15,959 matches
-
Irina Nechit Un verb lichid în rapidul murdar mă gândesc la râul Prut la albia lui îngustă și la apa somnolentă în care mama și tata se spală cu săpun. Ce-ar fi să nu mă mai întorc niciodată sub salcia unde tatăl meu
Poezie by Irina Nechit () [Corola-journal/Imaginative/11835_a_13160]
-
poftă de nisip mi-e teamă de bărbații în uniforme noi, ar trebui să mă spăl pe mâini cu apă din Dunăre și să scriu despre gara lustruită cu detergenți. Un câine va veni să-mi lingă de pe față un verb lichid (verbul a plânge). Ce-ar fi să-mi vând o lacrimă în Occident? Ce-ar fi să-mi scot rucsacul din spinare și să-mi întind un cort pe acest drum de fier? Pavaj Mi-au simțit mirosul m-
Poezie by Irina Nechit () [Corola-journal/Imaginative/11835_a_13160]
-
nisip mi-e teamă de bărbații în uniforme noi, ar trebui să mă spăl pe mâini cu apă din Dunăre și să scriu despre gara lustruită cu detergenți. Un câine va veni să-mi lingă de pe față un verb lichid (verbul a plânge). Ce-ar fi să-mi vând o lacrimă în Occident? Ce-ar fi să-mi scot rucsacul din spinare și să-mi întind un cort pe acest drum de fier? Pavaj Mi-au simțit mirosul m-au lăsat
Poezie by Irina Nechit () [Corola-journal/Imaginative/11835_a_13160]
-
în aula din Dealul Mitropoliei s-a așternut o liniște de biserică; guvernamentalii și opozanții își opriseră deopotrivă respirația. Vorbitorul a continuat: , Lucrul se poate demonstra cu ușurință printr-o sumară analiză etimologică. în limba latină, substantivul rex derivă din verbul rego, regere : a îndrepta, a conduce, a cîrmui. Din aceeași familie avem, în românește, cuvinte ca regim, regiune - și altele. Revenind la rego, regere: potrivit articolului 2 din Constituție, Ťsuveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
interioară a scriitorului, de la gratuitatea estetică a prozelor de tinerețe (Compartiment, Păcatul fratelui Vasile, Enuresis nocturna) la miza majoră pusă în paginile de mai târziu, acelea scrise după ieșirea din închisoare. Echivocul ludic și satiric, calamburul căutat și ironia acidă, verbul făcut să provoace și să întrețină râsul devin, treptat, subansamble ale unei depline gravități scriitoricești. Problemele cu adevărat importante i se par acelea legate de soarta națiunii comunizate cu forța, de povara ei istorică; și ele sunt "filtrate și îmbibate
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
în mai multe rânduri. Poetul îl conservă grafic pe a latinesc, în varianta ă, dar citind evident chemă. Cu un minim instinct filologic, editorul trebuia "să simtă" acest amănunt, din moment ce forma de perfect simplu e în consonanță temporală cu celelalte verbe din poezia Apolog, p. 1028 (cf. și p. 1084). Atotstăpân pe mijloacele sale, dar și pe opera poetului, editorul rezolvă radical problema transcriind verbul la prezent: cheamă. Surpriza (dar mai e, oare, surpriză?) la Note (redactate de Coloșenco, nu-i
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]
-
trebuia "să simtă" acest amănunt, din moment ce forma de perfect simplu e în consonanță temporală cu celelalte verbe din poezia Apolog, p. 1028 (cf. și p. 1084). Atotstăpân pe mijloacele sale, dar și pe opera poetului, editorul rezolvă radical problema transcriind verbul la prezent: cheamă. Surpriza (dar mai e, oare, surpriză?) la Note (redactate de Coloșenco, nu-i așa?) trimiterile la textul originar sunt din nou corecte. Pe undeva editorul nu e cu totul inconștient de ceea ce face și atunci mizează pe
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]
-
și aspectul predominant al liricii lui Virgil Ciucă, acela de a rosti Adevărul, conștient, indiferent de consecințe. El abordează și Teoria Big-Bang-ului într-o poezie de lungă respirație, intitulată „Creatorul Universului”, în ton ironic, persiflant, polemic. O notă de specificitate: verbele sunt puse la forma negativă: „Nu mă tem de moarte”; „Nu mă tem de înger”; „N-avem drept”; „Nu vindeți pământul țării”; (verb justificat pe deplin în momentul actual, când totul e de vânzare); „Nu te grăbi”, ș.a. Cu regretul
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
o poezie de lungă respirație, intitulată „Creatorul Universului”, în ton ironic, persiflant, polemic. O notă de specificitate: verbele sunt puse la forma negativă: „Nu mă tem de moarte”; „Nu mă tem de înger”; „N-avem drept”; „Nu vindeți pământul țării”; (verb justificat pe deplin în momentul actual, când totul e de vânzare); „Nu te grăbi”, ș.a. Cu regretul viselor spulberate și a tinereții trecute prea repede, poetul spune, privind îndărăt: „Răscolesc prin amintiri ani grei ai tinereții, / Cu nostalgice trăiri învârtesc
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
gândul îți ademeneam vorbele,/ cu ochii îți ardeam zâmbetul,/ cu mersul îți chemam drumul,/ cu plânsul îți inundam calea” („Rătăciri”, pag. 14), ca să alunece spre speranță: „Locuiam ca un mac în lanul de grâu/ până au venit secerătorii/ și din verbul meu au făcut drog/ iar din inima ta, pâine” (Ibidem); ca-ntr-un carusel al iubirilor iluzorii: „doar timpul se-ndoaie/ de dorul tău” („De când ai plecat”, pag. 17). Ca să încheie motivul erotic cu o patetică chemare, asemeni unui jurământ
RECENZIE: „PASĂREA DE GHEAŢĂ” DE ŞTEFANIA OPROESCU de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380708_a_382037]
-
Tot numărul este consistent, sînt analize extrem de interesante, făcute de tineri, studii pe textele poetice. Sînt perspective asupra universului unui creator atît de important, vizibil prin operă, greu, ponderal, marcant pentru istoria noastră literară, pentru vigoarea și autenticitatea cuvîntului, a verbului și a rezonanțelor sale și, totuși, retras departe de agitația cotidianului, a patetismelor și emfaticelor manifestațiuni ale semenilor noștri, scriitori sau nu. Misterul există și în tonul confesiv sau nu al poeziilor sale, în felul cum vorbește sau refuză să
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10248_a_11573]
-
însă, m-a purtat în adîncul ființei mele, a lui Bulgakov, a istoriei trecute și recente, m-a uluit prin imensa suprafață a cercetării, o cercetare amănunțită, vastă, pe multe, multe registre, o cercetare pusă în valoare prin scris, prin verb într-o manieră superbă și impresionantă. Mi s-a părut, citind-o și recitind-o, că ceva divin s-a pogorît pentru Ion Vartic. Că l-a ocrotit, i-a dat har, putere, liniște și lumină. Chiar și lumina pe
Sadovaia 302 bis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10279_a_11604]
-
sunt în măsură să stimuleze imaginarul poetic foarte dens al Roxanei Sicoe-Tirea. Rezultatul este o carte de mare coerență și profunzime. În poemul harta, care deschide volumul, plecarea bunicului spre alte zări (moartea sa, neenunțată ca atare, este sugerată prin verbele la timpul imperfect) îi dă posibilitatea poetei să colinde confortabil prin ceea ce presupune a fi imaginarul celui dispărut. Imaginarul poetei se insinuează în imaginarul bunicului, acesta se aprinde, iar plecarea sa se transformă în acută prezență. Vechile povești și obiceiuri
Caleidoscop de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10250_a_11575]
-
să marcheze viața popoarelor pe care Dumnezeu le-a lăsat să aibă grijă de ea și de afluenții ei. „Fluviul cu unde frumoase”, cum Îl numea Hesiod, va continua să fie slăvit de cântăreți, cu flautul și cu lira, cu verbul și cu culoarea, imortalizând În versuri, imnuri, cantate și pe pânze ipostazele de măreție ale acestei ape-rege a continentului Europa. (Din volumul „ARBORELE DE APĂ”,În pregătire pentru tipar.) (Fotografii realizate de Valentin Pițigoi) DANUBIUM NOSTRUM curge-n vecie - cântec
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
a pătruns de altfel și în limbajul jurnalistic: "'Regrupate urgent, PNL și PD caută alte soluții pentru schimbarea președinților Camerelor, să iasă măcar cu o victorie politică pe interval" (Adevărul, 16.11.2005). Nu lipsesc nici variațiile expresive, prin substituirea verbului, cu păstrarea ideii de "'ofertă" și "'acțiune": "'înaintează pe interval", "'sari pe interval" etc. În uzul familiar-argotic curent, expresiile și construcțiile care conțin termenul interval sînt folosite ca formule de provocare, înfruntare, agresare verbală - "'dacă sunteți bărbați, haideți pe interval
"Pe interval" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10293_a_11618]
-
tușe caustice la culme. La antipodul poeticii de sugestii, nuanțe, indirectități propuse de simbolism și conturată pe un plan suficient de amplu până-n prezent, Ion Caraion se dovedește un artizan de imagini insolite în cruzimea lor, un maestru al truculenței verbului. Imaginarul său scormonește în anomalie, în putrefacție, în vermină ca-ntr-o rece satisfacție întoarsă pe dos: "când a venit războiul, de lua oamenii și vitele/ când țurțurii vieții au împuns ca stalactitele/ când au fost găsiți mocârțanii în patru
Recitindu-l pe Ion Caraion by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10291_a_11616]
-
Rodica Zafiu Un cuvînt emblematic al perioadei de după 1989 este desigur verbul a socializa: mai ales pentru că sensurile și utilizările sale curente contrastează în mod cît se poate de spectaculos cu cele care îi erau atribuite înainte, în perioada în care socialul era dominat de asocierea cu termenii politici socialist și socialism
Socializare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10311_a_11636]
-
poate de spectaculos cu cele care îi erau atribuite înainte, în perioada în care socialul era dominat de asocierea cu termenii politici socialist și socialism. Definiția din DEX 1996 păstrează de altfel reperele ideologice ale trecutului, indicînd două sensuri pentru verbul a socializa: (1) "a trece în proprietatea întregului popor principalele mijloace de producție sau alte bunuri aflate în proprietate privată" și (2) "(despre muncă, producție) a dobândi un caracter social datorită dezvoltării forțelor de producție". Definițiile sînt total derutante pentru
Socializare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10311_a_11636]
-
socialiser sensuri predominant politice - "a trece în proprietate colectivă", "a face să devină socialist" - dar și unele mai largi: "a adapta la viața în societate, la raporturile sociale". Acestea nu lipsesc nici între semnificațiile pe care le are în engleză verbul to socialize; doar că li se adaugă și altele, mai concrete: "a organiza participarea în grup la ceva", "a face parte, în mod activ, dintr-un grup social" etc. A socializa e la origine un termen de specialitate, din limbajul
Socializare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10311_a_11636]
-
alții", în opoziție cu "a fi singur". De la generalitatea acestui concept se coboară însă, brusc și adesea comic, la situațiile concrete în care a socializa devine un simplu substitut pentru acțiuni care ar putea fi foarte ușor denumite și altfel. Verbul a socializa se folosește în română (cu acest sens recent) în primul rând ca verb intranzitiv (într-o construcție mai apropiată de sursa engleză și deci percepută ca fiind corectă): "Socializează în interes de serviciu!" (cariereonline.ro); "(târgul) este locul
Socializare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10311_a_11636]
-
și adesea comic, la situațiile concrete în care a socializa devine un simplu substitut pentru acțiuni care ar putea fi foarte ușor denumite și altfel. Verbul a socializa se folosește în română (cu acest sens recent) în primul rând ca verb intranzitiv (într-o construcție mai apropiată de sursa engleză și deci percepută ca fiind corectă): "Socializează în interes de serviciu!" (cariereonline.ro); "(târgul) este locul în care localnici sau venetici, producători, cumpărători sau simpli Ťgură-cascăť intră în contact, socializează " (muzeulastra
Socializare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10311_a_11636]
-
într-o construcție mai apropiată de sursa engleză și deci percepută ca fiind corectă): "Socializează în interes de serviciu!" (cariereonline.ro); "(târgul) este locul în care localnici sau venetici, producători, cumpărători sau simpli Ťgură-cascăť intră în contact, socializează " (muzeulastra.ro). Verbul poate avea un complement introdus de prepoziția cu: "Radu Florescu nu socializează cu președinții companiilor importante sau cu persoane din guvern" (iqads.ro, interviu, 12.07.2006); "stresul la locul de muncă ridică în mod semnificativ tensiunea sângelui în rândul
Socializare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10311_a_11636]
-
2006); "stresul la locul de muncă ridică în mod semnificativ tensiunea sângelui în rândul bărbaților care lucrează în corporații, mai ales în cazul acelora care nu socializează bine cu colegii lor" (sanatatea.com). Foarte interesantă este însă transformarea sa în verb reflexiv: care marchează o participare mai intensă (reflexiv intrinsec, cu sens "dinamic"), sau un sens reciproc, construcție apărută după modelul altor verbe (a se duce, a se distra, a se juca, a se întâlni, a se împrieteni etc.) și ca
Socializare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10311_a_11636]
-
cazul acelora care nu socializează bine cu colegii lor" (sanatatea.com). Foarte interesantă este însă transformarea sa în verb reflexiv: care marchează o participare mai intensă (reflexiv intrinsec, cu sens "dinamic"), sau un sens reciproc, construcție apărută după modelul altor verbe (a se duce, a se distra, a se juca, a se întâlni, a se împrieteni etc.) și ca o tendință puternică a românei populare și familiare: "Parlamentarii și miniștrii liberali se socializează la Sinaia" (titlu, în Gândul, 31.01.2006
Socializare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10311_a_11636]
-
id. 270). Familia sa lexicală e prezentă și în poezie, de la M.R. Paraschivescu (,cuțitar, caramangiu,/ ca un frate de spatiu", în Rică) la George Astaloș (,fără sfanț în caraiman", în Cânturi de ocnă). De la caramangiu s-a format și un verb, azi învechit - a caramangi; furtul din buzunar fiind numit, cu un derivat al verbului, caramangeală - "Unde să fiu? în oraș după caramangială" (Pașca 1934). Dacă derivatele rămîn consemnate în articolele de specialitate, expresiile care conțin termenul caraiman și se referă
Caraiman by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10330_a_11655]