1,701 matches
-
ținînd mai curînd de o obligație de recenzent, nu poate spune mare lucru despre conținutul cărții, de aceea sărim peste ea. Două capitole se disting prin conținutul lor aparte: cel al lui Sorin Tomuța despre ethosul cafenelei vieneze ("Fin-de-sičcle-café: modernismul vienez și intelectualul de cafenea") și cel al lui Ciprian Vălcan despre sinuciderea intelectualilor ("Sinucigașul sau vremea nihilismului"). Cafeneaua, așa cum este descrisă de Sorin Tomuța, era un soi de placă turnantă a vieții artistice vieneze, un atelier public în care se
Saga cafenelei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6837_a_8162]
-
despre ethosul cafenelei vieneze ("Fin-de-sičcle-café: modernismul vienez și intelectualul de cafenea") și cel al lui Ciprian Vălcan despre sinuciderea intelectualilor ("Sinucigașul sau vremea nihilismului"). Cafeneaua, așa cum este descrisă de Sorin Tomuța, era un soi de placă turnantă a vieții artistice vieneze, un atelier public în care se experimentau pe viu fermenții cei mai puternici ai culturii momentului, locul unde rivalitățile izbucneau, orgoliile se cizelau și prieteniile erau puse la încercare. Adevărată regină între scenele menite confruntărilor culturale, cafeneaua era locul selecției
Saga cafenelei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6837_a_8162]
-
cafea, unde, pentru acest mic obol, fiecare oaspete poate să stea ore în șir, să discute, să scrie, să joace cărți, să-și primească poșta și, mai ales, să citească un număr nelimitat de ziare și reviste. Într-o cafenea vieneză mai de soi găseai toate ziarele din Viena și nu numai din Viena, ci și din imperiul german, precum și ziarele din Franța, Anglia, Italia și America, plus toate revistele literare și artistice importante din lume." (p. 197) Dar, dincolo de vîltoarea
Saga cafenelei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6837_a_8162]
-
regizori. Unele cafenele sunt cu precădere voioase și pline de vervă, altele mai liniștite și mai prielnice meditației, dar toate sunt pătrunse de un șarm desprins din mentalitatea metropolei danubiene: politețe și serenitate la suprafață, sprijinite pe valoarea centrală a vienezilor - Gemütlichkeit (confort, tihnă, armonie) -, iar în adîncuri dospeala surdă a patimilor, ambițiilor și viciilor. Deasupra, bolțile virtuții civice, dedesubt catacombele servind drept supapă instinctelor reprimate. Se înțelege că un astfel de mental colectiv este atras nu numai de elevația ierarhiilor
Saga cafenelei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6837_a_8162]
-
elevația ierarhiilor, dar și de poveștile macabre, de episoadele sumbre și deznodămintele dramatice. De aceea, nu e greu de priceput de ce într-un oraș atît de riguros în respectarea normelor nescrise sinuciderea face ravagii. O trecere în revistă a personalităților vieneze care s-au sinucis te umple de fiori. O face Ciprian Vălcan în eseul dedicat fenomenului suicidar vienez, din care spicuim cîteva nume: Adalbert Stifter, Ludwig Bolzmann, unul din frații lui Mahler, trei dintre frații lui Wittgenstein (Ludwig Wittgenstein a
Saga cafenelei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6837_a_8162]
-
de priceput de ce într-un oraș atît de riguros în respectarea normelor nescrise sinuciderea face ravagii. O trecere în revistă a personalităților vieneze care s-au sinucis te umple de fiori. O face Ciprian Vălcan în eseul dedicat fenomenului suicidar vienez, din care spicuim cîteva nume: Adalbert Stifter, Ludwig Bolzmann, unul din frații lui Mahler, trei dintre frații lui Wittgenstein (Ludwig Wittgenstein a avut el însuși o tentativă nereușită), Otto Weininger, Max Steiner, Georg Trakl, fiul lui Ernst Mach, fiica lui
Saga cafenelei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6837_a_8162]
-
Gestul sinucigașului apare pe fundalul unei societăți care trăiește sub protecția unor măști liniștitoare, utilizate cu virtuozitate pentru a camufla atît golul lăuntric, cît și eventualele abisuri din exterior. ș...ț Sinucigașul contrazice una dintre cele mai puternice înclinații ale vienezilor, aceea înspre inacțiune, înspre amînarea nesfîrșită a unei decizii, înspre temporizarea leneșă, acțiunea fiind înlocuită cu rafinate forme de reverie ori complicate investigații psihologice." (p. 268) O carte de pestriț mozaic social, prilejuin--du-ți o voluptuoasă întoarcere într-un timp irepetabil
Saga cafenelei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6837_a_8162]
-
la începutul unui temerar parcurs. Este de crezut că autoritățile locale se vor mobiliza în continuare pentru a etala, la Ateneul Român, valorile muzicale zonale. Debutul a fost marcat! A început anul muzical dedicat acestei mari personalități a clasicismului muzical vienez care este Joseph Haydn. Toate marile instituții muzicale aniversează înplinirea a două secole ce s-au scurs de la plecarea în eternitate a creatorului simfoniei, a cvartetului clasic. Săptămânile trecute, la Ateneu, împreună cu Orchestra Filarmonică, cu dirijorul David Jimenez Carreras, tânărul
Evenimentele muzicale ale miezului de stagiune (II) by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7603_a_8928]
-
său, cu minunatul violoncelist Cătălin Ilea, în alte timpuri și domnia sa solist al Filarmonicii bucureștene, actualmente profesor al Universității de Arte din Berlin. ~n mod cert, actuala stagiune ne promite lucrări majore, dintre cele mai captivante, ale întemeietorului clasicismului muzical vienez. Și, pentru a confirma observația inițială privind varietatea spectaculoasă a programelor vieții muzicale bucureștene, voi aminti că în aceste zile la Ateneu și în Studioul de Concerte din str. Berthelot, atât Cristian Mandeal, cât și Ilarion Ionescu Galați conduc programe
Evenimentele muzicale ale miezului de stagiune (II) by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7603_a_8928]
-
italiană. Un austriac, vorbesc nemțește. El afirmă ceva general despre viață, primind următorul răspuns: "Vorbiți ca Emil Cioran." El: "Păi, chiar sunt Cioran." Celălalt: "Imposibil, sunteți nebun." Cioran: Ceva similar am scris chiar și în Demiurgul cel rău." Un pensionar vienez care trăiește într-o casă din Burgenland. A adus-o și pe nevastă-sa, oribilă, apoi l-a invitat în Burgenland, să locuiască la el, împreună cu Simone. Cioran: "Un tip cam deraiat, cu mișcări caraghioase." Cică apreciază cartea Demiurgul cel
Wolfgang Kraus despre Emil Cioran () [Corola-journal/Journalistic/7297_a_8622]
-
Române de Radiodifuziune. Imediat după absolvire, în 2000, a debutat ca solistă a Operei Naționale București. Începutul carierei internaționale este marcat de debutul la Wiener Staatoper, în anul 2003, iar de atunci, soprana română a devenit invitat permanent al scenei vieneze, încheind contracte până în stagiunea 2009/ 2010. A cântat pe scenele unor mari instituții din lume, precum Volksoper Wien, Deutsche Oper Berlin, Théâtre du Capitole de Toulouse, Teatro Municipal de Santiago de Chile și Het Muziektheater Amsterdam. 8 decembrie - Patric Petre
Vezi ce mari oameni a pierdut România în anul 2010 () [Corola-journal/Journalistic/70872_a_72197]
-
minunatele colecții de obiecte vechi adunate de maestrul Dan Nasta - colecții marcate de gustul rafinat al Levantului, totul concură în a defini mediul muzical al secolului al XVIII-lea, de la Barocul muzical târziu la creațiile domeniului cameral al Clasicismului muzical vienez. Sonatele pentru oboi, fagot și pian ale lui Georg Friedrich Haendel, pe de-o parte, și triourile cu pian ale lui Joseph Haydn, pe de alta, au marcat momentele finale ale primei părți a acestei stagiuni. Sunt compozitorii omagiați în
Final de stagiune muzicală by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7090_a_8415]
-
din opera "Nunta lui Figaro" de W.A.Mozart. Începutul carierei internaționale este marcat de debutul la Wiener Staatsoper, în anul 2003, cu rolul Micaela, din opera "Carmen" de Georges Bizet. De atunci, soprana româncă devine invitat permanent al scenei vieneze, încheind contracte până în stagiunea 2009-2010, cu rolurile Donna Elvira ("Don Giovanni"), Mimi ("Boema"), Amelia Grimaldi ("Simone Boccanegra"), Contesa ("Nunta lui Figaro") și Tatiana ("Evgheni Oneghin").
Soprana Roxana Briban s-a sinucis () [Corola-journal/Journalistic/71001_a_72326]
-
lui Figaro de W.A.Mozart. Începutul carierei internaționale al Roxanei Briban este marcat de debutul la Wiener Staatsoper, în anul 2003, cu rolul Micaela, din opera Carmen de Georges Bizeț. De atunci, soprana româncă devine invitat permanent al scenei vieneze, încheind contracte până în stagiunea 2009-2010, cu rolurile Donna Elvira (Don Giovanni), Mimi (Boema), Amelia Grimaldi (Simone Boccanegra), Contesa (Nunta lui Figaro) și Tatiana (Evgheni Oneghin). Rămâne fidelă scenei bucureștene în timp ce este invitată în teatre precum Volksoper Wien, Deutsche Oper Berlin
Roxana Briban - scurtă biografie () [Corola-journal/Journalistic/70996_a_72321]
-
Române" de George Enescu, au animat sala conferind evenimentului o strălucire cu totul specială, modest susținută în plan muzical. Peste numai câteva săptămâni dirijorul Cristian Mandeal și-a luat revanșa revenind pe scena Ateneului cu două importante momente ale simfonismului vienez, o simfonie haydniană de tinerețe și impresionantul "Te Deum" de Bruckner, lucrări temeinic clădite în compania orchestrei, a corului. în cadrul aceleiași seri de muzică, pianista Mihaela Ursuleasa nu a atins nivelul elocvenței declamatorii pe care o reclamă realizarea primului Concert
Evenimentele muzicale ale miezului de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7627_a_8952]
-
soprana Georgeta Stoleriu aflată în compania mai tinerilor săi colegi, tenorul Răzvan }uculescu, mezzo-soprana Antonela Bârnat, basul Cristian Hodrea. In mod cert, Andreescu dispune de acel echilibru dinamic, de acea claritate a abordării, de iluminarea interioară, utile definirii spiritului muzicii vieneze a secolului al XVIII-lea, a începutului de secol XIX. Este o direcție pe care s-a înscris recent și realizarea simfoniei celei mici, a opta lucrare beethoveniană dintre simfoniile cele târzii, lucrare prezentată de această dată cu participarea Orchestrei
Evenimentele muzicale ale miezului de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7627_a_8952]
-
vigoarea temeiniciei în construcție, în gândire, în consistență spirituală. Cu câteva luni în urmă, în mijloc de noiembrie, în compania Orchestrei de Cameră Radio, tot Andreescu ne-a oferit pagini cu totul captivante, mai puțin frecventate la noi, ale repertoriului vienez, anume Simfonia "Maria Teresia" de Joseph Haydn, cea de a 3-a Simfonie de Schubert, de asemenea Concertul pentru pian nr. 22 în mi bemol major de Mozart; pe coordonatele acestei din urmă lucrări dirijorul s-a întâlnit cu profesionalismul
Evenimentele muzicale ale miezului de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7627_a_8952]
-
nu mi se pare deloc întâmplătoare - începând cu ofițerimea imperială, spre a încheia cu fenomenul suicidar - cititorul e însoțit într-o captivantă incursiune în domenii, întotdeauna cu față și revers, care au dat prin interferența lor culoarea și specificitatea spiritualității vieneze, reverberată apoi până în depărtările "provinciilor". Primul eseu, semnat de Gabriel Kohn, "Galben-negru până în măduva oaselor și dinastic până la exces". Ultimul secol al ofițerului habsburgic, poartă, cum se vede, un titlu cât se poate de elocvent, întemeiat pe un citat din
Portretul unei culturi by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/7476_a_8801]
-
Un amplu capitol al cărții este semnat de Eugen L. Nagy: Un portret al burgheziei imperiale. Autorul constată că numai prin înțelegerea importanței pe care a avut-o această clasă în epocă poate fi apreciată anvergura "efervescenței creative a culturii vieneze de sfârșit de secol nouăsprezece, cât și conflictele și tendințele centrifuge care au dus la destrămarea proiectului politic și social al monarhiei." După o prealabilă identificare a caracteristicilor burgheziei vieneze, Eugen L. Nagy îi enumeră tipurile și, în secvențe distincte
Portretul unei culturi by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/7476_a_8801]
-
în epocă poate fi apreciată anvergura "efervescenței creative a culturii vieneze de sfârșit de secol nouăsprezece, cât și conflictele și tendințele centrifuge care au dus la destrămarea proiectului politic și social al monarhiei." După o prealabilă identificare a caracteristicilor burgheziei vieneze, Eugen L. Nagy îi enumeră tipurile și, în secvențe distincte, îi analizează idealurile - ofițerul și funcționarul - virtuțile: munca, proprietatea, cunoașterea, justiția și familia, în fine, moravurile, cutumele și stilul de viață. Cu o particulară insistență asupra importanței educației într-o
Portretul unei culturi by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/7476_a_8801]
-
a lui Lukas Marcel Vosicky, Arhitectul și etica muncii, în care urmărește, de fapt, evoluția și influența arhitectului Adolf Loos în contextul epocii. Mult comentat și chiar controversat de numeroși cercetători, acesta apare ca o personalitate proeminentă a mediului cultural vienez, "adept al funcționalismului" ( William Johnston), raționalist "strict și puritan în arhitectură" (Carl E. Schorske), "antifeminist" (Jacques Le Rider), promotor și teoretician al "economiei comodității" aplicată la viața practică (Fedor Roth) etc. Desigur, o asemenea figură - mai era și boem excentric
Portretul unei culturi by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/7476_a_8801]
-
dogma pieței libere, drept unic mecanism ce garantează funcționarea societății." De o factură aparte este eseul semnat de Ilinca Ilian, Artistul și societatea spectacolului, care se constituie într-o veritabilă minimonografie a Secesiunii. D-sa pornește de la definirea specificului estetismului vienez, pentru a configura toată complexitatea mișcării se-cesioniste ca fenomen de avangardă, aflat în corelație cu prerafaeliții englezi, cu les décadents, cu simboliștii francezi și belgieni. E urmărită, de asemenea, cu o salutară grijă pentru nuanțe, efervescența teoretică și pasională stârnită
Portretul unei culturi by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/7476_a_8801]
-
și dezideratul clar de épater le bourgeois, ea nu este mai puțin viguroasă decât toate aceste mișcări care sunt în mod constant asociate cu ruptura survenită în zorii secolului al XX-lea." Unul dintre fenomenele cele mai eclatante ale culturii vieneze a fost fără îndoială Psihanalistul și desco-pe-rirea inconștientului. Este chiar titlul capitolului în care Roxana Melnicu întreprinde o sinteză a celor știute din enorma bibliografie consacrată acestui fenomen și protagoniștilor săi. Cu o salutară importanță acordată intruziunii anecdoticului în demersul
Portretul unei culturi by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/7476_a_8801]
-
și apoi îmbrățișează mitul biblic al unei misiuni de cucerire și convertire duse în numele unor porunci fără drept de apel." O viziune, desigur, care poate fi discutată. Unul dintre cele mai captivante eseuri ale acestei cărți este Fin-de-siécle cafč: Modernismul vienez și intelectualul de cafenea. Autorul, Sorin Tomuța, începe prin a contempla acuarela Café Griensteidl a lui Reinhold Völkel, pentru a dezvolta tema importanței pe care au avut-o în atmosfera culturală și în orientarea artistică a Vienei cafeneaua și foiletonul
Portretul unei culturi by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/7476_a_8801]
-
care au avut-o în atmosfera culturală și în orientarea artistică a Vienei cafeneaua și foiletonul, inseparabile, considerate ca adevărate instituții ale vremii. Recurgând și d-sa la bine alese intruziuni anecdotice, Sorin To-muța distinge patru "funcții" definitorii ale cafenelei vieneze: "(I) nucleu al noutății, adică, în contextul respectiv, al modernismului; (II) substitut al unui sistem de învățământ anchilozat și rupt de prezent; (III) agent al culturalizării nediscriminate social; (IV) promotor al comuniunii intelectuale." Dar, dincolo de aspectul "solar" al cafenelei, urmărit
Portretul unei culturi by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/7476_a_8801]