1,913 matches
-
prezentă (foto: Imecs Istvan) ... 11.2.6. Specia Triturus cristatus ... 11.2.7. Specia Bombina variegata ... 11.2.8. Specia Lutra lutra Vidră eurasiatică (Lutra lutra) în situl Natura 2000 ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei Urme de vidră pe malul râului Brătia din ROSCI0258 Excrement de vidră cu resturi de pește, pe malul pârâului Brătioara din R0SCI0258 Habitat optim pentru vidră pe râul Brătia - ROSCI0258 (foto: Bouroș George) ... ... 11.3. Hărți/Seturi de date geospațiale (GIS) 1. Harta suprapunerilor ariei naturale protejate Nu este cazul. ... 2. Harta localizării ariei
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
Lutra lutra Vidră eurasiatică (Lutra lutra) în situl Natura 2000 ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei Urme de vidră pe malul râului Brătia din ROSCI0258 Excrement de vidră cu resturi de pește, pe malul pârâului Brătioara din R0SCI0258 Habitat optim pentru vidră pe râul Brătia - ROSCI0258 (foto: Bouroș George) ... ... 11.3. Hărți/Seturi de date geospațiale (GIS) 1. Harta suprapunerilor ariei naturale protejate Nu este cazul. ... 2. Harta localizării ariei naturale protejate ... 3. Harta limitelor ariei naturale protejate ... 4. Harta zonării interne Nu este
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
regulată nemenționate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC. ... 3.3.7. Mamifere Pe durata studiului au fost identificate toate cele 3 specii de mamifere ce constituie obiectul de conservare al ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni. Tabelul 3.8: Date generale pentru vidră Lutra lutra Nr Informație/ Atribut Descriere 1 Cod Specie - EUNIS 1355 2 Denumirea științifică Lutra lutra Linnaeus, 1758 3 Denumirea populară Vidră 5 Descrierea speciei Încadrarea taxonomică Încrengătura: Chordata Clasa: Mammalia Ordin: Carnivora Familie: Mustelidae Subfamilia: Lutrinae Genul: Lutra Specia
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
ei, dispersia acestora având loc atunci când ating vârsta de aproximativ 1 an. Lunga perioadă în care femela își îngrijește puii este corelată cu timpul necesar ca puii să dobândească aptitudinile necesare pentru obținerea hranei subacvatice. Speranța de viață a vidrei este în medie de aproximativ 3-4 ani și vârsta maximă care o pot avea este cuprinsă între 12 și 16 ani. Fiind o specie teritorială, vidra își marchează teritoriul cu ajutorul excrementelor și a secrețiilor anale. Acestea pot transmite mesaje
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
ca puii să dobândească aptitudinile necesare pentru obținerea hranei subacvatice. Speranța de viață a vidrei este în medie de aproximativ 3-4 ani și vârsta maximă care o pot avea este cuprinsă între 12 și 16 ani. Fiind o specie teritorială, vidra își marchează teritoriul cu ajutorul excrementelor și a secrețiilor anale. Acestea pot transmite mesaje legate de limita teritoriului, de hrănire, informând alte vidre că în acea zonă peștele a fost consumat, sau de reproducere. Vidra este un prădător eluziv, a
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
vârsta maximă care o pot avea este cuprinsă între 12 și 16 ani. Fiind o specie teritorială, vidra își marchează teritoriul cu ajutorul excrementelor și a secrețiilor anale. Acestea pot transmite mesaje legate de limita teritoriului, de hrănire, informând alte vidre că în acea zonă peștele a fost consumat, sau de reproducere. Vidra este un prădător eluziv, a cărui prezență poate fi detectată mai ales prin intermediul urmelor indirecte. Sunetul cel mai cunoscut este fluieratul și are rolul de a păstra
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
intermediul urmelor indirecte. Sunetul cel mai cunoscut este fluieratul și are rolul de a păstra legătura cu ceilalți membrii ai familiei, avertizându-i cu privire la o amenințare sau pentru a-și exprima îngrijorarea. 6 Perioade critice În perioada rece, vidra poate fi afectată de accesibilitatea la sursele disponibile de hrană, existența unor cursuri de apă și lacuri ce nu sunt înghețate reprezentând un factor important ce le asigură supraviețuirea. În perioada de reproducere, de la nașterea puilor până la înțărcare
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
iazuri, bălți, mlaștini, lotice, precum râuri, pâraie și în zonele costiere ale mărilor și oceanelor. Factorii determinanți în selectarea habitatului îi constituie prezența vegetației ripariene și cantitatea de hrană existentă. Datorită relației stabilite între modul de viață semi-acvatic al vidrei și resursele disponibile, precum hrana, vegetația ripariană ce asigură adăpost, teritoriul vidrei este aproape întotdeauna unul cu o formă lineară de-a lungul unui curs de apă. Teritoriul unui individ este de aproximativ 7-15 km liniari, ajungând și la 39
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
mărilor și oceanelor. Factorii determinanți în selectarea habitatului îi constituie prezența vegetației ripariene și cantitatea de hrană existentă. Datorită relației stabilite între modul de viață semi-acvatic al vidrei și resursele disponibile, precum hrana, vegetația ripariană ce asigură adăpost, teritoriul vidrei este aproape întotdeauna unul cu o formă lineară de-a lungul unui curs de apă. Teritoriul unui individ este de aproximativ 7-15 km liniari, ajungând și la 39 km pentru masculi și la 16-22 km pentru femele. Intervalele mari ale
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
întotdeauna unul cu o formă lineară de-a lungul unui curs de apă. Teritoriul unui individ este de aproximativ 7-15 km liniari, ajungând și la 39 km pentru masculi și la 16-22 km pentru femele. Intervalele mari ale teritoriului unei vidre se datorează în mare parte resurselor de hrană existente în habitatele acvatice. Alți autori (Reuter et al 2000, Lanszki 2003) apreciază că în cazul lacurilor există 0,7 -1 indivizi/km pătrați, respectiv 1 exemplar / km coastă, iar în cazul râurilor 1
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
pătrați, respectiv 1 exemplar / km coastă, iar în cazul râurilor 1 individ/ 5 km. Sam Erlinge în 1967 și 1968 a studiat vidrele din râurile și lacurile de mici dimensiuni din sudul Suediei și a dat o medie de o vidră pentru fiecare 4 - 6 km curs de apă și o vidră pentru fiecare 2 km mal al lacului. Kruuk și colab., 1993 au calculat suprafața de apă ce este folosită de către vidră în râurile din NE Scoției: un mascul
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
individ/ 5 km. Sam Erlinge în 1967 și 1968 a studiat vidrele din râurile și lacurile de mici dimensiuni din sudul Suediei și a dat o medie de o vidră pentru fiecare 4 - 6 km curs de apă și o vidră pentru fiecare 2 km mal al lacului. Kruuk și colab., 1993 au calculat suprafața de apă ce este folosită de către vidră în râurile din NE Scoției: un mascul ocupă 63 ha, iar femelele 34 de ha. Această densitate a
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
și a dat o medie de o vidră pentru fiecare 4 - 6 km curs de apă și o vidră pentru fiecare 2 km mal al lacului. Kruuk și colab., 1993 au calculat suprafața de apă ce este folosită de către vidră în râurile din NE Scoției: un mascul ocupă 63 ha, iar femelele 34 de ha. Această densitate a fost luată în considerare și în studiul nostru datorită faptului că habitatele acvatice din aria protejată prezintă o bogată ihtiofaună. Vidra se
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
mică de 10 cm, iar în Irlanda bibanii au dimensiunea de 10 cm și salmonidele de 16 cm. În perioada de iarnă, dimensiunea peștilor crește, peste 30 cm. În iazurile de pește din Ungaria s-a observat o preferință a vidrei pentru peștii cu o greutate de 0,5-1 de kg. Vidra lasă rar părți din pradă neconsumate, de obicei totul este consumat, excepție făcând atunci când sunt capturate prăzi mari. Iepurele și șobolanul de apă sunt mamifere ce fac parte din
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
rar părți din pradă neconsumate, de obicei totul este consumat, excepție făcând atunci când sunt capturate prăzi mari. Iepurele și șobolanul de apă sunt mamifere ce fac parte din hrana vidrei. Amfibienii și racii formează o proporție substanțială din hrana vidrei, racii fiind consumați cu precădere vara, iar broaștele iarna și primăvara. Rolul amfibienilor în dieta vidrelor este importantă, deoarece ele sunt consumate atunci când numărul de pești este redus și în perioada când broaștele se găsesc mai ușor. Cantitatea de
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
prăzi mari. Iepurele și șobolanul de apă sunt mamifere ce fac parte din hrana vidrei. Amfibienii și racii formează o proporție substanțială din hrana vidrei, racii fiind consumați cu precădere vara, iar broaștele iarna și primăvara. Rolul amfibienilor în dieta vidrelor este importantă, deoarece ele sunt consumate atunci când numărul de pești este redus și în perioada când broaștele se găsesc mai ușor. Cantitatea de hrană zilnică a unei vidre este de aproximativ 15% din greutatea corporală a animalului conform lui
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
precădere vara, iar broaștele iarna și primăvara. Rolul amfibienilor în dieta vidrelor este importantă, deoarece ele sunt consumate atunci când numărul de pești este redus și în perioada când broaștele se găsesc mai ușor. Cantitatea de hrană zilnică a unei vidre este de aproximativ 15% din greutatea corporală a animalului conform lui Kruuk 2006 și este influențată de anotimp și de stadiul de reproducere al femelelor. Perioada de activitate maximă este în orele matinale și seara, când vânează, parcurgând până la
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
influențată de anotimp și de stadiul de reproducere al femelelor. Perioada de activitate maximă este în orele matinale și seara, când vânează, parcurgând până la 10 km într-o noapte. Nu hibernează în perioada de iarnă. Habitatele acvatice ocupate de vidre sunt extrem de vulnerabile la schimbările provocate de om. Degradarea habitatului și reducerea bazei trofice prin regularizarea râurilor, capturarea apei și folosirea în gospodării și industrie, distrugerea vegetației ripariene, poluarea chimică și fizică a apei, braconajul, dezvoltarea zonelor industriale, comerciale
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
apei și folosirea în gospodării și industrie, distrugerea vegetației ripariene, poluarea chimică și fizică a apei, braconajul, dezvoltarea zonelor industriale, comerciale și rezidențiale și accidentele rutiere reprezintă activitățile umane care au un impact nefavorabil asupra ecosistemelor acvatice și populațiilor de vidră. În România, vidra nu este vânată pentru importanța cinegetică, ci pentru presupusele pagube pe care aceasta le- ar face în fermele piscicole. 8 Fotografii Anexa 2, Foto 2.A.4. Lutra lutra 9 Bibliografie Bouroș G., 2014, Feeding habits of the eurasian
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
în gospodării și industrie, distrugerea vegetației ripariene, poluarea chimică și fizică a apei, braconajul, dezvoltarea zonelor industriale, comerciale și rezidențiale și accidentele rutiere reprezintă activitățile umane care au un impact nefavorabil asupra ecosistemelor acvatice și populațiilor de vidră. În România, vidra nu este vânată pentru importanța cinegetică, ci pentru presupusele pagube pe care aceasta le- ar face în fermele piscicole. 8 Fotografii Anexa 2, Foto 2.A.4. Lutra lutra 9 Bibliografie Bouroș G., 2014, Feeding habits of the eurasian otters Lutra lutra
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
IUCN 2007. 2007 IUCN Red List of Threatened Species. Watt JP, 1993 Ontogeny of hunting behaviour of otters Lutra lutra L. in a marini environment. Symposia of the Zoological Society of London, 65, 87 - 104 Tabelul 3.9: Date specifice pentru vidră Lutra lutra la nivelul ariei naturale protejate Nr Informație/ Atribut Descriere 1. Specia 1355 Lutra lutra 2. Informații specifice speciei Specia a fost identificată pe baza semnelor de prezență pe aproximativ toată suprafața sitului, unde există habitate adecvate și o
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
semnelor de prezență pe aproximativ toată suprafața sitului, unde există habitate adecvate și o ihtiofaună care să îi asigure necesarul de hrană. Prezența vegetației ripariene cu arbori sau stuf în zona studiată asigură locuri de odihnă și de ascunziș pentru vidre. Rezultatele obținute în urma aplicării metodologiilor de evaluare și monitorizare a vidrei, căutarea semnelor de prezență și folosirea camerelor video au indicat existența a 10 - 16 indivizi pe suprafața sitului. În perioada de colectare a datelor, octombrie 2017 - aprilie 2019
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
și o ihtiofaună care să îi asigure necesarul de hrană. Prezența vegetației ripariene cu arbori sau stuf în zona studiată asigură locuri de odihnă și de ascunziș pentru vidre. Rezultatele obținute în urma aplicării metodologiilor de evaluare și monitorizare a vidrei, căutarea semnelor de prezență și folosirea camerelor video au indicat existența a 10 - 16 indivizi pe suprafața sitului. În perioada de colectare a datelor, octombrie 2017 - aprilie 2019, pe teritoriul întreg al ariei protejate, au fost identificate 219 semne de
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
oilor A.2 Detalii Au fost identificate 9 zone în care pășunatul se practică în mod constant. Această presiune este exercitată în mod special asupra speciilor de amfibieni, prin deranjul în perioada de reproducere, dar și de hrănire, precum și asupra vidrei (Lutra lutra). De asemenea, au fost observate animale ieșite la pășunat în perioada anotimpului rece (ianuarie - februarie), fapt care deteriorează foarte mult habitatul speciilor ce sunt obiectiv pentru conservare în cadrul sitului ROSCI0310 - Lacurile Fălticeni. Mărimea turmelor de oi variază
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
situl ROSCI0310 Lacurile Fălticeni pe o distanță de aproximativ 1100 metri, precum și de drumul comunal DC1 care traversează situl pe o distanță de aproximativ 350 de metri. Aceste drumuri reprezintă un factor de stres pentru speciile de mamifere, precum vidra, dar și un factor de mortalitate prin coliziune cu autovehiculele ce tranzitează aceste drumuri. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală D01.05 Poduri, viaducte A.2 Detalii Această presiune este reprezentată de drumul european E85 care intersectează situl R0SCI0310 Lacurile Fălticeni pe
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]