376 matches
-
apartamentele din blocurile vechi de locuințe din România, soluția recomandată în acest caz fiind cea cu centrală cu cameră de ardere închisă. Evacuarea gazelor de ardere de la instalațiile cu cameră de ardere închisă direct în exterior, prin perete (prin coșuri „ventuză”), este discutabilă în cazul în cazul construcțiilor cu mai multe etaje, gazele de ardere putându-se infiltra în apartamentele de la nivelurile superioare. În multe țări există norme care stabilesc zonele de pe fațade în care se pot amplasa coșuri ventuză. Mulți
Centrală termică de perete () [Corola-website/Science/318312_a_319641]
-
coșuri „ventuză”), este discutabilă în cazul în cazul construcțiilor cu mai multe etaje, gazele de ardere putându-se infiltra în apartamentele de la nivelurile superioare. În multe țări există norme care stabilesc zonele de pe fațade în care se pot amplasa coșuri ventuză. Mulți dintre fabricanții de centrale termice evită discutarea acestor probleme declarând că produsele lor se adresează locuințelor individuale, nu blocurilor de apartamente. În România, în anii 2010 și 2011, piața de centrale termice murale de apartament a fost de aproximativ
Centrală termică de perete () [Corola-website/Science/318312_a_319641]
-
se produce un sunet asemănător șuieratului, numit stridulație. "Pedipalpii" sunt, comparativ, subțiri formați din șase articole. Prezintă o umflatură terminală adezivă, folosită de solifuge la reținerea prăzii. Pedipalpii funcționează și ca organe senzitive, poartă chemo- și mecanoreceptori. Ultimul articol posedă ventuze cu ajutorul cărora solifugele urcă pe suprafețe verticale. "Membrele locomotoare" sunt compuse din 6 - 7 articole: coxă, trohanter, femur, tipsie, tibie, bazitars (tibiotars sau metatars) și tars. Prima pereche este mai subțire, fiind utilizată ca antene tactile, celelalte posedă gheare pe
Solifugae () [Corola-website/Science/318520_a_319849]
-
dus la „alegeri” pe insulă, neștiind că băștinașii provin din Anglia (și, după cum se vede în episodul cu „King Bob”, au mare respect față de „regele Angliei”). Alfred este tatăl lui Og. Se crede a fi vânătorul insulei (folosește săgeți cu ventuze și își protejează dreptul de a vâna wombatul) care urmărește cu insistență un singur wombat ce reușește să îi scape la fiecare colț. Între Alfred și wombat există o relație de iubire-ură. În mod ironic, Alfred este un vânător vegetarian
Mike, Lu și Og () [Corola-website/Science/316830_a_318159]
-
în special Joker, au incorporate arme care stropesc cu apă. Figurinele originale includ mai multe "Caracteristici de acțiune": Battle Armor He-Man și Skeletor au o rotație a plăcilor de piept pentru a reprezenta diferite grade de afectare, Leech are membre ventuze și Thunder Punch El-Man împinge un pumn și emite un zgomot puternic. Alte figurine care pot fi subliniate: Grizzlor, Moss Mân, Stinkor, Sergent Savage, Toxic Crusaders și altele.
Figurină de acțiune () [Corola-website/Science/324121_a_325450]
-
chist. Trofozoidul, cu dimensiuni cuprinse între 10-12µ și 5-7µ, este piriform, seamănă cu o pară tăiată longitudinal, fața plată reprezentând suprafața ventrală. Are patru perechi de flageli, care pornesc din corpusculii bazali, doi nuclei, situați în regiunea anterioară și două ventuze folosite pentru a se atașa la peretele intestinal. În partea posterioară se află o formațiune cu aspectul unei virgule, corpusculul median. Giardia este obișnuit inofensivă, dar, ocazional, poate cauza o boală numită giardiază. Specia parazită la om: "Giardia lamblia" ("Giardia
Giardia () [Corola-website/Science/324352_a_325681]
-
picioare la adulți (trei la larve) și orificiile genitale. Picioarele (membrele) sunt compuse din șase segmente: coxa, trohanter, femur, tibie, metatars și tars. Coxele sunt sudate de podosomă. Picioarele se termină cu două gheare și o formațiune în formă de ventuză, numită pulvil ("pulvillus"). Pe tarsul perechii I de picioare se află o depresiune acoperită cu numeroși peri, organul lui Haller, care este un organ senzorial cu rol olfactiv. Pe unghiul intern posterior al coxei primei perechi de picioare se află
Căpușă comună () [Corola-website/Science/329717_a_331046]
-
abdominală situate sub abdomen, dar la unii pești (percide) sunt deplasate sub înotătoarele pectorale pe torace (poziție toracică), sau chiar înaintea pectoralelor sub gât (poziție jugulară) (mihalț). La unele specii lipsesc (anghilă). La guvizi, înotătoarele ventrale prin concreștere, formează o ventuză. Înotătoarele neperechi (sau impare) sunt situate pe planul de simetrie al corpului, pe linia mediană, au poziție verticală și se articulează la pterigoforele împlântate în musculatura corpului. Se disting: înotătoarea dorsală (D), una sau mai multe dispuse pe spate; înotătoarea
Înotătoarele peștilor () [Corola-website/Science/330350_a_331679]
-
părți (gadide), iar în cazuri excepționale poate fi formată din mai mulți lobi (polipteriforme) sau poate lipsi ("Electrophorus electricus"). Primele raze ale înotătoarei dorsale la unele specii se pot transforma în spini protectori (ghidrini) sau iau parte în formarea unor ventuze ("Echeneis"). La unii pești razele lipsesc în a doua înotătoare dorsală (salmonide, somn pitic) și în ele se depozitează grăsime, din care cauză acestea se numesc înotătoare adipoase. Formula înotătoarelor se bazează pe numărul radiilor simple, neramificate și ramificate din
Înotătoarele peștilor () [Corola-website/Science/330350_a_331679]
-
de parazit, pielea peștelui elaborează o secreție bogată în celule cu care parazitul se hrănește. Când invazia este mai mare, se produc inflamații sau distrugerea epiteliilor și moartea peștilor, în special a puietului. Au corpul alungit. Extremitatea anterioară, lipsită de ventuze, este despicată în "doi lobi" ascuțiți, între care se găsește gura. Se prinde și stă fixat pe gazdă cu ajutorul a două "organe cefalice adezive", pe care se deschid "glandele adezive" și cu ajutorul unui mare "disc de fixare", situat la partea
Gyrodactylus () [Corola-website/Science/333510_a_334839]
-
între care se găsește gura. Se prinde și stă fixat pe gazdă cu ajutorul a două "organe cefalice adezive", pe care se deschid "glandele adezive" și cu ajutorul unui mare "disc de fixare", situat la partea posterioară a corpului, disc lipsit de ventuze, însă prevăzut cu "două căngi (cârlige)" mediane curbate mari și puternice, unite printr-o placă chitinoasă, situate pe linia mediană și cu "16 cârlige simple" dispuse în cerc pe margine. Nu au pete oculare, iar ansele intestinale sunt unite. La
Gyrodactylus () [Corola-website/Science/333510_a_334839]
-
insectă purtătoare, pe care atașează aproximativ 30 de ouă. Atunci când insecta purtătoare ajunge la o gazdă bovină sau umană, ouăle eclozează rapid și larvele se eliberează singure de pe insecta purtătoare, invadând foliculii noii lor gazde, unde își continuă dezvoltarea. Peștele ventuză ("Remora remora"), care este un înotător rău, are o placă adezivă pe suprafața capului, cu care se prinde de corpul altor pești buni înotători (rechini, cașaloți) pentru a ajunge în alte locuri, lărgindu-și astfel arealul de răspândire.
Forezie () [Corola-website/Science/334088_a_335417]
-
Peștele ventuză comun (Lepadogaster lepadogaster) este un pește carnivor marin din familia gobiesocide care trăiește pe fundul stâncos sau nisipos din vecinătatea țărmului, mișcându-se destul de greoi, printre alge. Este răspândit pe litoralul african și european al Oceanului Atlantic, Marea Mediterană, Marea Marmara și
Pește ventuză comun () [Corola-website/Science/335156_a_336485]
-
radii moi. Înotătoarea anală fără spini, asemănătoare ca mărime, formă și poziția cu înotătoarea dorsală. Înotătoarea dorsală și anală sunt unite cu înotătoarea caudală printr-o mică membrană, incompletă. Înotătoarele pectorale largi în formă de evantai. Înotătoarele abdominale formează o ventuză ventrală puternică cu 2 discuri adezive. Ventuza ventrală le permite să se mențină pe pietre sau scoici și să reziste acțiunii valurilor în apele marine neritice puțin adânci. Sunt înotători slabi. Colorația este variabilă în funcție de mediului înconjurător: cafeniu-deschisă, brun-roșcată sau
Pește ventuză comun () [Corola-website/Science/335156_a_336485]
-
ca mărime, formă și poziția cu înotătoarea dorsală. Înotătoarea dorsală și anală sunt unite cu înotătoarea caudală printr-o mică membrană, incompletă. Înotătoarele pectorale largi în formă de evantai. Înotătoarele abdominale formează o ventuză ventrală puternică cu 2 discuri adezive. Ventuza ventrală le permite să se mențină pe pietre sau scoici și să reziste acțiunii valurilor în apele marine neritice puțin adânci. Sunt înotători slabi. Colorația este variabilă în funcție de mediului înconjurător: cafeniu-deschisă, brun-roșcată sau verzuie-măslinie. Pe spate și laturile corpului, numeroase
Pește ventuză comun () [Corola-website/Science/335156_a_336485]
-
Peștele ventuză Candolle (Lepadogaster candolii) este un pește carnivor marin din familia gobiesocide care trăiește pe fundul stâncos din zona litorală printre alge, la 1-2 m adâncime. Este răspândit pe litoralul african și european al Oceanului Atlantic (de la insulele Canare până la țărmul Angliei
Pește ventuză Candolle () [Corola-website/Science/335165_a_336494]
-
și poziția cu înotătoarea dorsală. Înotătoarele dorsală și anală nu sunt unite cu înotătoarea caudală, fiind despărțite net de un spațiu scurt de caudală. Înotătoarea caudală este rotunjită. Înotătoarele pectorale, rotunjite, largi în formă de evantai. Înotătoarele abdominale formează o ventuză ventrală cu 2 discuri adezive. Ventuza ventrală le permite să se mențină pe pietre sau scoici și să reziste acțiunii valurilor în apele marine neritice puțin adânci. Sunt înotători slabi. Masculul are o talie mai mare. Coloritul general al corpului
Pește ventuză Candolle () [Corola-website/Science/335165_a_336494]
-
dorsală și anală nu sunt unite cu înotătoarea caudală, fiind despărțite net de un spațiu scurt de caudală. Înotătoarea caudală este rotunjită. Înotătoarele pectorale, rotunjite, largi în formă de evantai. Înotătoarele abdominale formează o ventuză ventrală cu 2 discuri adezive. Ventuza ventrală le permite să se mențină pe pietre sau scoici și să reziste acțiunii valurilor în apele marine neritice puțin adânci. Sunt înotători slabi. Masculul are o talie mai mare. Coloritul general al corpului la mascul este roșcat, iar la
Pește ventuză Candolle () [Corola-website/Science/335165_a_336494]
-
depune icrele pe teritoriul unui mascul. Ponta este păzită de mascul. Icrele, sunt mici și au diametrul mare de 1,2 mm și un colorit auriu. Larve eclozează după 2 săptămâni, ele sunt planctonice și se hrănesc cu zooplancton. Peștele ventuză Candolle nu prezintă importanță din punct de vedere economic. A fost numit în 1810 de Risso în onoarea botanistului elvețian Augustin Pyrame de Candolle (1778 -1841).
Pește ventuză Candolle () [Corola-website/Science/335165_a_336494]
-
le (Pseudophyllidea) este un ordin care cuprinde cestode (viermi lați) la care scolexul are ventuzele lor foarte slab dezvoltate și două botrii (pseudobotridii), ele putând însă lipsi prin regresie sau să se multiplice până la șase. Lungimea corpului (strobilul) diferă, în funcție de specie, de la câțiva milimetri până la 12 metri. Proglotele nu se formează întotdeauna în regiunea gâtului
Pseudofilide () [Corola-website/Science/333623_a_334952]
-
o pereche de nervi. Organul olfactiv, nepereche, e în legătură cu excrescența pituitară ce străbate peretele craniului. Aparatul bucal este adaptat pentru supt. În stare adultă au gură rotundă ce nu se poate închide, ea având forma unei deschideri circulare, ca o ventuză, înconjurată de buze moi. Cu ajutorul gurii se pot fixa, prin sugere, pe diferite obiecte și mai ales pe pești cărora le perforează peretele corpului, sugându-le sângele și carnea, pe care trăiesc ca paraziți. Cavitatea bucală este în formă de
Ciclostomi () [Corola-website/Science/333343_a_334672]
-
des Arte ale Elvetiei și al Societății Elvețiene de Științe Naturale. După el au fost denumite, între altele, speciile "[[Stylidium alsinoides|Candollea alsinoides]]", [[Stylidium crassifolium|Candollea crassifolia]]", "[[Stylidium lepidum|Candollea lepida]]", "[[Stylidium luteum|Candollea lutea]]", [[Stylidium rotundifolium|Candollea rotundifolia]]", "[[Pește ventuză Candolle|Lepadogaster candolii]]" sau buretele "[[Psathyrella candolleana]]", dar de asemenea Strada Candolle în Paris amintește de el. [[Categorie:Nașteri în 1778]] [[Categorie:Nașteri pe 4 februarie]] [[Categorie:Decese în 1841]] [[Categorie:Decese pe 9 septembrie]] [[Categorie:Biologi ai secolului al
Augustin Pyramus de Candolle () [Corola-website/Science/336692_a_338021]
-
de 0,5-4 mm lungime și 1,5 mm lățime. Are corpul musculos aproximativ ovalar, cu capetele mai înguste și este prevăzut ventral cu un disc de fixare mare oval cu numeroase excavații, dispuse pe patru rânduri. La capătul anterior, ventuza bucală are forma unei pâlnii. Cunoscut în râurile și lacurile de acumulare din bazinele mărilor Neagră, Azov, Caspică și Aral. În Europa a fost găsit în râurile din Rusia, Ucraina, Polonia, Austria, Ungaria, România, Moldova, Turcia, Germania, dar și în
Aspidogaster limacoides () [Corola-website/Science/336807_a_338136]
-
rămas numeroase descrieri ale unor tulburări psihice, prin Cicero (""Scrisorile Tusculane""), Aulus Cornelius Celsus (că. 30 d.Chr.), Soranus din Ephes (că. 100 d.Chr.) și Areteus din Cappadochia (că. 150 d.Chr.). Că metode de tratement se foloseau masajele, ventuzele, luare de sânge, dieta. Primele așezăminte speciale pentru bolnavi psihici au fost construite în Bagdad în 705 AD, , apoi în Fes, pe la începutul secolul al 8-lea, s ini Cairo în anul 800 d. hr. În Orientul Islamic medicii care
Istoria psihiatriei () [Corola-website/Science/336889_a_338218]
-
sărată și împachetări cu nămol de la Techirghiol Cei mai mulți dintre pacienții care s-au prezentat la Sanconfind s-au arătat interesați de băile cu apă sărată din cele trei piscine situate în Sala Bazinelor, precum și de terapiile medicinei tradiționale chineze (acupunctură, ventuze speciale pentru scoaterea prin vacuum a sângelui toxic din țesuturile bolnave, moxibustion - o metodă ce folosește fumul produs prin arderea unor plante medicinale rare ș.a.). În Baza de Tratament fac împachetări și băi cu nămol de Techirghiol la cele patru
Sanconfind - cum să te tratezi în Occident, la 100 de km de București () [Corola-website/Journalistic/104946_a_106238]