442 matches
-
puternică, o simțeam ca pe o a doua mamă și odată plecată la Timișoara, îmi petreceam o bună parte a vacanțelor la Zăbrani, la Nană Ileana; ea a rămas pentru multă vreme, până la moartea ei cu 17 ani în urmă, vestala care ținea nestinsă flacăra copilăriei, a vetrei primare. Alte amintiri: aveam de acum 12 ani și îmi amintesc cum ne-a lovit pe toți ca un trăsnet vestea morții Helgăi. Era fiica familiei Reng, vecinii noștri de peste drum, brutarii satului
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
vocabular, morfologie și sintaxă. Teste, mijloace de evaluare, variante de rezolvare. Bacău, [f.e.], 1993, 111 p. [192] ȘERBĂNESCU, ANDRA, Consultații de gramatică. Tipuri de exerciții. Modele de rezolvare. Subiecte posibile. Ediția a II-a revăzută și adăugită. București, Editura Vestala, Editura Alutus, 1993, 128 p. [193] ȘERDEAN IOAN, Metodica predării limbii române la clasele I-IV: manual pentru școlile normale clasele a XI-a, a XII-a și a XIII-a, Editura didactică și pedagogică, 1993. [194] ȘERDEAN, ION, Metodica
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
18-20. [169] RADU-NANDRA, ILIE, Vasile Alecsandri - Iarna. în: Excelsior, 3, nr. 7, 1994, p. 20-22. [170] RĂDULESCU, MARINA, Teste de limba română pentru examenul de admitere la liceu și facultate. Gramatică, vocabular, formarea cuvintelor, punctuație, fonetică. București, Editura Saeculum, Editura Vestala, 1994, 160 p. [171] RISTEA, GHEORGHIȚĂ, Supraîncărcarea, problema numărul unu, Tribînv, 5, nr. 39, 1994, 7 [clasele I IV]. [172] ROBCIUC, VASILE, Valoarea exercițiilor de stil, Tribînv, 5, nr. 33-34, 1994, 8. [173] ROMANIUC, CECILIA; MARINESCU, AURELIA; PREDA, MARIN, învățăm
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Tirbînv, 6, nr.268, 1995, 1, 5. [131] MANOLIU-DABIJA, ANCA. Determinări microși macrocontextuale în lectură, Rezumatul tezei de doctorat Universitatea București, 1995. [132] MARINA RĂDULESCU, Teste de limba română, examenul de admitere la liceu și facultate. [București, Editura Saeculum / Editura Vestala, 1994] în: UnC, nr. 2-3, 1995, p. 17. [133] MATEI, MARIA, D.,A scrie înseamnă a trasa semne grafice, Tribînv, 6, nr.271, 1995, 6. [134] MATEI, MARIA, Transfer de activităti dinspre școală spre grădiniță, Tribînv, 6, nr.226, 1995
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
NICOLAIE, Limba română, manual clasa a IV-a pentru elevi cu deficiente auditive (surzi), Editura Didactică și Pedagogică, 1997. [21] BĂGHINĂ, DOINA; CONSTANTINESCU, NICOLAE, Literatura română. Clasele VVIII. Analize. Cu un studiu introductiv de Cezar Tabarcea. București, Editura Saeculum - Editura Vestala, 1997, 208 p. [22] BĂLUȘEL, ELENA, Limba română, manual clasa a III-a pentru elevi cu deficiente auditive (surzi), Editura Didactică și Pedagogică, 1997. [23] BĂRBOI, CONSTANȚA; BOATCĂ, SILVESTRU; POPESCU, MARIETA, Limba și literatura română pentru examene de admitere în
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
atrage ca un magnet, iarăși și iarăși... Vreau să sparg acest „joc al ielelor”, și hotărăsc să pornesc afară, aiurea, prin nămeți, să simt „gustul” frigidei Doamne a zăpezii! Fulgii dansează grațios, feeric, din hăurile neantului până pe huma pâsloasă, asemenea vestalelor lui Apollo... Întorc capul spre cerul plumburiu și câțiva fulgi ștrengari mi se lipesc de obrajii deja îmbujorați. Un pas nesigur, încă un pas..., parcă a și fi aselenizat pe sfidătoarea și enigmatica lună. Alunec în troienele virgine, mă răsucesc
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
întrebările mele multiple puteau umple o enciclopedie) mi se răspundea, știind dintr-o dată despre orice, despre oricine totul"455. E un amestec de simboluri în care focul însumează zodii cosmice, constelații, iar în cetatea eternă acestea se oglindesc în jocul vestalelor. Focul este elementul prin care apa, aerul și pământul amestecate în alambicul alchimistului se metamorfozează în destin, în subconștient magul atingând forța celestă, dar nu visul. Aqua mercurialis este chiar un foc divin. Benedictus Figulus spune: "Vizitează centrul din pământ
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
tema, ideea dezvoltată de poet într-un poem. Limitele realului se opresc însă în fața sentimentelor ce copleșesc viața. Așadar codrul poate fi feminitatea neexplorată. E locul unde ridicăm altarul, arde un foc veșnic și locul de adunare a procesiunii vechilor vestale, a fecioarelor despletite din noaptea de Sfântul Andrei. Elementul determinant al pădurii este copacul, axă și centru mistic al cosmosului. El leagă lumea subterană a rădăcinilor cu cea terestră a trunchiului și dimensiunea cerească a coroanei. Copacul a fost dintotdeauna
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
cit, p. 324. Sabina Cantacuzino, Din viața familiei Ion C. Brătianu, vol. I, ediție îngrijită de Elisabeta Simion, Editura Albatros, București, 1993, pp. 106-107. Robert Scheffer, Orient regal. Cinci ani la curtea României, traducere de Rodica Pânzaru, Editura Saeculum/Editura Vestala, București, 1997, p. 25. Eugen Lovinescu, „Titu Maiorescu”, în Scrieri, vol. VII, ediție îngrijită de Eugen Simion, Editura Minerva, București, 1978, pp. 387-391. Axel Hardivilliers, Journal d’une graphomanie, Les impressions nouvelles, 2001, fragment reprodus în antologia lui Philippe Lejeune
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Maiestății Sale, deși, având un îngrozitor accent german, nu citea niciodată cu glas tare; mai cumula funcțiile de trezorieră, secretară și cameristă” (Robert Scheffer, Orient regal. Cinci ani la curtea României, traducere de Rodica Pânzaru, Editura Saeculum I. O./ Editura Vestala, București, 1997, p. 12). Lätitia Witzleben (n. 1849), fiica baroanei Witzleben, era pictoriță specializată în portrete. Franz Josef (1830-1916), împărat al Austriei din 1848. Iuliu Theodori (1834-1919), medic militar cu doctorat în medicină la Berlin. Din 1869 era profesor de
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Radu Sofia Vasile 645. Rantar Maria Constantin 646. Ror I. Alecsandru 647. Stamate St. Volodie 648. Stoica D. Mihai 649. Terenteac M. Vasile 650. Tescu V. Petru 651. Toma Gh. Vasile 652. Țandura I. Ion 653. Ulmanu Gh. Gheorghe 654. Vestale Gh. Petru 655. Vornicu D. Ștefan ■ județul Ilfov: 656. Voicu Gh. Vasile ■ județul Mehedinți: 657. Avram M. Gheorghe 658. Baci St. Grigore 659. Baciu M. Constantin 660. Badea S. Tiberie 661. Babat D. Ion 662. Banescu C. Constantin 663. Belitu
DECRET nr. 143 din 17 martie 2003 privind conferirea Medaliei Crucea Comemorativa a celui de-al doilea Război Mondial, 1941-1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148747_a_150076]
-
Modele culturale comparate, Editura Institutul European, Iași, 2005. Drăgănescu, Mihail, Sistem și civilizație, Editura Politică, București, 1976 Drăgoi, Andreea, Evoluția economiei Greciei - la un pas de faliment, stabilitate incertă, www.iem.ro. Drîmba, Ovidiu, Istoria culturii și civilizației, Editura Saeculum & Vestala, București, 2004. Drîmba, Ovidiu, Istoria culturii și civilizației, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984. Dumitrescu, Sterian, Bal, Ana, Economie mondială, Editura Economică, București, 1999. Dumitriu, Anton, Culturi eleate și culturi heracleitice, Editura Cartea Românească, București, 1987. Duquesne, Jacques, Diavolul, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
pe care le reproducem: În plin război se succed: Caravana lumiinilor și Porunci domnești (ambele În 1941); Țară de martiri și de profeți și Buciumă sângele (1942); Protiv - Verboten (1943ă și Ereditate (1944). Va urma câte un volum sau două: Vestala neagră (1945), Potirul profanat și Nu-s drumuri În apoi? (1946) În cumpăna de fiecare seară și Spre oază În marmură neagră, poeme. În intervalul 1940-1947 apar paisprezece titluri de volume și plachete de versuri. Apoi Întemnițat politic În diverse
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
plachetă Ereditate găsim Baladă pentru fluiere și buciume; un Psalm (cu ecouri din Cotrușă „țăran român cu bundă, cămeșă și șerpar; trecutul se materializează În „icoane vechi de doine și basme românești””. O relativă schimbare de optică se manifestă În Vestala neagră Însumare de momente reflexive vehiculând o simbolistică decorativă, dar neexcluzând radical clișeele. ...Pretutindeni poetul duce cu sine mâhniri și esențe amare, aceleași la Calatis, și Drinova, la Gâvojdia și Tapia; el vegheză lângă Cetatea Neamțului și exultă la Codrii
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
la Codrii Cozminului, niciodată ajuns la pacea cu sinele Înviorat. În categoria poemelor intră pagini precum: In extremis, Sunt frate, Părere de rău. În ciclul Buciumă sângele un fel de recviem amintind de eminesciana Mortua est! Dedicație amintirii unei adolescente. Vestala neagră ține de iluzionismul căutărilor; singurătatea și meditatia - punctează Potirul profanat unde „Nu ne găsim nici Înainte/Nici În apoi/Ne resipim căutândune. Mirajul alinător se regăsește În Spre oază În marmura neagră. Acad. C. Ciopraga exprimă regreul că puține
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
în Olanda unde acesta a devenit șambelan al regelui. Nici în acest mediu regal ea nu a avut acces la Curtea regală, trăind o altă dezamăgire. Bolnavă, la șaizeci de ani, s-a stins, la castelul Chimay, cu eticheta de vestală a modei și a patului și cu aceea de democrată care s-a culcat cu mulți, cu cine a fost nevoie. Ecaterina cea Mare (n. 1729, domnie, 1762-1796) Viitoarea țarină a Rusiei, Sofia Augusta Frederika, fiica prințului Carol de Anhalt
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
În cazul de față, limba nu urmărește să manipuleze obiectele din lume, ci să alunge clișeele din spațiul cunoscut. Chateaubriand scrie în Atala: Luna îi dădea acestei vegheri funebre palida ei flacără. Se ridica în puterea nopții, ca o albă vestală... Aici, palida și albă nu au puterea de a clasifica, actualizează doar un conținut latent în noțiunile de lună sau de vestală, așa cum circulă ele într-o anumită cultură. Din acest punct de vedere, nu putem face complet abstracție de
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Atala: Luna îi dădea acestei vegheri funebre palida ei flacără. Se ridica în puterea nopții, ca o albă vestală... Aici, palida și albă nu au puterea de a clasifica, actualizează doar un conținut latent în noțiunile de lună sau de vestală, așa cum circulă ele într-o anumită cultură. Din acest punct de vedere, nu putem face complet abstracție de istorie. Până la romantism, se recurgea sistematic la clișee, la scrierea deliberată într-un cod recunoscut ca fiind cel literar. Astfel, prin fiecare
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
BANU, George, Arta teatrului, Nemira, București, 2004 TOUBIN-MALINAS, Cathérine, Heures et malheurs de la femme au XIX siècle: "Fécondité" d'Emile Zola, Klincksieck, Paris, 1986 TROUSSON, Raymond, Leș études de thèmes. Essai de méthodologie, Paris,1965 TUTEA, Petru, Lumea că teatru, Vestala, Alutus-D, București, 1993 UBERSFELD, Anne, Leș termes clés de l'analyse du théâtre, Seuil, Paris, 1996A UBERSFELD, Anne, Lire le théâtre I, Belin, Paris, 1996B VALÉRY, Paul, Imagini ale Franței. Prezenta Parisului, în VALÉRY, Paul, Criza spiritului și alte eseuri
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Și nu numai în Florile dalbe, ci și în Graiul nostru (1925-1927), Țara de Jos (1924-1927), Scrisul nostru (1929-1931), reviste ale Academiei. Prin 1925, pe când Tutoveanu conducea revista Graiul nostru, scrie Florentin Popescu în volumul «Viața lui V. Voiculescu» (Editura „Vestala”, București, 502008, p. 105), V. Voiculescu îi adresa o epigramă, preluată de la Ion Apetroaie, vizând volumul Albastru, semnat de prietenul său : Deprins c-o singură culoare Oricând e-n joc cer, zare, astru, Mă prinz că pentru Tutoveanu Și cerul
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
Nu le dau nimic! Ai grijă că sunt mai perverși decât crezi tu !” Se referea la Securitate și perversitatea acesteia. S-a stins imaculat, ca o lacrimă ori ca un prunc, spune Florentin Popescu în „Viața lui V. Voiculescu”, Editura Vestala, București, 2008. Și-a dat spiritul și sufletul în seama lui Dumnezeu, în care a crezut toată viața cu toată puterea inimii lui. După dorința exprimată, a fost înmormântat în hainele cu care venise de la închisoare, 1884-1963. La ceremonia de la
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
nr. 43/26 octombrie Oprișan, I., Prezența multiplă a culturi populare în literatura română contemporană, în vol. Temelii folclorice și orizont european în literatura română, Editura Academiei RSR, București, 1971, articol reluat în vol. Oprișan, I. Redescoperirea culturii populare, Editura Vestala, București, 2008, p. 143-162 Ornea, Z., Tradiționalism și modernitate în deceniul al treilea, Editura Eminescu, București, 1980 Papadima, Ovidiu, Peisajul interior în poezia lui V. Voiculescu, în „Gândirea", an. XII—XXII, 1943, nr. 7, august— septembrie Papadima, Ovidiu, Scriitorii și
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
lui, Editura Colibri, București, 1993 Popescu, Florentin, Vasile Voiculescu la Pârscov, Biblioteca județeană „V.Voiculescu" — Buzău, Buzău, 1996 Popescu, Florentin, V. Voiculescu, contemporanul nostru, Biblioteca județeană„V. Voiculescu" — Buzău, Buzău, 1997 Popescu, Florentin, Detenția și sfârșitul lui V. Voiculescu, Editura Vestala, București, 2000 195 Popescu, Florentin, Aminti- rea care ne rămâne, Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2002 Popescu, Florentin, Viața lui V. Voiculescu, Editura Vestala, București, 2003 Rădulescu, Mihai, „Rugul Aprins". De la mănăstirea Antim la Aiud, Editura Ramida, București, 1998 Rebreanu
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
Biblioteca județeană„V. Voiculescu" — Buzău, Buzău, 1997 Popescu, Florentin, Detenția și sfârșitul lui V. Voiculescu, Editura Vestala, București, 2000 195 Popescu, Florentin, Aminti- rea care ne rămâne, Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2002 Popescu, Florentin, Viața lui V. Voiculescu, Editura Vestala, București, 2003 Rădulescu, Mihai, „Rugul Aprins". De la mănăstirea Antim la Aiud, Editura Ramida, București, 1998 Rebreanu, Liviu, Jurnal, I, II, text ales și stabilit, studiu introductiv de Puia Florica Rebreanu. Addenda, note și comentarii de Niculae Gheran, Editura Minerva, București
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
aceea era considerată pură și imaculată, cu ajutorul unui vas concav, denumit skaphia, așezat în așa fel în fața soarelui, încât razele să se concentreze într-un focar pe niște ierburi uscate, situate în mijlocul vasului. În ceremonialul modern, una din grupul de vestale care înscenează actul îndeplinește rolul Marei Preotese, aprinde primul foc în oglinda parabolică, direct de la soare, îl transportă într-o pâlnie până la locul unde se va aprinde prima torță, face invocația rituală și, în final, după ce se aprinde torța, o
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]