9,864 matches
-
analiză a limbii acestora. Lucrarea începe, cum se cuvine, cu situarea geografică a "complexului cimiterial" din Săpînța căruia i se face, cu această ocazie, și istoricul din care se desprinde ca figură centrală meșterul Ion Stan Pătraș, inițiatorul acestui cimitir "vesel". Urmează o trecere în revistă a unor elemente specifice ale grafiei, foneticii, morfo-sintaxei ca și ale vocabularului (această parte nu este foarte elaborată și ar merita un spațiu ceva mai larg decît cele 3 pagini (64-67) existente) textelor funerare, precum și
Prima ediție a epitafelor de la Săpînța by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/17309_a_18634]
-
rămîne încă un deziderat... Acum, cînd corpus-ul inscripțiilor de la Săpînța este editat, se așteaptă contribuțiile folcloriștilor, ale etnografilor, ale sociologilor; acestea, odată coroborate cu cercetarea actuală, pe tărîm lingvistic, vor putea duce la alcătuirea unei monografii generale a cimitirului vesel. Nu trebuie să se uite însă că la ridicarea acestui edificiu temeliile au fost puse prin strădaniile profesorului Bruno Mazzoni, care a închinat prețiosul volum memoriei eminentului om de cultură Marian Papahagi, stins din viață prematur cu un an în
Prima ediție a epitafelor de la Săpînța by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/17309_a_18634]
-
Portretul unui dramaturg pueril, de ocazie. "Avea un costum gri, nasturi la haină înveliți, îmbrăcați în cîrpă, pantofi scîlciați, tot gri, cu găuri, împletiți, vorbea repede sugîndu-și măselele din cînd în cînd în pauzele dese și la întîlniri îl pupa vesel și afectuos pe orișicine. La despărțire, cei rămași aveau să observe cu timpul că imediat îl bîrfea imediat pe cel plecat, și că, de fapt, tuturor, din cînd în cînd, după asemenea întîlniri, le venea rîndul să fie forfecați... * Blond
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17323_a_18648]
-
Constantin Țoiu devine captivant. Anodina și adeseori exasperanta lume balcanică în care trăim se transformă, descrisă de el, într-un spectacol. Iată, ca exemplu, momentul în care Cezar câștigă un milion de lei la loz în plic: "însoțit de alaiul vesel, excitat, al mulțimii, sui treptele CEC-ului din interiorul poștei, se prezentă la ghișeul care îi fusese arătat și îi întinse funcționarei biletul câștigător. Ea îl întoarse pe-o parte și pe alta; îl privea îngrozită (ne aflăm în 1995
CONSTANTIN ȚOIU POVESTEȘTE... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17349_a_18674]
-
care amintesc de Italia, fapt pentru care era și supranumit "Florența germană", pentru viața universitară în care domnea un fin spirit de colegialitate, pentru seninătatea clasică a împrejurimilor sale, pentru castelele istorice, în fine pentru locuitorii săi îndatoritori, binevoitori, familiari, veseli, bonomi. Să precizam că toate aceste considerații sunt facute pe baza celor observate de autorul lor în Hermania antebelica, Germania lui Goethe și a lui Beethoven, nu aceea a militarismului prusac. Evident, autorul face însemnări și despre alte orașe: Weimar
Amintirile lui Virgil Tempeanu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/18006_a_19331]
-
să intre în complicitate cu cititorul, să transmită o undă de simpatie spre o epocă în care orice mai era (încă) posibil. Altor autori nu le reușește așa ceva nici pe parcursul a sute de pagini. P.S. Cât privește războiul, fie și vesel, pe care Alfabetul doamnelor îl declară regnului masculin, o asigur, nemilos, pe Ioana Pârvulescu că, în secolii ce vin, noi, bărbații, vom fi iarăși ce-am fost și chiar mai mult decât atât. Ioana Pârvulescu, Alfabetul doamnelor - de la doamna B.
Studiu savant, joc literar si poem critic by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18021_a_19346]
-
altcineva, semnîndu-l pe Vinea. Dar pentru ținută democrată a ziarului, redacția a fost, prin 1936 sau 1937, "vizitată" de legionari, însîngerînd redactorii, chiar și pe director care s-a întîmplat să fie atunci, acolo. Atmosferă nu mai era relaxată și veselă, desi calamburgiul redacției, Oscar Lemnaru, își continuă viturile. Lui, printre altele, i se datorează calamburul despre Noica " El nu e ca noi. E Noi - că". Și tot lui, aflu acum, (eu crezusem că e calamburul lui Cioculescu, și el imbatabil
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
de la Tecuci care o iubea pe Sulamita, cin ta reata de la localul Mon plaisir ținut de un moșier ruinat prin 1936. Locotenentul-pilot decola de pe aerodromul local cu Fleet-ul lui și cu gornistul escadrilei în carlingă din față , un țigan tînăr, vesel, care se dea cu goarna în mînă pregătit de cîntare, să sune tare Deșteptarea prin huruitul aparatului, nu zgomotos, chiar un pic prea delicat pentru un aeroplan englezesc, foarte ușor, înjghebat din pînză . Locotenentul, pilotînd, ajungea repede cam prin centrul
Cade timpul răcoros by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18075_a_19400]
-
de nenumărate foruri presărate prin minister și pe la C.C. și de o autocenzura cu atît mai mare, cu cît responsabilii culturali se treziseră cu ștampila "bun de tipar" în mînă), se petreceau tot felul de accidente, unele de-a binelea vesele. Mască tragică a cenzurii, așa cum ne-o restituie istoria culturii din regimurile comuniste, lasă locul frecvent geamănului ei comic. Era inevitabil să se întîmple așa, cînd rază de bătaie a cenzorului nu mai avea lungimea dinainte, trebuind să se mulțumească
Cenzura veselă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18095_a_19420]
-
orice referire la turci și la otomani în recenzii la Viața lui Ștefan cel Mare de N. Iorga (reeditata în anii '60), din fericire numai pe durata vizitei nu știu cărei oficialități din Turcia la București. Textele cu pricina sună, probabil, extrem de vesel, dacă le recitim azi. Cînd am încercat să scriu, cred că era una din primele ocazii postbelice, despre Ion Pillat, mi s-a întîmplat să constat la apariția articolului că poeziile și volumele menționate nu au... autor: numele poetului se
Cenzura veselă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18095_a_19420]
-
presa românească Pilat din Pont, a fost cauza eliminării numelui, devenit, în mintea strîmba a cenzorului, prea evocator. Cele două exemple din urmă sînt de pe vremea cînd cenzură nu căzuse în beția curat lingvistică de dupa 1971. Dovadă că ea era veselă și mai înainte. E drept, mult mai rar. În materie de comic involuntar, tragicul regim ceaușist rămîne neegalat.
Cenzura veselă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18095_a_19420]
-
în dialog cu "lumea de azi". Lumea de azi se află în eroare, iar alianțele cu socialiștii evocă mai degrabă eroarea pe care o traversează lumea de azi. 8. Ordinea imperialăă și lumea de mâine. Popa Tanda începe printr-o veselă ceremonie prin care facem cunoștință cu un erou al lumii de ieri. Frază inițială a celebrei nuvele ("Ierte-l Dumnezeu pe dascălul Pintilie") e urmată de altele previzibile, scoase din arsenalul genurilor popular-carnavalesti: "Era cântăreț vestit. Și murăturile foarte îi
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
o are cititorul este aceea că a intrat într-un regim al gravitații greu de suportat și că are de ales: sau adera integral la el și continuă lectură sau aruncă cartea din mână și se întoarce la viața lui veselă și lipsită de griji de dinainte. Lectură poeziei Angelei Marinescu este un fel de călugărire. Poeta nu acceptă compromisuri - ca să nu mai vorbim de refuzul ei de a face vreun gest de "cucerire" a cititorului. Singură ei preocupare este să
Poezia dată la maximum by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18098_a_19423]
-
pe la credens, de punea farfuriile și celelalte tacîmuri de masă în ordine, nu ca o jubiliară, ci ca o gospodină ce are musafiri. Se-nțelege că slabă, cu capul tot plecat, căci gîrbovită de bătrînețe, dară cu fața plăcută și veselă. Tare venerabilă o face părul încă destul de bogat, dară alb ca zăpada. Și prînzul și cina au început cu coniac, care eu nu l-am băut, apoi cu icre, cașcaval, marinată de pește, sardine, șuncă, jambon și salam. Apoi o
Tatăl lui Ciprian Porumbescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17392_a_18717]
-
mulți tineri, majoritatea tineri, stau la coadă pe la felurite porți și uși de consulat, asteptîn-du-si în liniște rîndul. Pragul mării decizii a fost trecut, cu strîngerea de inimă firească! N-aș bagă mîna în foc că dumnealor, "norocoșii", sînt prea veseli, exuberanți, pe deplin fericiți. Dar iată-i că vor, cu tot dinadinsul, să privească viitorul direct în ochi. Atîta tineret care ne pleacă, poate privind peste umăr cu mînie reținută, căci există oameni, adulți în toată firea, care poartă greaua
Chirurgia sufletului by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17441_a_18766]
-
nu se lansează în diatribe vehemențe împotriva realismului socialist, nu cere pedepsirea promotorilor lui. Trece doar în revistă, cu detașare, produsele literare ale epocii și prin această le dezactivează. Titlul cel mai potrivit pentru cărțile Anei Selejan ar fi Cimitirul vesel al literaturii române. Ana Selejan, Literatura în totalitarism, 1957-1958, București, Ed. Cartea Românească, 1999. 532 pag.
CIMITIRUL VESEL AL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17442_a_18767]
-
paginii./ Auzi atunci scrâșnetul/ și mașinăria ăncepe să meargă: poeme/ despre ceea ce aș fi putut deveni/ dacă bâlciul de dincolo de fereastră/ ar fi avut ritmul inimii mele./ Poeme despre prietenii dispăruți sau pierduți./ Poeme despre acizii sulfurici din minte,/ sanatorii, vesele ămpreunări animalice/ pe partea nevăzuta a lunii,/ nesfârșite discuții despre puterea lui mâine,/ vomitatul harnic și sila, frumusețea pierdută,/ sărăcia, orbirea și frica" (Despărțirea). Creația puternică a Marianei Marin ămprumută chipul lumii nu pentru a i se adapta, așa cum procedează
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]
-
primar are de o mie de ori de cîștigat mai mult dacă se ocupă de asemenea lucruri, decît dacă oferă subiect pentru paginile mondene ale ziarelor, în calitate de tăietor de panglici sau de invitat la mai știu eu ce alte întîmplări vesele, însoțite de bufet rece sau de ciocniri de cupe cu șampanie. Primarul Bucureștiului nu scapă nici un prilej de a înfrăți Capitala cu diverse alte capitale din lume, trudindu-se cu obositoare călătorii și cu protocoale indigeste, pe altarul sacrificiilor inubliabile
Mica infractiune si VIP-urile locale by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17528_a_18853]
-
Că sînt frumoase? Orice ambiție sau efort de sistematizare sînt inevitabile vane, sortite eșecului, contestării. Multe dintre istorisiri se suprapun, au cam aceeași intrigă și aceleași personaje, dar diferă prin nuanță distinctă a farmecului lor. Una e tristă, alta e veselă, chiar dacă îți spun, în mare, același lucru. Convingerea lui Carrière este că toate aceste povestiri aparțin unei lumi comune, pe care nu o numește, pentru că nu se lansează în afirmații care inevitabil ar trebui susținute cu argumentele antropologului sau cu
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
nu, așa, pentru posteritate. Îmi adusesem aminte de cealalta zi, de la începutul cunoștinței noastre, de ziua în care Z. făcea semne în mijlocul șoselei, să-l luăm cu microbuzul, cu noi, și-l luasem imediat, îl băgasem în echipă. El intrase vesel în microbuz, aplecat și ne salutase în versuri: Fiindcă mă luarăți la drum, vă răsplătesc cu o urmărire Bum-Bum! Pe urma făcuse pe loc numărul lui, cu urmărirea unui gangster, într-un Ford 1928. Nu ziseserăm nimic. Puteai să crezi
Poveste întreruptă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17576_a_18901]
-
lucreaza din 1972, mereu umăr la umăr cu regizori importanți, de-ar fi să-i amintim doar Vlad Mugur, pe Silviu Purcărete și pe Cătălina Buzoianu. Cu Alexandru Tocilescu s-a întîlnit a teatral - în 1978 și au făcut Nevestele vesele din Winsdor la Teatrul Tineretului din Piatră Neamț. O scrisoare pierdută este o comedie a puterii, cum a definit-o Dan C. Mihăilescu, adusă din 1883 în 1999, la sfîrșit de secol XX. Cu tot ce înseamnă asta. Tocilescu nu
Aria scrisorii pierdute by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17574_a_18899]
-
care, personal, îi prețuiesc în mod deosebit". Problemele actuale ale umanității sunt prea mari și stringențe pentru a-i mai îngădui lui Gabriel Plesea să deschidă o carte de gramatică și să afle cum se formează acuzativul pronumelui "care". Războiul vesel cu România literară În volumul recent apărut sunt incluse și documentele unui război pe care Gabriel Plesea îl duce de mai mulți ani cu revista noastră. Războiul se desfasoara astfel: Gabriel Plesea ne atacă furibund, iar noi nu ii răspundem
Un scriitor agitat by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17601_a_18926]
-
numai pe buze puțin noroi. // nu sună mișto? / nu aduce puțin cu Artaud, putin cu Rimbaud?"). Poezia lui Ghergut atrage de la început că entertainment superior, prin acrobațiile intertextuale și umorul absurd. Recitita, ea dezvăluie o poetica profund baroca. Sub mască veselă, colorată, inteligență există spleen autentic. "Poantele" finale argheziene, întotdeauna memorabile, anihilează furia, frustrarea, melancolia din corpul poemului: "Aș vrea să scriu un poem care să fie o gafă imensă /.../ // nu pur și simplu kitsch, nu doar ridicol, nicidecum ceva bestial
O recreatie cu Ghergut by Radu Gârmacea () [Corola-journal/Journalistic/17626_a_18951]
-
revin la drumuri. an zece ani, ănafara unor cârpeli mai mult sau mai putin reușite ale vechilor "artere" de pe vremea lui nea Pingelică, nu s-a făcut absolut nimic. Aceleași șosele nemarcate (sau cu marcajele acoperite de noroi), aceleași gropi vesele care te zdruncina că la un safari african, aceeași concepție meschina despre ideea de "șosea principala": chiar acolo unde s-au făcut renovări, drumurile au rămas la fel de strâmte că și gândirea Marelui Cârmaci, de parcă am fi fost condamnați să ne
Societatea de consum... nervos by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17620_a_18945]
-
țara noastră. Iată cuvintele editorialistului: „Jean d’Ormesson a devenit marele nostru scriitor național, chiar și dacă nu-i uităm pe Michel Déon, Le Clézio, Yasmina Reza sau Michel Tournier. Cu fiecare carte, el ne ridică moralul cu un discurs vesel și optimist, care ne face atât de bine, încât ar trebui rambursat de Asigurările de sănătate. Spre deosebire de antidepresive, el funcționează din prima. Ultima carte a romancierului, Ca un cântec de speranță, este în același timp un credo, o mică bijuterie
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2479_a_3804]