6,727 matches
-
care elevii operează cu noțiuni 1. Alegeți varianta corectă din situațiile de mai jos, încercuind litera corespunzătoare: 2. Alegeți varianta corectă din situațiile de mai jos, încercuind litera corespunzătoare: a) floare este o noțiune individuală; b) raționament este o noțiune vidă; c) pătrat cu patru unghiuri este o noțiune pleonastică. 3. Noțiunile sînt: a) vide; pleonastice; b) generale; individuale; c) totale; nereferențiale. 4. Construiți cîte o noțiune supraordonată pentru noțiunile date: a) propoziție................................... ........ b) brad......................................... ........ c) german....................................... ........ 5. Negați noțiunile: a
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
teamă de metamorfozele lucrurilor, el care celebrase dislocarea, ruperea lanțurilor gravitaționale: „Mă amestec cu obiectele până la sânge/ ca să le opresc din pornire, dar ele izbesc pervazurile și curg mai departe/ spre o altă orânduire”. El locuiește acum într-o sferă vidă și simte teroarea inconsistenței pe măsură ce simțurile cresc alarmant: ochii se deschid, unul câte unul, din talpă, din degete etc. Apar păsările, într-o imagine emblematică a înlănțuirii: „Fluviu de păsări înfipte / cu pliscurile una-ntr-alta”, și îngerii cu lănci
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
bucovineni”: amalgamează figurația tradițională (motive de basm și baladă) cu onirisme bizare, intimismul cu demitizarea, confidența mistificată cu incoerența conceptuală și artificiozitatea construcției frastice. Îndatorat formulelor ermetizante, autorul Lavei intermediare (1970) urmează mai ales principiul marinettist al „cuvintelor în libertate”. Vidate de sens, cuvintele „eliberate” compun imagini „în libertate”, aproape niște monștri imagistici. Poemele sunt tot atâtea monologuri aparent ezoterice, în realitate doar gratuit logoreice. Intermitent apar reprezentări și asocieri de o expresivitate stranie, percutantă: „luna putrezind pe scoarțe / fetele din
ŢUGUI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290294_a_291623]
-
transpusă într-o manieră retorică, liricizantă, sunt câteva teme predilecte ale autorului, care îmbină adesea ficțiunea cu fapte de viață reale. Cartea La nord-vestul inimii. Legendă și realitate (1977) conține exclusiv reportaje. Minele din Borșa, Vișeu de Sus, viața lui Vida Gheza, „artist al poporului” (Lemnul, sculptorul și Maramureșul), felul în care țăranul român trăiește în contemporaneitate, atmosfera șezătorilor (Consultație sentimentală), locuitorii orașului Sighet și existența lor cotidiană (Suflete mari în Țara Bogdanului), un mare șantier de construcții industriale (Meserie faină
UTAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290396_a_291725]
-
omul cel mai puternic din cel mai puternic oraș de pe fața pământului”, un zeu absurd, scârbit de sine însuși. „Mi-e scârbă de tot pământul” e noul strigăt tragic, „greața” provenind din haosul informației vizuale, care copleșește individul, anulându-l, vidându-l. Prezentul abolește viitorul, căci este „o afacere mai sigură”. Oedip conduce din umbră cetatea care prosperă, închis în propria imagine și iluzie, în templul lui Apollo. Pierderea identității, descompunerea sinelui fac din Oedip un antierou. Z. reușește să remodeleze
ZOGRAFI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290747_a_292076]
-
înlocuiți de celebrități, vedete, staruri, idoli; literatura de publicațiile informative-publicitare (digests); idealurile de clișee. Peisajul social se va transforma într-o lume de iluzii. În locul culturii superioare, care cultivă valorile autentice, se va instaura cultura de masă, o cultură simplificată, vidă de conținut, lipsită de gust, de valoare, supusă fluctuațiilor modei. Această sub-cultură, superficială și exaltată, va genera neliniște, angoasă, nevroză colectivă. Cultura de masă propagă mișcarea, agitația, trepidațiile, suspansul, atacurile, violența, sexualitatea liberă, descărcarea pulsională primară în absența oricărei cenzuri
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
consensul estimării trebuințelor raportându-le la strategii orientate în gol, in vitro!248 Modelele de apreciere a trebuințelor orientate în gol presupun un „portret ideal al situației”, pe care îl compară cu starea actuală și, apoi, renunță la orice necesitate vidă sau vană. Îndreptarea tehnică sugerată prin modelele de estimare în gol a necesităților poate fi adecvată în legătură cu anumite tipuri de muncă. Dar nu când este vorba despre instruire. Nu toate tipurile de instruire sunt desemnate să amelioreze performanțele într-un
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Cărări de câini). Sentimentul părăsirii, al pustiirii lumii și a sinelui covârșește aceste poeme. Este un sentiment de gol imens, de pierdere a oricărei speranțe de mântuire. De la neliniștitele poeme cu îngeri ale lui V. Voiculescu la lumea creștină suferindă, vidată de sensul mântuirii și instalată într-o așteptare absurdă, ca în poemul, emblematic, Copilașii din cer, este o mare distanță: raiul lui P. nu e decât un loc al plângerii; simbolurile consacrate ale interiorității paradisiace (casa, grădina) devin spații goale
POPA-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288913_a_290242]
-
cu subtitlul „Pagini literare teleormănene”, schimbat de la numărul 12-13/1994 în „Cultură, arte, idei”. În numărul 2-3/1990 se menționează că este editată de revista „Argeș”, iar de la numărul următor, de „Calende”. Tot acum este anunțat ca realizator Ștefan Marinescu Vida, președinte al Societății de Litere și Arte Placebo, pentru ca la numărul 5 să fie anunțat colegiul de redacție: Stelian Ceampuru, Valentin Dobrescu, Anghel Gâdea, Octavian Grigore, Florin Marincea-Crângeanu, Ștefan Marinescu Vida (coordonator), Romulus Toma. Vor mai face parte din colegiu
PLACEBO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288833_a_290162]
-
Calende”. Tot acum este anunțat ca realizator Ștefan Marinescu Vida, președinte al Societății de Litere și Arte Placebo, pentru ca la numărul 5 să fie anunțat colegiul de redacție: Stelian Ceampuru, Valentin Dobrescu, Anghel Gâdea, Octavian Grigore, Florin Marincea-Crângeanu, Ștefan Marinescu Vida (coordonator), Romulus Toma. Vor mai face parte din colegiu, pe termene variabile, Bogdan Ghiu, Traian T. Coșovei și Mihail Grămescu. Este de semnalat, în primul rând, numărul 6/1991, închinat lui Marin Preda, cu scrisori inedite ale acestuia către un
PLACEBO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288833_a_290162]
-
Bogdan Ghiu, Traian T. Coșovei și Mihail Grămescu. Este de semnalat, în primul rând, numărul 6/1991, închinat lui Marin Preda, cu scrisori inedite ale acestuia către un fost coleg de școală primară. Aici mai semnează Romulus Sălăjan, Ștefan Marinescu Vida, Romulus Toma, Al. Popescu-Tair și Dobre Burcea. Opera lui Marin Preda este o preocupare permanentă a revistei, despre proza sa scriind Stelian Ceampuru (Stilul oral în „Moromeții”), Elisabeta Ghiță (Despre copilărie în proza lui Marin Preda), Anișoara Dobre („Răzbunarea lui
PLACEBO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288833_a_290162]
-
oficiază pe un ton vindicativ, sentențios, dar și un Eusebiu Camilar ce abandonează nostalgia satului bucovinean exprimată cu mijloacele expresionismului pentru o lirică sensibil edulcorată. Extremele sunt reprezentate de versificația lipsită de virtuți artistice a tinerei Veronica Porumbacu, de grandilocvența vidă a lui Mihu Dragomir, pe de o parte, iar pe de alta, de timbrul inconfundabil al liricii lui Geo Dumitrescu, iconoclast, demistificant, destructurant în ordinea limbajului poetic. Se publică un interesant comentariu pe marginea articolului „Pretext” la Valéry de Virgil
ORIZONT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288579_a_289908]
-
iar unii debutanți sunt prezentați în scurte medalioane și portrete literare. Folclorului i se acordă, de asemenea, un loc important, prin culegeri din zonă sau prin abordări tematice. Se reproduc o serie de opere de artă aparținând unor artiști români (Vida Geza, Traian Bilțu Dăncuș, Ion Anghel Negreanu) sau străini (Picasso ș.a.). Mai colaborează Traian Hrișcă, V. Nașcu, Traian Moldovan, I. Moldovan. N. are meritul de a fi lansat în viața literară câteva nume de literați și artiști. M.Pp.
NORD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288475_a_289804]
-
continuitatea sa nu există decât prin numele pe care Îl poartă, care stabilește o legătură pur verbală Între activități intelectuale ce au ca singur punct comun faptul de a se fi stabilit la marginea disciplinelor tradiționale. Între aceste discipline este vidă În acest teren vag dintre vechile discipline au venit să se așeze succesiv, În amplasamente diferite, Întreprinderi eteroclite, care Își datorează numele de sociologie doar marginalității lor. Problema nu este deci de a ști, de exemplu, ce are În comun
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și proiecții și ce poate reușește până la urmă, fie și parțial, să prezică măcar unele tendințe trecute, prezente și viitoare. O astfel de abordare nu intenționează în nici un fel să trădeze vreun dispreț față de sociologia empirică. Admite însă că empirismul vidat de teorie este pur și simplu științific și că teoria socială neancorată în fapt este doar speculativă. Invoc concepte și idei ale Iluminismului sau ale sociologilor clasici, mă refer la teorii recente, dar toate le fac dintr-un singur punct
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
care nici căutarea virtuții și nici libertatea persoanei (viciată de păcat) nu sunt cu adevărat protejate sau garantate prin lege. Capitalismul fără domnia legii (the rule of law)2 transformă individul într-un animal consumator de fetișuri ale imaginației. Piața vidată de reperele transcendenței este invadată așadar de propuneri deviante și, în acest fel, violența sau agresiunea impun dreptul celui mai tare. Doctrina socialistă sugerează că doar statul - deloc imun la corupție - poate arbitra cu adevărat conflictele pieței și supralicitează intervenționismul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
orașe și sate, ci cu toții trebuie să depună sforțări maxime, iar scriitorii, și În genere artiștii, au obligația morală să stimuleze, să Însuflețească și să preamărească pe Înfăptuitorii acestui plan măreț. Și Între acești obligați, mă găsesc și eu”. Sculptorul VIDA: „ (Ă) Mai am de asemenea În plan cel puțin patru lucrări, care vor avea ca subiect munca țăranilor conștienți. Spun conștienți pentru că până acum o lipsă a lucrărilor mele a fost faptul că apărea În ele un țăran oarecum idealizat
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Radu 93 Vasilescu-Liman, Dumitru 52 Văcârescu, Iancu 235 Văcărescu, Ienăchiță 235 Văduvâ, Maria 52 Vâlcu, V. 307 Vântu, V. 290 Vârgolici, Theodor 191 Verne, Jules 322 Vescan, Mauriciu 122 Vianu, Tudor 116 Vicol, Dragoș 93, 191, 206, 222, 269, 290 Vida, Geza 15 Vintilă, Petre 12, 41, 44-49, 50, 65 , 79, 88, 191, 202 Vitner, Ion 12, 26, 31, 67, 87, 88, 89, 92, 99, 102, 112-119, 121, 83, 193, 230 232, 247, 280, 331, 339, 350 Vlad, M. T. 137
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pref. edit., Freiburg im Breisgau, 1951; Hespéria. Antologia de cultură greco-latină, Lisabona, 1970. Traduceri: Contoș romenos, Lisabona, 1944; Liviu Rebreanu, A foresta dos enforcados, Lisabona, [1945] (în colaborare cu Celestino Gomes); Novos contoș romenos, Lisabona, 1946 (în colaborare); Duiliu Zamfirescu, Vida no campo, „O Século” (Lisabona), 1947, 18 mai -1947, 28 iunie (în colaborare cu Rogério Claro); Ion Creangă, Recordações de infância, pref. Jean Boutière, Lisabona, 1947 (în colaborare cu Rouiva Mousinho); Mihai Eminescu, Poesias - Poezii, pref. Mircea Eliade, Lisabona, 1950
BUESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285914_a_287243]
-
ruptură nu se va produce decât odată cu sfârșitul secolului al XVIII-lea”. Cf. F. Braudel, op. cit., vol. II, p. 234. Apud Andrei Oțetea, op. cit., p. 278. Jose Ortega y Gasset, En torno a Galileo, ed. cit., capitolul „La estructura de la vida sustancia de la historia”. Paul Hazard, Criza conștiinței europene, 1680-1715, traducere de Sanda Șora, prefață de Romul Munteanu, Univers, București, 1973, p. 95. Lucien Febvre, Le problème de l’incroyance. La religion de Rabelais, Albiu Michel, Paris, 1962; Paul Hazard, Criza
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
morală, o deprimare sufletească apăsătoare ce imobilizează persoana. Tot aici sunt incluse grija, ca formă de neliniște, de frământare sufletească și morală, precum și plictiseala, care este o formă activă de tristețe, o existență inertă, goală, lipsită de sens, o conștiință vidă care caută ceva, fără să știe Însă precis ce vrea. dă Deprecierea, reprezentând forma care se opune, În planul sentimentelor morale, orgoliului, așa cum decepția se opune, În același sens, mândriei. Deprecierea este generată de neîncrederea În sine, de sentimentul propriei
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Lanterna magică (în colaborare cu Traian Lalescu), București, 1941; Muzica sferelor, București, 1943; Cântecul mulțimii, pref. Ion Pas, București, 1944; Caiet de vacanță, Râmnicu Vâlcea, 1945; Analiza cuvântului dor, Valle Hermoso, 1951; Servindo á Poesia, Rio de Janeiro, 1953; Poesia, vida e morte de Azarías H. Pallais, Rio de Janeiro, 1956; Dois Guatemaltecos, Rio de Janeiro, 1957; Don Sal, Rio de Janeiro, 1960; Bucareste-Estaçăo Norte, Rio de Janeiro, 1961; Cortina de ferro sobre Cuba, pref. Salvador de Madariaga, Rio de Janeiro
BACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285525_a_286854]
-
Antonio Cabral, Eça de Queiroz (ed. II, Lisboa 1920), p, 101 sq.; Camara Reys, As questoes morais e sociais na literatura (Lisboa, 1941) p. 72 sq.; Alfredo Pimenta, Mestres do pensamento (Braga, 1941); Manuel da Silva Gaio, Os vencidos da vida (Coimbra, 1931). Despre Antero de Quental: Os sonetos compleios, prefațate de Oliveira Martins (ediția nouă, Coimbra, 1933); Odes modernos (ed, nouă, Coimbra 1924); Prosas, 3 volume (ediții noi, Coimbra 1923-1932); Fidelino de Figueiredo, Historia de Literatura Realista (ed. II, Lisboa
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Antonio Sardinha, Ao principia era o verbo (ed. II, Lisboa 1940), p. 91 sq.; Sant Anna Dionisio, Antero (Lisboa, 1934). Despre Oliveira Martins: Operele lui principale, îndeosebi História de Portugal și Portugal contemporîneo; Fidelino de Figueiredo, Historia dum Vencido da Vida (Lisboa, 1930); G. Le Gentil, Oliveira Martins. Algumas fontes da sua obra (trad. portugheză, Lisboa, 1935); Alfredo Pimenta, Nouos estudos filosóficos e criticos (Lisboa, 1935), p. 111 sq. Despre Teófilo Braga: Antonio Sardinha, Teófilo, Mestre da Contra-Reuoluçao în Nacao Portuguesa
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
aceea. Numai că și-au pierdut condiția paradisiacă, au devenit muritori în acea zi descoperind că sunt goi și că prin goliciunea lor se opun unicității Creatorului. Oricât ar spori numărul spre infinit, el ascunde, încă de la început, o mulțime vidă. Între privirea artistică și celelalte moduri fundamentale ale privirii există o coordonare firească. Arta pare să medieze amintitul conflict dintre privire și iubire, coroborîndu-le în actul creației. Obiectivarea unei anume reprezentări asupra lumii unește în produsul nou creat atât privitorul
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]