685 matches
-
și Schubarth (1996), Schwind et al. (1999), Meier et al. (1995), Greszik et al. (1995, p. 270), dar și cercetarea spaniolă (Ortega, 2001). Altfel spus, iar aceasta este poziția științifică a Observatorului European (Blaya, Debarbieux și Rubi, 2003): "Departe de victimizarea reificatoare care face din fete obiectele pasive ale agresiunilor suferite, noi le privim ca actori, capabile să reacționeze și să se apere, dar și ca autori, al căror caracter violent este mult subestimat de instituțiile și statisticile publice". Cum spune
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
decât fetele să fie victime, 15,7% dintre băieți declarând că n-au fost niciodată victime în timpul anului școlar, față de 30% dintre fete. În plus, băieții sunt mai des multivictimizați, 8,9% afirmând că au suferit patru sau mai multe victimizări într-un an școlar, față de 2,1% dintre fete. Fetele raportează mai des decât băieții violențe verbale și ostracizare (Troyna și Hatcher, 1992). O ancheta pasionantă realizată în Israel de Benbenisthy și Astor (2005) arată clar că, inclusiv la nivelul
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
4% dintre băieții de școală elementară spun că "nu s-au încăierat niciodată". La fel, 42% dintre fete, față de 22% dintre băieți, afirmă că n-au primit niciodată lovituri la școală. În consecință, fetele care suferă mai multe tipuri de victimizare sunt mai puțin numeroase 10%, față de 18% dintre băieți ceea ce nu exclude pregnanța unei anumite violențe verbale. Atunci când sunt victime, fetele percep la fel de negativ ca băieții diferitele dimensiuni ale climatului școlar și duritatea victimizărilor. Experiența victimară prevalează asupra sexului. Acest
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
care suferă mai multe tipuri de victimizare sunt mai puțin numeroase 10%, față de 18% dintre băieți ceea ce nu exclude pregnanța unei anumite violențe verbale. Atunci când sunt victime, fetele percep la fel de negativ ca băieții diferitele dimensiuni ale climatului școlar și duritatea victimizărilor. Experiența victimară prevalează asupra sexului. Acest lucru sugerează că specificitatea victimizării sexuale trebuie să conducă la acțiuni la fel de specifice, care să includă atât băieții (care pot fi victime) cât și fetele (care pot fi agresori). Concluzie Definirea violenței în școală
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
10%, față de 18% dintre băieți ceea ce nu exclude pregnanța unei anumite violențe verbale. Atunci când sunt victime, fetele percep la fel de negativ ca băieții diferitele dimensiuni ale climatului școlar și duritatea victimizărilor. Experiența victimară prevalează asupra sexului. Acest lucru sugerează că specificitatea victimizării sexuale trebuie să conducă la acțiuni la fel de specifice, care să includă atât băieții (care pot fi victime) cât și fetele (care pot fi agresori). Concluzie Definirea violenței în școală este o falsă problemă. Desigur, violența este relativă la codurile sociale
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
la o violență înnăscută, naturală și oricum fatală. Ea apare într-un context și, dacă se cuvine să ținem cont în același timp de variabilele sociale și individuale clasice, trebuie examinate și variabilele care explică în interior climatul școlar și victimizarea. Este una dintre tendințele puternice ale cercetării actuale, pe plan internațional. Aceste variabile contextuale trebuie ele însele raportate la contexte mai globale, care pot fi tratate de analiza sociopolitică: "culturi", condiții macrosociale într-o eră a globalizării economice, de exemplu
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Hawkins et al., 2000; Gagnon și Vitaro, 2003, pp. 240-245; Fortin, 2003; Osborne, 2004, p. 42; Benbenisthy și Astor, 2005 etc.). Aceste modele sunt cel mai adesea dezvoltate pornind de la chestionare care pun în relație practicile sociale riscante sau/și victimizările și caracteristicile respondenților. Ele pot fi dezvoltate și pe baza unor anchete longitudinale, prin urmărirea unor grupuri de elevi uneori mai bine de douăzeci de ani. Se face atunci un calcul de probabilitate (regresie logistica) pentru a măsura ponderea (influența
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
pentru toți actorii școlari. Această direcție a marcat unul dintre primele și cele mai importante studii realizate în Statele Unite de Denise și Gary Gottfredson (Gottfredson și Gottfredson, 1985), iar Denise Gottfredson continuă, de atunci, să aprofundeze aceste cercetări. Ancheta de victimizare realizată de soții Gottfredson în 1985 este la originea unei încrucișări conceptuale și empirice între cercetările criminologice și literatura despre "efectul școlii". Această literatură de origine anglo-saxonă caută să măsoare și să înțeleagă diferențele de performanță între unitățile școlare (Forquin
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
care îmbină cantitativul și calitativul. Fără să intrăm prea mult în bucătăria metodologică, să spunem că problema științifică este aici de a estima care factori influențează ceea ce jargonul statistic numește varianța între unitățile școlare, adică variabilele care explică diferențele de victimizare și delincvență între aceste unități. În acest scop, orice studiu serios despre efectul școlii asupra problemelor de delincvență sau a comportamentului la școală încearcă să țină seama de factorii legați de contextul comunitar (factori socio-economici, demografici, context urban, context cultural
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
asupra conduitelor agresive și a delincvenței (Hellmann și Beaton, 1986; Hawkins et al., 2000) sau sărăcia globală a unei comunități. În afară de variabilele economice și demografice, legate de excluziunea socială, o altă tentativă interesantă este aceea de a măsura ponderea asupra victimizării sau delincvenței a instituțiilor sociale exterioare școlii, din comunitate. "Capitalul social" pe care-l reprezintă dotările sociale, sportive și culturale ale unei comunități este și el corelat cu aceste diferențe de performanță între unitățile școlare în fața delincvenței, potrivit unor cercetări
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
nivel economic redus și în special cu populații din rândul minorităților etnice (Rutter, 1985; Gottfredson și Gottfredson, 1985; Waxman et al., 1992; Witte și Walsh, 1990; Gottfredson, 2001). Am găsit aceleași rezultate în Franța, în ancheta noastră din 1996 despre victimizare și climatul școlar, cuprinzând un eșantion reprezentativ de aproximativ 14 000 de elevi din școlile secundare și elementare (Debarbieux, 1996). Pe planul învățării școlare, la aceeași concluzie ajungea și Grisay, în Franța (Grisay, 1993), care notează un efect redus în
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
financiar de stat și fac parte din evaluarea unității de învățământ (Blaya, 2001). Încă din 1985, fapt demonstrat abundent de atunci, ancheta soților Gottfredson arătase câteva mari constante ale factorilor legați de administrarea unităților și de climatul școlar. Corelația între victimizare și calitatea interrelațiilor între adulți și între adulți și elevi este un bun predictor al diferențelor între școli. Acest lucru este adevărat mai ales în ce privește victimizarea elevilor, victimizarea profesorilor fiind, comparativ, influențată mai mult (54%) de factori din afara școlii (Gottfredson
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
mari constante ale factorilor legați de administrarea unităților și de climatul școlar. Corelația între victimizare și calitatea interrelațiilor între adulți și între adulți și elevi este un bun predictor al diferențelor între școli. Acest lucru este adevărat mai ales în ce privește victimizarea elevilor, victimizarea profesorilor fiind, comparativ, influențată mai mult (54%) de factori din afara școlii (Gottfredson, 2001, p. 70). Noi am arătat, printr-un studiu realizat în optzeci și șase de unități școlare (Debarbieux, 1996) din Franța, că, dacă efectele factorilor sociali
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
ale factorilor legați de administrarea unităților și de climatul școlar. Corelația între victimizare și calitatea interrelațiilor între adulți și între adulți și elevi este un bun predictor al diferențelor între școli. Acest lucru este adevărat mai ales în ce privește victimizarea elevilor, victimizarea profesorilor fiind, comparativ, influențată mai mult (54%) de factori din afara școlii (Gottfredson, 2001, p. 70). Noi am arătat, printr-un studiu realizat în optzeci și șase de unități școlare (Debarbieux, 1996) din Franța, că, dacă efectele factorilor sociali rămân masive
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
implicare puternică din partea elevilor este tot un factor de protecție, spre deosebire de stilurile rigide sau de neintervenție (Flannery, 1997). Există un acord total nici o altă cercetare nu a dovedit contrariul la nivelul legăturii dintre claritatea și consistența regulilor și rata de victimizare în școală (Gottfredson și Gottfredson, 1985; Hellman și Beaton, 1986; Adams, 2000; Astor et al., 1999). Nu avem de-a face aici cu vreun elogiu al non-directivității sau al rigidității adulte. Să amintim, în această privință, cercetarea intensă realizată de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
rigidității adulte. Să amintim, în această privință, cercetarea intensă realizată de Soule și echipa de la universitatea din Maryland (Soule, 2001) pe un eșantion de două sute treizeci și patru de școli. Această cercetare amplă a arătat că factorii cei mai explicativi pentru creșterea victimizării sunt instabilitatea echipei didactice (Teachers turnover, 0,91) și lipsa de claritate și nedreptatea în aplicarea regulilor (fairness, clarity, 0,69), cu toate că factorii exogeni, cum ar fi concentrarea dezavantajelor, sunt și ei explicativi. Factori comunitari, efectul școlii sau efectul clasei
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
altfel, decât într-o societate mai largă, care combină inegalitățile socio-economice, alegerea școlii și istoriile personale. Un bun analizor este modul în care sunt constituite clasele din unitățile școlare și în care această alcătuire a claselor interacționează asupra violenței și victimizării. Subiectul este extrem de sensibil în Franța, unde imaginarul republican îmbină preocuparea pentru egalitatea imaginară și inegalitatea efectivă, prin crearea claselor de nivel (oficioase). Să ne deplasăm spre o țară în care dezbaterea nu e atât de aprinsă, și acolo tot
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
din Delaware (Eith, 2000). Lucrarea ei, bazată pe un eșantion de șapte mii două sute trei elevi, arată importanța deosebită a grupării elevilor în așa-numitele clase de nivel. În această cercetare, unul dintre factorii cei mai explicativi pentru diferențele de victimizare este ceea ce americanii numesc ability grouping, factor de risc de două ori mai explicativ decât monoparentalitatea, de exemplu. Iată de ce ar trebui puse sub semnul întrebării câteva automatisme despre responsabilitatea parentală și insuficiența educativă a femeilor singure: segregarea școlară are
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
unei anumite ignoranțe, cauzată direct de lipsa de continuitate a politicilor publice de sprijinire a cercetării. Dar câteva rezultate ale unor studii de lungă durată constituie indicații importante. Prima indicație este că aceste anchete nu notează o creștere medie a victimizării în mediul școlar, ci mai degrabă o stabilitate. Chiar dacă tulburările de comportament, cum am văzut, par în creștere, acest fapt nu se traduce numaidecât printr-o creștere a faptelor de violență. Astfel, evocând, într-o recentă lucrare de sinteză, raporturile
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Astfel, evocând, într-o recentă lucrare de sinteză, raporturile din anii optzeci, o specialistă americană (Gottfredson, 2001, p. 20) notează că, făcând comparația cu datele cele mai recente ale NCVS (Kaufman et al., 1998), se poate afirma că "experiențele de victimizare în școală nu s-au schimbat față de raporturile din anii 1980. De fapt, procentajul elevilor care au fost răniți la școală nu s-a schimbat notabil în ultimii douăzeci de ani". Un studiu german (Wentzke, 1997) ajunge la aceeași concluzie
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
au schimbat față de raporturile din anii 1980. De fapt, procentajul elevilor care au fost răniți la școală nu s-a schimbat notabil în ultimii douăzeci de ani". Un studiu german (Wentzke, 1997) ajunge la aceeași concluzie. Rezultatele anchetelor noastre asupra victimizării și climatului școlar în Franța par să confirme, de asemenea, această stabilitate (Debarbieux și Montoya, 2003). Dar această privire de ansamblu este insuficientă. O stabilitate "medie" poate ascunde ameliorări în unele tipuri de școli și degradări în altele. Pe de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
să confirme, de asemenea, această stabilitate (Debarbieux și Montoya, 2003). Dar această privire de ansamblu este insuficientă. O stabilitate "medie" poate ascunde ameliorări în unele tipuri de școli și degradări în altele. Pe de altă parte, multe dintre anchetele de victimizare se bazează în primul rând pe numărul de victime pentru a afirma creșterea, scăderea sau stabilitatea violenței, ceea ce reprezintă un raționament fragil. Contabilizarea aceluiași procentaj de victime nu înseamnă că există o stabilitate a violenței: victimele pot fi victimizate mai
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
elevi împotriva lor, 7% dintre profesori o considerau puternică. În 1999, aceștia au ajuns la 49%, de șapte ori mai mult. Este acest sentiment de insecuritate justificat de o creștere reală a violenței? Comparând numărul de victime din ancheta de victimizare care constituie o altă parte a chestionarului nostru, aceste victime nu sunt mai numeroase, ba chiar sunt mai puține în anumite categorii de prejudicii. Evoluția numărului de victime ale extorcării între 1995 și 1999 se traduce printr-o scădere semnificativă
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
cadrelor didactice și apariția agresivității în grup, unde violența este mai intensă, prin efectele antrenării și anonimatului. Violența din mediul școlar se exercită mai ales în cartierele dificile. Aici găsim un număr mai mare de agresori și de victime, iar victimizările sunt mai violente. Desigur, anchetele de delincvență autodeclarată arată că delincvenții pot fi numeroși și în medii favorizate, dar nu vom confunda aici violența cu delincvența. Totuși cercetătorul francez Sebastian Roché, prea puțin înclinat să privilegieze cauzele socio-economice, arată într-
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
10). Sunt necesare câteva precizări metodologice. Nu vom intra aici în dezbaterea generală despre comparatismul în educație, acesta va fi obiectul următoarei noastre cărți. Să spunem doar că Observatorul European face comparații empirice pornind, printre altele, de la un chestionar despre victimizare și climatul școlar, standardizat, dar adaptat de cercetătorii locali cu o procedură clasică de testare și re-testare. Corectitudinea instrumentului nostru de măsură este excelentă, căci în toate cazurile coeficientul alpha al lui Cronbach (procedură statistică de măsurare a acestei calități
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]