ventriculii sunt izolați complet iar relaxarea în continuare a miocardului duce la scăderea marcată a presiunii din aceste cavități. În ventriculi rămâne o cantitate de sânge ce nu a fost eliminat în timpul sistolei ventriculare, numită volum telediastolic. În acest timp crește presiunea intraatrială, unde sângele se acumulează datorită aspirației din venele mari. Când presiunea intraatrială devine mai mare decât cea intraventriculară
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
în timpul sistolei ventriculare, numită volum telediastolic. În acest timp crește presiunea intraatrială, unde sângele se acumulează datorită aspirației din venele mari. Când presiunea intraatrială devine mai mare decât cea intraventriculară se deschid valvele atrioventriculare și sângele pătrunde din atrii în ventricule. Acest proces are loc la început rapid - faza de umplere rapidă ce durează 0,11 s, apoi lent - faza de umplere lentă ce durează 0,19 s. Timp de 0,42 s, până la începerea următorului ciclu cardiac printr-o nouă
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
rapid - faza de umplere rapidă ce durează 0,11 s, apoi lent - faza de umplere lentă ce durează 0,19 s. Timp de 0,42 s, până la începerea următorului ciclu cardiac printr-o nouă sistolă atrială, atât atriile cât și ventriculele sunt relaxate - diastola generală a inimii (fig. 10). Într-un minut inima unui om adult se contractă de 72 75 de ori. Creșterea frecvenței contracțiilor se face mai ales prin mărirea duratei diastolei, cea a sistolei modificându-se foarte puțin
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
pulsul arterial, pulsul venos, zgomotele cardiace, șocul apexian, manifestările electrice (electrocardiograma). Pulsul arterial. Sistola ventriculară modifică presiunea sângelui ce circulă prin arborele arterial. Pusul arterial este definit ca fiind o oscilație vibratorie a pereților arteriali produsă de expulzia sângelui din ventricul. Se poate determina prin palpare, sub forma unei ușoare zvâcnituri produsă la comprimarea unei artere pe un plan dur (osos) ce se produce aproape concomitent cu sistola ventriculară. Pulsul arterial poate fi perceput în acest mod la nivelul arterelor radială
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
mică iar de la zgomotul diastolic la zgomotul sistolic se scurge un interval de timp mai lung - pauza mare. Zgomotele secundare (zgomotele trei și patru): al treilea zgomot cardiac este dat de vibrația valvelor atrioventriculare la trecerea sâncelui din atrii în ventricule la începutul diastolei, se percepe între zgomotul diastolic și zgomotul sistolic mai ales la persoane tinere al patrulea zgomot cardiac nu se percepe acustic ci numai fonocardiografic, este un zgomot atrial ce apare în hipertrofia atrială Șocul apexian poate fi
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
spațiului 5 intercostal stâng, pe linia medioclaviculară, sub forma unei izbituri ritmice sincrone cu sistola cardiacă, sau poate fi înregistrat grafic, obținându se o cardiogramă. Este produs de rotația de la stânga la dreapta a cordului în cursul sistolei ce aduce ventriculul stâng în contact cu peretele toracic. Manifestările electrice ale cordului sunt consecința potențialelor de acțiune care se propagă de la locul unde sunt generate (nodulul sinoatrial) în întregul miocard. Potențialele de acțiune pot fi culese la suprafața cordului cu ajutorul unor electrozi
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
de unde QRS (cu durata de 0,06-0,1 s), numit complex ventricular, este format din unda negativă Q (0,03 s) dată de impulsurile conduse prin septul interventricular și fasciculul His, unda pozitivă R (0,055 s) rezultată din depolarizarea ventriculului drept și unda negativă S (0,068 s) rezultată din depolarizarea ventriculului stâng segmentul ST corespunde depolarizării complete a ventriculilor și durează 0,32 s unda T, pozitivă, este reprezentarea repolarizării ventriculare și are durata de 0,2 s segmentul
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
este format din unda negativă Q (0,03 s) dată de impulsurile conduse prin septul interventricular și fasciculul His, unda pozitivă R (0,055 s) rezultată din depolarizarea ventriculului drept și unda negativă S (0,068 s) rezultată din depolarizarea ventriculului stâng segmentul ST corespunde depolarizării complete a ventriculilor și durează 0,32 s unda T, pozitivă, este reprezentarea repolarizării ventriculare și are durata de 0,2 s segmentul TP corespunde diastolei și are durata de 0,320,35 s Pentru
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
s) dată de impulsurile conduse prin septul interventricular și fasciculul His, unda pozitivă R (0,055 s) rezultată din depolarizarea ventriculului drept și unda negativă S (0,068 s) rezultată din depolarizarea ventriculului stâng segmentul ST corespunde depolarizării complete a ventriculilor și durează 0,32 s unda T, pozitivă, este reprezentarea repolarizării ventriculare și are durata de 0,2 s segmentul TP corespunde diastolei și are durata de 0,320,35 s Pentru a aprecia dacă activitatea electrică a cordului studiat
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
04 s impulsul contractil ajunge la nodulul Aschoff-Tawara. Aici unda de depolarizare întârzie 0,11-0,12 s, viteza de conducere fiind foarte mică (0,02-0,10 m/s). Fasciculul His conduce impulsurile cu viteză mare (1,5-3 m/s), endocardul ventriculului drept fiind depolarizat cu 0,1 s înaintea endocardului ventriculului stâng. Rețeaua Purkinje conduce impulsurile cu 1-4 m/s, de la endocard spre epicard. Jumătatea subepicardică a miocardului ventricular se depolarizează succesiv, din aproape în aproape, cu o viteză de conducere
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
de depolarizare întârzie 0,11-0,12 s, viteza de conducere fiind foarte mică (0,02-0,10 m/s). Fasciculul His conduce impulsurile cu viteză mare (1,5-3 m/s), endocardul ventriculului drept fiind depolarizat cu 0,1 s înaintea endocardului ventriculului stâng. Rețeaua Purkinje conduce impulsurile cu 1-4 m/s, de la endocard spre epicard. Jumătatea subepicardică a miocardului ventricular se depolarizează succesiv, din aproape în aproape, cu o viteză de conducere mică (0,4-0,5 m/s). Excitabilitatea (funcția batmotropă) constă
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
arterial și din cel venos. Contractilitatea cardiacă este dependentă de o relație funcțională între presiunea de evacuare a sângelui, viteza cu care se realizează aceasta și volumul sangvin: cu cât presiunea este mai mare cu atât viteza de golire a ventriculilor este mai mică iar cu cât volumul sângelui intraventricular inițial este mai mare cu atât forța de contracție a miocardului este mai crescută. De aceea debitul sistolic (cantitatea de sânge expulzată în timpul sistolei) este direct proporțional cu umplerea cardiacă în
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
cerebrale Aceasta grupă are (16) patru subgrupe: VI.1. Hiperplazii de aceleași elemente celulare cu tumoarea. VI.2. Proliferări reactive ale macrogliei și neoformații vasculare de tipul celor din glioblastoame. VI.3. Noduli de proliferare astrocitară subependimară periductală sau în ventriculii trei și patru, eventual în legatură cu procese inflamatorii. VI.4. Proliferări sub influența modificărilor hormonale (de exemplu, în cazul sarcinii). VII. Extensia tumorilor cerebrale VII.1. Tumorile cerebrale primare Se extind prin: VII.1.1. Proliferarea directă în cavitățile
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
îngustate mai cu seamă atunci când tumoarea se dezvoltă în vecinatatea lor). Prin congestia vaselor din componența plexurilor coroide, pe de altă parte, se stimulează secreția de L.C.R., închizându-se, astfel, un cerc vicios. Cantitatea de L.C.R. acumulată în plus în ventriculii cerebrali determină hidrocefalie internă. Acest fapt, adăugat împiedicării scurgerii L.C.R., determină apariția H.I.C. Hipertensiunea intracraniană are două categorii de simptome și semne: I.1. Generale (cefalee, vărsături și modificări ale fundului de ochi = F.O.); I.2. Secundare (tulburări psihice
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
deosebit, în localizările tumorale din fosa posterioară. Vărsăturile apar brusc, în jet, fără semne premonitorii și fără efort, neavând legătură cu alimentația. După vărsături, intensitatea cefaleei diminuă datorită deshidratării ce se produce cu acest prilej. În cazul situării tumorii în ventriculul III, vărsăturile se datoresc iritației directe a nervului vag. I.1.3. MODIFICĂRI ALE F.O. Modificările F.O. sunt semne foarte importante pentru diagnosticul sindromului de H.I.C. Staza papilară este precedată de creșteri ale presiunii în A. centrală a
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]