3,798 matches
-
trec fără să fie zărite și fără cîntec, în care stelele se tulbură pe traseele lor Ťfără luminăť, poate fi altceva decît o vastă temniță?" Pe același portativ al cogitației antitotalitare, Ben Corlaciu "narează orori, dar litotele și perifrazele lui, veselia foarte suspectă a tonului îi fac ideile suportabile, amuzante în amărăciunea lor, precum în acest distih caricatural și sfîșietor: Ťiar eu voi sta la mijloc drept, între triumf și moarte,/ cu un plămîn la Răsărit și altul la Apusť". în vreme ce
Poezia Celuilalt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9252_a_10577]
-
Nu e ușor, nu se găsesc pe toate drumurile. Dar ni se explicase că, dacă nu dispui de o foamete ca lumea, de o calamitate oarecare, trebuie să pui de o revoluție. Am căutat-o o vară întreagă într-o veselie. Toată țara era pe drumuri, nu mai văzusem niciodată atâția oameni afară. Toți o țineam într-un râs și un cântec. A fost o vară superbă. și ultima. Cine l-a găsit pe primul revoluționar?" Dincolo de calitățile sale literare, discutabile
Cealaltă Monica Lovinescu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9349_a_10674]
-
să își tragă sufletul. Nu mai este timp de reflexie, totul se rezolvă pe loc, improvizația este maximă, soluțiile aleatorii, iar absurdul s-a așezat temeinic. Este o lume aliena(n)tă, în care râsul se transformă în tristețe, iar veselia are gustul lacrimii. Gabriela Gavril este o scriitoare matură, pentru care scrisul nu mai are de multă vreme secrete, iar debutul său în proză este cu adevărat unul care trebuie salutat.
Tranziția la Iași by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9372_a_10697]
-
2005, începutul anului 2006. Voiam să duc o VIAȚĂ NORMALĂ! S-A DOVEDIT CĂ ANORMALĂ ERA TOCMAI VIAȚA FĂRĂ SCRIS!!! Am intrat într-o serie de episoade (trei!) depresive grave. M-am internat la balamuc și am fost vizitat cu veselie de mulți, de multe... Chiar și acum sînt într-un tratament antidepresiv, pe care-l respect cu pioșenie, și am început să tînjesc în taină după pavilionul Crizis: Drogați, Dependenți, Depresivi, Sinucigași... și după paradisiaca livadă de cireși, prin care
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
unor constatări. În ceea ce privește aspectul literar al scriiturii, deși predomină modalitatea categorică și apodictică, specifică genului, există în stilul profesorului Vasile Fetescu o varietate de tonuri și nuanțe care dau vioiciune și farmec întregului. Unele reflecții sunt triste, altele de o veselie sobră, unele sunt imperative, altele întrebătoare, nota ironică o însoțește permanent pe cea gravă iar formularea rimată întrerupe din loc în loc logica enunțiativă. Genul aforistic este destul de bine reprezentat în cultura română, fiind abordat de gânditori din diferite timpuri și
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
sabia războiului deasupra capului. Sfat Nu căuta îngeri, sfinți și persoane cu conștiința neîntinată printre locatarii stabilimentelor de detenție. Atentat Fetișizarea importanței computerului și a internetului reprezintă un atentat la binefacerile cărții și, implicit, la cultura generală a tineretului. Contagiune Veselia, ca și tristețea, este contagioasă. Naivitate Adulților li se potrivește naivitatea numai atunci când o mimează. Lăcomie În afaceri lăcomia este de cele mai multe ori păguboasă. Cerșetorie Nu toți cei ce stau cu mâna întinsă la colț de stradă merită mila publică
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
onorabilului Nicolae Văcăroiu, la ședința Parlamentului în care Președintele României a citit raportul de condamnare a comunismului (și acum mă întreb cu ce impresie vor fi plecat din România Lech Wallesa și Jelio Jelev, prezenți în sală la grotescul circ), veselia tâmpă a lotului 322 la votul pentru suspendarea Președintelui, în disprețul absolut al recomandării Curții Constituționale, furia bolșevică, periodic reîncărcată, a artizanului terapiilor minerești, interpetările decerebrate, dar mobilizatoare, ale "analiștilor" invitați seară de seară la posturile de televiziune, senzaționalele dezvăluiri
O maladie a sufletului românesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9514_a_10839]
-
mai rămas din materia dumicată cu elan decăzut, amestec de voință de Sardanapal și de Midas, legături improbabile, surprinzătoare, dar nu atît de extreme încît să nu placă. Din cînd în cînd, capriciul unui ritm, al unei rime. Transcriu, pentru veselia lui gratuită, în pas săltat, arătînd că știe carte - avangarda e culturală, sau nu e deloc - și se știe și juca, Madrigal-ul pentru Melanie Maxy: "Lasă luna grîul să și-l depene/ eu, totuși, doamnă, vă trimet un pepene
Materii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7722_a_9047]
-
netezimile fostei frumuseți. Bucureștiul e azimutul speranțelor provinciale, de care cu-atîta superbă neîngăduință își bate joc: "București! București!... Câte visuri se sting, flămânde, pe străzile tale; câte bucurii mor în lăcrămi, la sânul tău; câte tragedii se zvârcolesc, mute, în mijlocul veseliei tale. În fiecare zi, la fiecare ceas, provincia îți trimite cuceriri. Vin flăcăii câmpiilor și ai munților, cu soarele în ochi și cu brazda pe talpă; vin băieții orașelor, fugiți de la școală sau alungați de toamnele monotone și nostalgice ale
Orașe care au fost by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9736_a_11061]
-
Acum cât timp? Când le ați zâmbit celor care v-au bruscat? Când v-ați bucurat ultima dată o jumătate de oră respirând aer curat, într-un parc adevărat, cu copaci adevărați, când v-ați lipit cu adevărat inima de veselia unui copil sau de ÎN LOC DE EPILOG 233 singurătatea unui bătrân? Când v-ați destăinuit durerile, amorurile sau pur și simplu spaimele, față în față, respirând același aer cu cineva drag, și altfel decât spovedania rece și însingurată, pe mess, mail
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
groase și colilii. .Doar nu vrei să mă afumi în casa mea, Pâcule. Lasă, Dumitre, că olecuță de fum de tămâie nu strică nici într-o casă de gospodar - a răspuns Pâcu izbucnind în râs. După ce au golit cu multă veselie o ulcică cu vin, Pâcu s-a ridicat și a pornit-o spre ușă. Nu cumva te grăbești, Pâcule? Nu mă grăbesc, dar nici nu am pentru ce sta - a răspuns Pâcu, privind cu înțeles către ulcica goală. Apucă-te
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
îți face! Când râsul cărăușilor era în toi, pe neașteptate s-a auzit glasul de comandant al lui moș Dumitru: Ia hai la treabă, că, cum văd eu, la râs nu vă întrece nimeni. Dacă o ținem așa într-o veselie, ne apucă miezul nopții aici. Când mai trecem pădurea? Continuând să râdă, cărăușii au înjugat boii și au pornit la drum. In față mergeau cei doi bătrâni, care continuau să-și spună vorbe de duh. Si zi-i așa, Dumitre
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
maimuțele cu gât roșu nancy ma, să atace din înalții sequoia, pleoapleoa, pleoapleoa este zgo motul ieșirii capetelor cârtițelor-oribil-dansatoare din mâlul vecinului de dedesubt. șase deasupra: îți face cel mai bine atmosfera de muncă a unei zile obișnuite, petrecută cu veselie în grădina suspendată a dragostei tale, furnicuțele albe tropăie în sus și în jos, bim bim bim bim, tu uzi petuniile magice și pătratul cu trifoi cu cinci foi, plîplîplî, plîplîplî, taurii tăi puternici învârt pietrele și macină semințele, crroosc
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
Degeaba râdeți domniile voastre, pentru că întocmai așa am să fac! Iară dacă mi-ți da și mie acuma un blid cu bucate omenești și-o ulcică de vin, nu mai am a cere nimănui nimica și mă împac cu toată lumea. (rumoare, veselie) LEHAMITE: Eu am spus de la început să-i deie să mănânce, și gata! Iaca ce dea vreme am prăpădit! LIANA: Tată, eu abia acum sunt cu adevărat liniștită, căci te văd alături de ceilalți pe care-i iubesc, soțul meu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
în apărarea Măriucăi. Păi s-o cam tocit limba de când n-am mai pus picătură de vin și firimitură de plăcintă pe ea - a pus paie pe foc Petrache, râzând din tot sufletul... Au ciocnit ulcelele cu vin, într-o veselie generală... Cred că muriți de curiozitate să aflați, ce ne aștepta a doua zi - i a zgândărât Petrache. Dacă stau bine și mă gândesc, asta cam așa-i - a recunoscut agronomul Cicoare. Ei, a doua zi, pregătire mare. Bărbiereală - doi
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
avut dreptate! Uite-te la ei. Fiecare poartă pe chip un bob de negură... Asta-i pecetea rămasă după ascultarea grozăviilor povestite de Costăchel”... Când s-au ridicat de la masă, cocoșii vesteau cumpăna nopții. S-au despărțit fără efuziuni de veselie. Asta era o dovadă în plus că inginerul Cicoare a avut dreptate... Petrache! Plugul cela mai este bun de ceva? N-o ruginit sub șopron? Este. Și te așteaptă de atâta vreme. Apoi, de săptămâna ce vine, să începem treaba
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
joace fotbal cu mai mulți copii. Postați de ambele părți ale străzii, copiii își pasau mingea ușor unul altuia. Mingea traversa strada, apoi revenea la un alt partener pe trotuarul de unde plecase. Jocul era amuzant, exuberant, însoțit de chiote de veselie. Uneori, unii jucători nu nimereau mingea și erau nevoiți să alerge după ea pentru a nu jena trecătorii sau pentru a nu o scăpa de sub control. Un șut mai puternic, dat de Mihăiță, golgheterul echipei, făcu ca mingea să zboare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
râd pentru că simt; iar bucuria lor se vede că este întotdeauna una sinceră, luminoasă și ușoară. Nu au motive clare ca să fie veseli, doar sunt. Și, abia în aceste situații, la urma urmelor, poți întâlni cu adevărat fericirea pură, căci veselia reprezintă un motiv în sine, ca să existe! Toate temeiurile, pe care oamenii le pun, în general, pe seama ei, nu fac altceva, decât s-o ațâțe și s-o hrănească, dar ea existase cu certitudine dinainte în ei, natural. Ei bine
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
dacă nu, ce se întâmplă!? - Domnule, nu e de glumă. În locul cuvintelor pot vorbi cuțitele! E mare necaz, se poate face chiar moarte de om. Mirele își cere galbenii plătiți pentru fată și nunta care trebuia sa fie prilej de veselie devine scandal, bătaie, nenorocire. - Și duminică?... - Duminică nunta va avea loc, e o nepoată de-a mea, pentru care pun mâna în foc că e fată curată!... Și flăcăul, să-l vedeți, e o mândrețe de fecior! Ne pregătim ca
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
o mirare, bulibașa veni cu explicația: - Acesta e un semn că fata nu se va mai întoarce la părinții ei și-i va rămâne credincioasă întreaga sa viață celui care i-a fost hărăzită de soție. Alaiul continuă într-o veselie molipsitoare. Avocatul fu prins și el de ritmul dansului. Intră cu întreaga ființă în jocul nuntașilor, spre bucuria și satisfacția acestora, primind frenetice încurajări. Ajunsă la cortul mirelui, mireasa puse mâinile amândouă, rând pe rând, pe nicovală, ciocan și foarfece
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
în asemenea ocazii, spre hazul tuturor. Era totuși păstrată decența, mai ales că în mijlocul lor se afla un oaspete neobișnuit. Bulibașa îi săgetă cu ochii pe împricinați și, drept urmare, aceștia fură repede îndepărtați din tabără. Nunta curse exuberant, cu o veselie înspumată, ca un râu de munte ce-și lasă apele să alunece peste bolovanii asemănători unor spinări de bivoli și peste stâncile ivite în cale. Fiecare moment era marcat de bucuria de neprețuit pe care o aduce oamenilor constituirea unei
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
din dormitor, încercă să facă câțiva pași până la fereastră. Află că afară era încă noapte. Care noapte? Peste una trecuse fără să știe când și cum. Adormi din nou. Era prea obosit pentru a se lansa în presupuneri. * Nunta continuă. Veselia, buna dispoziție însoțite din belșug de băuturi tari și mai puțin tari făcu sărbătoarea să strălucească peste zorii mai multor zile din săptămâna care abia începuse. * După aproape două săptămâni, avocatul, voind să-i mulțumească lui Graulea pentru ceea ce îi
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
turna câteva kilograme de roșii în sacoșă. Băiatul era însoțit de mai mulți tineri din șatră, fete și băieți. Toți vorbeau tare, în limba rromă, însoțindu-și cuvintele cu gesturi disparate ale mâinilor. El părea a le inocula și celorlalți veselia unei tinereți fără griji, trecând ca toți cei de vârsta lui nepăsători, exuberanți, peste granițele tuturor tristeților lumii. Ina lăsă sacoșa pe taraba zarzavagiului și alergând câțiva pași, îl strigă pe băiat. Auzind un glas care i se părea a
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
pe care l-am consemnat anterior, și renașterea serviciilor secrete de urmărire și ascultare aflate la dispoziția șefului statului, dacă nu cumva la discreția sa. Ca urmare a amnistiei generale din iulie 1964, ce a rezolvat parabola „pierderii și regăsirii”, veselia de care eram cuprinși a fost dusă până la delir, plângând, în același timp, de bucurie. Tata care a fost un bun „contratimpist”, ca și mine într-o moștenire genetică a sorții, s-a recăsătorit imediat cu mama, care și-a
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
eu, glumi mama Inei, tu ești o fată bine crescută, Olga, și... După ce ieșea mama Inei din cameră, fetele se înfundau iar în cărți. Așa le găsi și tatăl Inei care intră vesel, îmbrăcat din cap până-n picioare într-o veselie molipsitoare, făcându-le pe fete să uite de toate: - învățați fetelor, învățați! Ia faceți voi o mică pauză să vă spun o nostimadă. Cele două prietene deveniseră numai ochi și urechi. El continuă: când veneam spre casă m-am întâlnit
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]