25,164 matches
-
e însă nelimitată, subiectivitatea lui e supusă unor reguli. Cele două concepte propuse se cuvin explicate aici măcar în linii generale. Prin autonomizare, Petru Creția înțelege acordarea de statut autonom unor texte pe care Perpessicius l-a socotit o simplă versiune anterioară a unor poezii date ca forme finale în ediția sa. E cazul, de pildă, al Odei către Napoleon, mult prea diferită de Oda (în metru antic) pentru a-i putea fi subordonată. Comparația e cît se poate de convingătoare
Surpriza necunoscutului by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13035_a_14360]
-
Lenin a întemeiat bolșevismul pe secret, pe consemnul conspirativ. Pînă la implozia ce-a pus capăt URSS și “democrațiilor populare” din Estul Europei, secretomania a funcționat precum o lege invariabilă, aplicată chiar și istoricilor care n-aveau acces decît la versiunea oficială, în genere trucată, a evenimentelor. Astfel încît arhivele țărilor comuniste “debordează de secrete”, sînt copleșitoare prin cantitatea de informații acumulată. Nu doar despre istoria comunismului mărturisesc arhivele, ci pur și simplu despre istoria secolului XX”. Nu mai puțin, în
Tezele și antitezele libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13023_a_14348]
-
jur. Ea regândește designul acestei lumi, îl ajustează, imaginând variante de bun-gust. În ceea ce mă privește, mărturisesc că devin agitat când intru în raza privirii ei. Îmi imaginez cum îmi „scanează” figura și cum mi-o reconstruiește, în căutarea unei versiuni ideale. Mihaela Șchiopu își risipește extraodinarul talent, susținând cu generozitate inițiative culturale diverse, de la unele de anvergură internațională până la altele care contează doar în perimetrul unui județ. Desenează în orice condiții, folosind un creion ieftin sau un calculator sofisticat. Dacă
Un mare talent by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13068_a_14393]
-
carte savuroasă de o specială factură, în care liricul și comicul fuzionează surprinzător. Urmează seria de romane: Tatăl minciunii, Lupii urcă la cer, Regina străzii, care toate au apărut după plecarea din țară a autoarei. Le avem azi și în versiune românească. Ridicate pe suport biografic, aceste romane refac punțile cu lumea lăsată în urmă de autoare, evocată și în poeziile de început. Este lumea bucureșteană a periferiilor, pasionată, vitală, patetică, uneori crudă, alteori sordidă. Relieful fantastic al întâmplărilor aduce sugestia
La aniversară by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/9322_a_10647]
-
Eminescu optează pentru temporalitatea de tip omenesc, pe care, supunând-o sortilegiului poeziei, o preschimbă În energie de transmutare ontică a omului și a lumii”. După interludiul dedicat traducerii În engleză (toate cele trei capitole despre Luceafărul sunt urmate de versiune engleză), urmează al treilea capitol (și ultimul) de negăsit În vreo carte anterioară. El este așa dar originar, iar prin titlul propus: Eliberarea dincolo de dincolo, ca și prin subtitlul incitant: Luceafărul - poem neterminat, George Popa ne propune o interpretare proprie
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
o după amiază. L-am primit cum am știut mai bine, și l-am ospătat cu felurite gustări grecești cumpărate pe rue des Plantes, cu brânzeturi, cu un Tokay alzacian și cu un Saint-Emilion. La sfârșitul mesei, i-am citit versiunea românească a interviului nostru din 1996, " Itinerarul unui exilat atipic", ce va apărea într-o revistă lunară. Textul a ieșit bine, dar ar fi trebuit să-l încredințez altei publicații, mai de vază! În privința creației mele, Al. C. m-a
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
România Între 1981 și 1985, cel care a demascat regimul lui Ceaușescu În cartea ”Pinstripes and Reds.” Invitat să conferențiez În Tunis, l-am vizitat acasă pe Gelu Voican Voiculescu În timp ce acesta era ambasador al României; am Înregistrat cu atenție versiunea sa privind moartea Ceaușiștilor... Sunt În relații bune cu jurnalista Sheila Kast și cu soțul acesteia, J. C. Rosapepe, ambasador al SUA În România Între 1998 și 2001, deși cu ocazia venirii ultimului În Florida am arătat public ca democrații
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
Taberei, acolo unde standingul amicului Florinel Gheorghe , crescînd mai repede decît bunăstarea întregului popor, despre care vorbea în cursul lui de Socialism Științific de la Facultatea de Filozofie, îi va purta în anii viitori și pe Letiția cu Radu. într-o versiune mai tîrzie a romanului, Letiția a plasat însă acest monolog al lui Radu în pauza ședinței. Și, probabil, pentru a face scena mai dramatică, a introdus, în hall-ul cu lambriuri de lemn și vitralii florale, art nouveau, total atipic pentru
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
din 1 martie 1907, prin care se certifică nașterea viitorului scriitor la 28 februarie 1907 (stil vechi), ora 5 dimineața. "împricinatul" confirmă această dată în Jurnal vol. II, Editura Humanitas, 1991, p. 459, ed. a II-a, 2004, p. 473, versiunea americană, vol. IV, The University of Chicago Press, p. 88. într-un articol intitulat Dicționarul scriitorilor români (Jurnalul literar, nr. 1-2, ianuarie, 1999) apreciam textul despre Eliade din volumul al II-lea, coordonat de Mircea Zaciu. Remarcam analizele subtile ale
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
apărute la Gallimard, e la singular: Memoire. Introducerea lui s final ca marcă a pluralului în peste 20 de "prezentări" nu o putem considera drept greșeală de tipar. E desigur un amănunt - capriciu al autorului? - de a-și fi intitulat versiunea franceză Memoire, iar cea românească Memorii. Revenim la articolul lui Eugen Simion din Dicționarul Zaciu și la greșelile semnalate de mine încă din 1999. Titlurile a două opere din tinerețe apar greșit: Cum am descoperit piatra filozofală și Memoriile soldatului
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
an de zile la Lon-dra. Și chiar dacă ar fi fost în țară, de ce l-am considera in-cul-pat? "Eliade a crezut în Germania nazistă până la înfrângerea ei definitivă." (Evenimentul zilei, 10 aprilie 2002). Unde? Când? Cum? Reproduceți citatul! Cu ocazia apariției versiunii românești a cărții lui Daniel Dubuissin, Evenimentul zilei titra cu litere roșii de 3-4 cm: "Eliade făcut praf!" (5 iulie 2003). Până și un istoric - Florin }urcanu, autor al unei monumentale monografii despre Eliade, răspunde unui interviu, luat de Simona
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
Reuniunii Române de Lectură), unde, după un discurs de deschidere rostit de Valeriu Braniște („despre sociabilitate și însemnătatea ei pentru progresul omenimei [sic!]”), între opusurile interpretate s-a numărat și Serenada de dimineață [sic!] (Aubade pour Violon et Piano), o versiune (transcripție) pentru vioară și pian a trioului Aubade pentru vioară, violă și violoncel în Do major (titlul inițial, Sérénade pour Violon..., a fost înlocuit ulterior de Enescu cu cel de Aubade pour Violon..., așa cum se poate observa pe foaia de
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
intervin în fiecare etapă a procesului efectiv de comunicare din cadrul operei. În continuare propun un model de tip emițător-receptor pentru ilustrarea mecanismului de funcționare al teatrului liric. Pe parcursul procesului de comunicare (figura 1), se delimitează șapte etape cărora le corespund versiunile operei (V1-V6) cu grade tot mai mari de determinare a variabilelor. Acesta începe atunci când emițătorii (compozitorul și libretistul) prelucrează anumite elemente din realitate formând prima versiune a operei (V1). Pentru a putea fi transmisă prin canalul reprezentat de partitură, aceasta
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
liric. Pe parcursul procesului de comunicare (figura 1), se delimitează șapte etape cărora le corespund versiunile operei (V1-V6) cu grade tot mai mari de determinare a variabilelor. Acesta începe atunci când emițătorii (compozitorul și libretistul) prelucrează anumite elemente din realitate formând prima versiune a operei (V1). Pentru a putea fi transmisă prin canalul reprezentat de partitură, aceasta va fi codificată (V2). Codul constă în text și notație muzicală. În continuare, partitura este preluată de către transmițători (dirijor, soliști, cor, orchestră, regizor, scenograf, coregraf etc.
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
dirijor, soliști, cor, orchestră, regizor, scenograf, coregraf etc.) pentru a fi decodificată (V3), prelucrată (V4) și din nou codificată (V5) urmând să fie transmisă prin intermediul spectacolului. Codul este, în acest caz, deosebit de divers, iar în centru se află vocea umană. Versiunea V5 urmează să fie decodificată și receptată de către spectatori. Aceștia vor avea un feedback. În timpul spectacolului acesta apare ca o reacție spontană, necodificată, iar ulterior este reprezentat de pupularitatea montării și de cronici. Primul care deduce variabilele este compozitorul. Acesta
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
fie decodificată și receptată de către spectatori. Aceștia vor avea un feedback. În timpul spectacolului acesta apare ca o reacție spontană, necodificată, iar ulterior este reprezentat de pupularitatea montării și de cronici. Primul care deduce variabilele este compozitorul. Acesta va codifica propria versiune în limbaj muzical creând cea mai stabilă formă de existență a operei, partitura. La decodificarea partiturii, transmițătorii se vor raporta atât la versiunea emițătorilor cât și la tradiția care însoțește fiecare operă și care mărește numărul soluțiilor aferente variabilelor. Felul
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
reprezentat de pupularitatea montării și de cronici. Primul care deduce variabilele este compozitorul. Acesta va codifica propria versiune în limbaj muzical creând cea mai stabilă formă de existență a operei, partitura. La decodificarea partiturii, transmițătorii se vor raporta atât la versiunea emițătorilor cât și la tradiția care însoțește fiecare operă și care mărește numărul soluțiilor aferente variabilelor. Felul în care vor fi redate variabilele depinde de intenția transmițătorilor (V4), de posibilitățile lor de codificare și de feedback-ul de la spectatori. Diversele
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
eclerajul, costumul, machiajul, colaborarea regizor-dirijor-solist, sensibilitatea spectatorului, feedback-ul, acustica sălii, existența supratitrării, etc. Prin urmare, nu există soluții absolute ori definitive. Pentru a ilustra ideile expuse mai sus, am luat ca exemplu opera Don Giovanni de W.A.Mozart, versiunea Operei Naționale Române Cluj-Napoca din 2010 și am încercat să urmăresc anumite variabile - importanța personajului, caracterul, legătura cu destinul lui Don Giovanni și atitudinea față de Leporello - aparținând personajului Donna Elvira, așa cum au fost ele determinate în interpretarea sopranei Carmen Gurban
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
caracterul, legătura cu destinul lui Don Giovanni și atitudinea față de Leporello - aparținând personajului Donna Elvira, așa cum au fost ele determinate în interpretarea sopranei Carmen Gurban, cu care am avut un dialog pe această temă. Făcând parte dintr-o operă clasică, versiunea V3 a acestui personaj are un număr semnificativ de variabile admițând interpretări diverse, de la tragi-comic (Piotr Kaminski, Don Giovanni), la dramatic sau chiar la liric (Grigore Constantinescu, Cântecul lui Orfeu). Carmen Gurban a observat că Elvira este singura femeie fidelă
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
femeie fidelă din operă și a început să-și construiască personajul în jurul ideii de consecvență: “tot ce face pe parcursul actelor e din dragoste pentru el, indiferent dacă e bună și tandră sau războinică” (C.G.). Despre procesul de formare a propriei versiuni (V4), Carmen Gurban a afirmat că și-a văzut personajul ca și cum ar fi fost o persoană reală, mai mult în imagini decât în cuvinte, și că principalii factori de influență au fost tehnica vocală, cunoștințele muzical-teatrale și modul personal de
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
V5 mai ales la nivelul coloraturii, rezolvată într-o formulă mai aproape de dramatic: “Coloratura a fost o adaptare a tehnicii și a culorii la personaj, deci nimic liric, cu toate că registrul este destul de dificil, mai ales în aria a doua.” (C.G.) Versiunea V6 reiese într-o anumită măsură din cronicile ulterioare premierei din care voi reproduce un fragment: “Donna Elvira, este redată ca înfometată de mângâieri: aria Mi tradi quell’alma ingrata este interpretată în timp ce regia îi materializează ideile subconștiente în mâinile
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
cărțile de istorie, și vom vedea că nici nu a existat o Ungarie continuă de o mie de ani. Europenii cunosc adevărată istorie a continentului, dar iredentiștii unguri știu că americanii nu-și cunosc istoria lor, așa că, le pot infiltră versiunea care să-i avantajeze în pretențiile lor teritoriale. Bazat pe ignoranța americanilor, cap pătrat îi dezinformează, rescriind pentru ei o istorie a Transilvaniei cum ar fi vrut el să fie, fără români în majoritate absolută și acolo de la început. Din
Cap patrat, episcop iredentist. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]
-
Între timp, vreo 4o e titluri noi, inedite. La acestea lucra el intens În primăvara lui 1883; sunt poeziile cu o muzicalitate deosebită ordonată și organizată de către poet prin scriere. Perpessicius ajunge, În notele sale de subsol unde urmărește infinitele versiuni și variante ale acestor poezii, la concluzia că volumul din decembrie 1883 i-a fost pus lui Titu Maiorescu Înainte gata organizat de către altcineva, criticului revenindu-i sarcina de a-l pregăti pentru tipar. Nici Perpessicius nu spune cine l-
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
și nu are un îndemn tare spre bine, acela cade în păcat și se aruncă pe sine în pierzare, chiar de nu ar fi diavolul<footnote Idem, Omilii la Postul Mare, Cuvânt la Duminica întâi a Sfântului și Marelui Post, versiune după ediția tradusă de Episcopul Roman Melchisedec (1893), în colecția Comorile Pustiei, vol. 19, Edit. Anastasia, București, 1997, p. 41. footnote> și acestuia chiar Pavel poate să-i aducă vătămare, pe când pe cel tare, nici Satana nu poate să-l
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
trebuie să înțeleagă textul literar. În consecință, acesta trebuie să fie clar, explicit, în așa fel încât mesajul să fie perfect recognoscibil de către toată lumea. În decursul secolelor, alte și alte poeme au fost introduse și grefate în special prin intermediul diferitelor versiuni muzicale ale aceleiași suite nouba. Odată cu extinderea numărului de poeme cuprinse într-o nouba a crescut și numărul, dar și importanța solo urilor instrumentale, precum și a interludiilor de acest gen. Acest fapt s-a datorat unor rațiuni practice, legate de
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]