KorAP: Find »[drukola/base=vezicular & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...14 15 16 ...18 >

432 matches

Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257

privind: - leziuni focale începând de la dimensiuni cu diametrul sub 1cm (tumori primare, secundare, chiști etc.) (fig. 2 a, b, c, d) - leziuni sugestive pentru obstrucție biliară: căi biliare intrahepatice dilatate, coledoc peste 7 mm, imagini sugestive pentru calculi intracoledocieni ; - litiază veziculară; - semne sugestive pentru ciroză hepatică: nodularitatea parenchimului, contur boselat, dilatarea sistemului port, evidențierea circulației colaterale porto-sistemice, inversarea fluxului port (funție doppler);ascita;semne sugestive pentru sindromul Budd-Chiari: lipsa de evidențiere a venelor suprahepatice;permeabilitatea sistemului port sau prezența unor trombi

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
colicile biliare. Uneori are o evoluție complet asimptomatică. Litiaza biliară este probabil cea mai frecventă indicație chirurgicală pentru o afecțiune digestivă. În prezent, se estimează că peste 25 milioane de americani și 5,5 milioane de englezi au litiază biliară veziculară. Costurile pentru tratamentul acestei afecțiuni banale sunt impresionante (în Statele Unite ale Americii 5 bilioane USD anual). În țările dezvoltate 10% din populație are litiază biliară (calculi de colesterol). În populația indienilor americani și Chile prevalența este de 35%. În Asia

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
sunt considerați factori favorizanți, pe când dieta vegetariană este protectivă. - Factori plasmatici. Un nivel scăzut al HDL și crescut al trigliceridelor reprezintă factori de risc, mai mari decât creșterea colesterolului. - Pacienții cu ciroză hepatică dezvoltă în 30% din cazuri litiază biliară veziculară, mai ales în stadiul Child C și etiologie alcoolică. De reținut este faptul că nu se recomandă colecistectomia decât în cazul unor complicații amenințătoare de viață (perforație, colecistită gangrenoasă), deoarece intervenția precipită insuficiența hepatică. -Alte condiții care favorizează litiaza biliară

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
catarale, leziuni flegmonoase cu microabcese sau leziuni gangrenoase cu necroză și perforații), sau leziuni de tip cronic cu veziculă sleroatrofică, mică, cu pereții groși aderentă la organele vecine. Bila poate lua aspectul "bilei negre", groasă, vâscoasă, aspect purulent în "empiemul vezicular" și poate fi decolorată, albicioasă, filantă: "bila albă". La nivelul coledocului pot apare procese congestive cu evoluție spre coledocită supurată, sau zone de scleroză și retracție. Litiaza biliară pigmentară este cea caracterizată prin calculi conținând mai puțin de 30% colesterol

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
Conțin în peste 90% din cazuri bacterii și se pare că un rol cheie în formarea lor îl are deconjugarea Bl de către enzimele bacteriene (betaglucuronidaza). Se asociază cu leziunile stenozante biliare (boală Caroli, colangită sclerozantă, diverticuli juxtapapilari, paraziți). LITIAZA BILIARĂ VEZICULARĂ Litiaza biliară veziculară este frecvent asimptomatică, fiind o descoperire întâmplătoare în timpul unui examen ecografic. Se pare că timpul mediu între formarea unui calcul și apariția simptomelor este de 12 ani. Atât timp cât calculii stau în vezicula biliară nu produc simptome. FORME

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
90% din cazuri bacterii și se pare că un rol cheie în formarea lor îl are deconjugarea Bl de către enzimele bacteriene (betaglucuronidaza). Se asociază cu leziunile stenozante biliare (boală Caroli, colangită sclerozantă, diverticuli juxtapapilari, paraziți). LITIAZA BILIARĂ VEZICULARĂ Litiaza biliară veziculară este frecvent asimptomatică, fiind o descoperire întâmplătoare în timpul unui examen ecografic. Se pare că timpul mediu între formarea unui calcul și apariția simptomelor este de 12 ani. Atât timp cât calculii stau în vezicula biliară nu produc simptome. FORME CLINICE bLitiaza veziculară

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
veziculară este frecvent asimptomatică, fiind o descoperire întâmplătoare în timpul unui examen ecografic. Se pare că timpul mediu între formarea unui calcul și apariția simptomelor este de 12 ani. Atât timp cât calculii stau în vezicula biliară nu produc simptome. FORME CLINICE bLitiaza veziculară asimptomatică, este diagnosticată întâmplător și nu necesită tratament. bForma cu sindrom dispeptic biliar se caracterizează prin jenă dureroasă în hipocondrul drept cu exacerbări tardive postalimentare, balonări postpandiale, gust amar, intoleranță la grăsimi, prăjeli, tulburări de tranzit (diaree sau constipație), manifestări

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
mg. Doza 1 dg x 3/zi sau 1 sup. X 2/zi. EXAMENUL PARACLINIC ÎN LITIAZA BILIARĂ 1. Examenul de sânge poate evidenția hipercolesterolemie, uneori hiperbilirubinemie și hipercalcemie. 2. Radiografia simplă pe gol. În diagnosticul pozitiv de litiază biliară veziculară examenul radiologic poate da informații limitate: calculii radioopaci (20-30% din calculi), vezicula biliară de porțelan, prezența aerului în căile biliare în fistulele bilio-digestive. Demonstrarea lipsei de opacitate a unor calculi identificați prin ecografie permite indicarea unui tratament de disoluție orală

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
4. Ecografia (fig. 39) este cea mai utilizată și cea mai avantajoasă metodă pentru investigarea unei posibile afecțiuni a veziculei biliare. Este ieftină, rapidă, disponibilă, nu necesită pregătire specială, nu are efecte secundare, evidențiază și leziunile organelor vecine. În litiaza veziculară se observă imagini cu hiperreflectivitate crescută cu diametru între câțiva mm și câțiva cm, cu con de umbră posterior, mobile cu mișcările bolnavului. 5. Tomografia computerizată poate fi utilizată pentru diagnostic în situațiile în care se dorește efectuarea unui tratament

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
plasarea unei proteze pentru o stenoză malignă. Tabloul clinic sugestiv: febră, frisoane, durere, apărare sau contractură. Tratamentul: antibioterapie + colecistectomie (sau colecistotomie percutană). Complicațiile septice postoperatorii sunt frecvente. C. PERFORAȚIA COLECISTULUI se produce prin necroza peretelui colecistului, frecvent în zona fundului vezicular mai puțin vascularizat. Pacientul prezintă greață, vărsături, dureri în hipocondru drept, febră, masă palpabilă în hipocondru drept. Diagnosticul poate fi uneori dificil. Ecografia sau tomografia computerizată evidențiază lichid liber în cavitatea peritoneală, calculi sau abces. Există trei tipuri de perforație

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
în pereții colecistului, nivel hidroaeric observat în poziție șezândă. - ecografia și CT evidențiază calculii și modificări de perete sugestive în doar 50% din cazuri. Tratament: antibiotice + chirurgie. E. COLECISTITA CRONICĂ LITIAZICĂ este forma cea mai frecventă de prezentare a litiazei veziculare. Se produce fie insidios, fie în urma unor colecistite acute repetate. Tabloul clinic este destul de șters și nespecific, punctat eventual de episoade de colecistită acută. Obișnuit, pacientul prezintă distensie abdominală, greață, rar vărsături, durere constantă dar de intensitate mică în hipocondrul

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
plasmatice au valori tranzitor crescute. Poate fi prezentă leucocitoza. Hemocultura și bilicultura sunt pozitive (E.Coli, Pseudomonas). Ecografia poate evidenția creșterea diametrului coledocului (peste 7mm) și dilatarea căilor biliare intrahepatice (fig 40), eventual cu identificarea calculului coledocian și a litiazei veziculare concomitente. Un coledoc la limita superioară a normalului cu absența dilatării căilor biliare intrahepatice nu reprezintă elemente negative absolute pentru diagnostic. Colangiografia efectuată pe cale endoscopică retrogradă (CRPE) sau prin metoda rezonanței magnetice (MRCP) aduce date de înaltă sensibilitate și specificitate

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
este aprope imposibil; bforma cu veziculă mare, "hidrocolecist" se realizează prin obstrucția completă sau incompletă a cisticului. Uneori calculul permite intrarea bilei în colecist, dar împiedică ieșirea acesteia, ceea ce are drept consecință mărirea de volum a veziculei biliare, realizând "hidropsul vezicular". Subiectiv, hidropsul vezicular determină o senzație de greutate în hipocondrul drept, colici biliare mai puțin intense, și semne de vecinătate. La palpare în hipocondrul drept se constată o veziculă mărită în volum, lipită de fața anterioară a ficatului. III. Pancreatita

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
bforma cu veziculă mare, "hidrocolecist" se realizează prin obstrucția completă sau incompletă a cisticului. Uneori calculul permite intrarea bilei în colecist, dar împiedică ieșirea acesteia, ceea ce are drept consecință mărirea de volum a veziculei biliare, realizând "hidropsul vezicular". Subiectiv, hidropsul vezicular determină o senzație de greutate în hipocondrul drept, colici biliare mai puțin intense, și semne de vecinătate. La palpare în hipocondrul drept se constată o veziculă mărită în volum, lipită de fața anterioară a ficatului. III. Pancreatita acută biliară este

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
implantarea unei proteze pentru decompresia căii; rar se poate extrage calculul. Chirurgia este necesară pentru colecistectomie și extragerea calculului cistic. IV. Complicațiile neoplazice Cancerul veziculei biliare este mai rar. TRATAMENTUL LITIAZEI BILIARE A. Locul tratamentului non-chirurgical în tratamentul litiazei biliare veziculare Odată cu dezvoltarea chirurgiei laparoscopice, tratamentul nonchirurgical al litiazei biliare veziculare și-a restrâns indicațiile. O minoritate de pacienți pot beneficia de astfel de tratament. Indicațiile tratamentului non-chirurgical:pacient simptomatic (simptome moderate); 315 CURS DE MEDICIN| INTERN| - VOL.II APARATUL DIGESTIV

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
calculul. Chirurgia este necesară pentru colecistectomie și extragerea calculului cistic. IV. Complicațiile neoplazice Cancerul veziculei biliare este mai rar. TRATAMENTUL LITIAZEI BILIARE A. Locul tratamentului non-chirurgical în tratamentul litiazei biliare veziculare Odată cu dezvoltarea chirurgiei laparoscopice, tratamentul nonchirurgical al litiazei biliare veziculare și-a restrâns indicațiile. O minoritate de pacienți pot beneficia de astfel de tratament. Indicațiile tratamentului non-chirurgical:pacient simptomatic (simptome moderate); 315 CURS DE MEDICIN| INTERN| - VOL.II APARATUL DIGESTIV - pacient cu comorbidități importante sau vârstnic sau care refuză chirurgia

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
șoc are succes în 20-25% din cazurile selecționate; este o tehnică utilizată la o minoritate de pacienți. B. Tratamentul chirurgical Tratamentul constă în colecistectomie laparoscopicĂĂ sau clasică (laparotomie), cea din urmă fiind indicată în colici repetate, complicații mecanice cu hidrops vezicular, icter, complicatii infecțioase cu gangrenă, colecistită purulentă, perforatia colecistului cu peritonită. SINDROMUL ICTERIC DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL AL ICTERELOR Definiția sindromului icteric Icterul definește culoarea galbenă a mucoaselor și pielii ca urmare a depunerii pigmenților biliari, fiind expresia clinică a unei hiperbilirubinemii

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283

emulsionarea și absorbția lipidelor. Ficatul secretă aproximativ 500 ml de bilă în 24 ore. Capacitatea maximă de depozitare a veziculei biliare fiind de aproximativ 50-70 ml; bila se va concentra în vezicula biliară prin absorbția apei din compoziția sa (bila veziculară este de 5-10 ori mai concentrată decât cea hepatică). Bila are următoarele roluri: intervine în absorbția grăsimilor favorizând emulsionarea lor și absorbția acizilor grași; intervine în absorbția vitaminelor liposolubile; constituie calea de excreție a unor substanțe (Zn, Mg, colesterol, etc.

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
și, de obicei sunt transportate în sânge legate de albumină. Exemple de astfel de substanțe sunt bilirubina neconjugată și colesterolul (transportat sub formă de lipoproteine). Colesterolul este un solid cristalin (la temperatura corpului) și pentru a fi dispersat sub formă veziculară el trebuie să fie prezent alături de un alt lipid. Acizii biliari sunt secretați la polul apical al celulelor membranei apicale prin transport activ secundar. Odată secretați ei induc secreția de către hepatocite a unor vezicule lipidice ce conțin în special colesterol

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
sunt absorbite eficient; nu este cunoscută utilitatea acestei absorbții în organism deoarece aceste substanțe ar putea fi absorbite eficient și la nivelul intestinului subțire. O explicație a acestei absorbții ar fi că aceste substanțe servesc la apărarea antimicrobiană a bilei veziculare. Secretina determină creșterea secreției de apă și de bicarbonat în bilă, iar somatostatinul determină inhibarea secreției ductale de apă și de bicarbonat. Vezicula biliară concentrează, acidifică, stochează și eliberează bila. Concentrarea bilei în perioadele interdigestive permite stocarea unei cantități crescute

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
paracelulare de la nivelul epiteliului vezicii biliare sunt permeabile pentru electroliți anorganici din bilă. Astfel, bila este concentrată prin îndepărtarea ionilor de sodiu și de clor. Lipidele din compoziția bilei sunt prezente sub formă de agregate (micelii și vezicule), iar bila veziculară rămâne izotonică cu toate că concentrația ionilor de sodiu crește peste 300 mM după o perioadă interdigestivă. Epiteliul biliar îndepărtează sodiul din compoziția bilei la schimb cu ionii de hidrogen. Aceștia din urmă se combină cu anionul bicarbonic formând acid carbonic care

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
bilei în duoden. Evacuarea bilei este controlată prin mecanism nervos și umoral. Vagul determină contracția veziculei biliare și relaxarea sfincterului Oddi, iar simpaticul are efecte inverse. Factorul umoral responsabil de evacuarea bilei este colecistokinina (are acțiune stimulatoare directă asupra musculaturii veziculare și reduce rezistența sfincterului Oddi). Bombezina intensifică și ea motilitatea veziculei biliare. Un alt hormon cu acțiune asupra veziculei biliare este polipeptidul pancreatic (secretat de pancreasul endocrin) care are efecte opuse CCK. Substanțe coleretice sunt substanțe care măresc secreția biliară

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
vezicule de 50-80 nm la nivelul endoteliului, multe fiind atașate de invaginații membranare cu diametru de până la 40 nm. Aceste vezicule de pinocitoză sunt implicate în schimbul de substanțe lipofobe cu moleculă mare (>30 nm), de tipul albuminei și fibrinogenului, conținutul vezicular fiind parțial determinat de pelicula mucoproteică de pe fața luminală a endoteliului. Veziculele de pinocitoză formate pe versantul luminal traversează celula și deversează conținutul pe versantul bazal. Vezicula nu este afectată pe acest parcurs, iar fenomenul poate avea loc și invers

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
este tranzițională (B), iar în trahee curgerea este turbulentă (în special în cursul efortului, când viteza curgerii aerului este mai mare). Ascultația pulmonară Turbulențele produse la trecerea aerului prin conductele tubului respirator generează două zgomote caracteristice, zgomotul laringotraheal și murmurul vezicular. La nivelul orificiului glotei diametrul căilor aeriene se îngustează și apoi se lărgește brusc (traheea); aici se produce zgomotul laringo-traheal. Acest zgomot se percepe anterior în dreptul sternului (în apropierea traheei) și posterior în spațiul interscapular. Durata și intensitatea sunt mai

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
iar tonalitatea este mai ridicată în inspir. Este un zgomot grav, puternic și cu caracter suflant. La nivelul bronhiolei supralobulare există de asemeni o îngustare a tubului aerifer urmată de lărgire bruscă (lobulul cu alveole pulmonare); aici se produce murmurul vezicular care se percepe numai dacă atât alveolele pulmonare cât și bronhiolele sunt permeabile. Acest zgomot se ascultă atât în inspir cât și în expir, pe întreaga suprafață toracică; este un zgomot slab, cu timbru dulce aspirativ. Cunoașterea caracterelor normale a

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]