662 matches
-
târgului, cu 544 de zloți tăt ărești. Incontestabil, Ștefan cel Mare deținea vii la Cotnari . Nicolae Iorga atestează și el în Istoria românilor prin călători, București 1981: ʺDe la Hârlău, coborând puțin mai la sud, e Cotnarul. Bandini află că vierii cei mai vechi veniseră aici di n Ungaria. Și pe această vreme aveau vii și domnul și boierii, ba încă și mitropolitul, dacă nu episcopii catolici, după cari un deal se zicea: la biscup.ʺ (...) Comunitatea catolicilor, cu trei lăcașuri
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
trecut? Ci el cu mâna face semen Că nu nțeleg ce el a vrut. - Măria Voastră-nsetoșează De sânge negru și hain? El capu-și clatină, oftează: - De vin, copilul meu, de vin. Când eram vodă la Moldova Hălăduiam pe la Cotnari. Vierii toți îmi știau slova Ș-aveam și grivne-n buzunar. Pe vinul greu ca untdelemnul Am dat mulți galbeni venetici; Aici lipsește tot îndemnul. în lume mult, nimic aici. La voi în lumea ceealaltă, Fiind cu milă și dirept, M-a
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
STOREL, Iași, 2008; FLOAR EA ROMANIT-ȚII, Iași 2004 etc. Am ales câteva din gândurile sale despre C otnari: Voie bună la Cotnari Gustos e vinul de Cotnari, Mult dătător de-nsuflețire, Cel ce se bea la zile mari Spre a vierilor cinstire. M-aplec în fața ta, butuc, Cu rădăcinile fibroase Ce spre bobițe dulci aduc Substanțele miraculoase. Și soarele e la Cotnari Mai dulce ca oriunde-n lume Acolo-s oameni gospodari Ce și-au creat de mult un nume. Lucrează
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
un cântec Ca de visare trează, Când grijile au stat. Schimbă tocmeala vremii Din smalț și adieri Și de atunci, pe-acolo, E toamna vinovată Că este mai frumoasă Cum nu e nicăieri. Elegie Aracii-și spun povestea în surdină Vierul s-a țicnit din rock și pop. La cramă-i bal cu stripteuse de rugină. Se bea Cotnar cu pepsy și sirop. Nu mai surâd capsulele de ceară N-auzi cântând vechimea-n zăcători N-a mai venit astâmpărul de
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Limbi indo-europene/ Limbi germanice 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 engleză one two three four five six seven eight nine ten daneză en to tre fire fem seks syv otte ni ți olandeză een twee drie vier vijf zes zeven acht negen tien frizonă ien twa trije fjouwer fiif șes șan acht njoggen tsien germană eins zwei drei vier fünf sechs sieben acht neun zehn islandeza einn tveir țrír fjórir fimm sex sjö átta níu tíu norvegiană
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
eight nine ten daneză en to tre fire fem seks syv otte ni ți olandeză een twee drie vier vijf zes zeven acht negen tien frizonă ien twa trije fjouwer fiif șes șan acht njoggen tsien germană eins zwei drei vier fünf sechs sieben acht neun zehn islandeza einn tveir țrír fjórir fimm sex sjö átta níu tíu norvegiană en to tre fire fem seks sju/syv åtte ni ți suedeză en (ett) två tre fyra fem sex sju åtta nio
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
mai împovărată decât a birnicilor propriu-ziși, pentru că depindeau de bunăvoința sau asprimea stăpânilor lor. Pe ei, catagrafiile îi înregistrează ca slugi, argați și alți „breslași tocmiți", „cu hac" la boieri. Tocmiți cu „hacu", adică la munci sezoniere, precum ciobanii și vierii, în virtutea meseriei avute, erau și bejenarii, fugarii de peste hotarele țării sau de pe la alte moșii din țară dar și căpătăerii sau oamenii fără căpătâi fiscal, cei care se deplasau prin țară, de la un loc la altul. Ei nu plăteau cislă, ci
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pe Bătrân : — Nu vrei să vorbesc la vreo mănăstire, ca să te Îngri‑ jească acum, la bătrânețe ? 98 Suferința și creșterea spirituală Acela a zâmbit, când a auzit cuvântul «Îngrijeascăă, și mi‑a spus : — Bre, «Îngrijeascăă ? Dumnezeu Se Îngrijește și de vier‑ mii din pământ, Îi hrănește și‑i Încălzește, iar pe mine, un vierme atât de mare, nu mă poate Îngriji ? Mi‑a spus și părintele Xenofont : «Hai să te Îngrijesc !ă. Iar eu i‑am spus : «Bre, sunt cărămidă să
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
2. La veillee, 3. Le tournoit Boliart, Xavier (n. 1948) Compozitor și pedagog spaniol - 3 Sommerstucke (1987) Bon, Maarten (n. 1933) Pianist și compozitor olandez - Boreal V (1992 rev, 1995) Bonet, Narcis (n. 1933) Compozitor, dirijor și pedagog spaniol - Zu vier Handen (1949) Borris, Siegfrid (1906 -1987) Compozitor, dirijor și pedagog german - Rapsodie op. 104 (1960) Bosco, Gilberto (n. 1946) Compozitor italianQuaderno (1985) Bose, Hans Jurgen von (1953) Compozitor și pedagog german - 2 Episoden Boutry, Roger (n. 1932 ) Pianist, dirijor și
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
Fa KV 497 (1786) - Sonata în Do KV 521 (1787) Moscheles, Jonaz (1794-1870) Compozitor și pianist ceh - Sonata op. 47 - Sonata op. 112 Müller, Christian Heinrich (1734 -1782) Organist german. - Drey Sonaten fürs Clavier, als Doppelstücke für zwo Personen mit vier Händen (1782-1783) Neugeboren, Heinrich (1901 -1959) Compozitor german de origine română. - Sonatina buffa - pian la 4 mâini Onslow, Georges (1784 -1852) Pianist și compozitor francez - 2 Sonate op.7 în mi (1815) și în fa (1820) Pleyel, Ignaz Joseph (1757
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
47, 1969; și „Kronstädter Medizin und Pharmazie im Zeichen der Aufklärung”, Korrespondenzblatt des Arbeitskreises für Siebenbürgische Landeskunde, Heft 2, 1975, precum și conferințe inedite); Oskar Wittstock, Johann Martin Honigberger - Ein siebenbürgisch-sächsischer Kulturpionier in Indien, Brașov, 1971; Hans Bergel, Würfelspiele des Lebens. Vier Porträts bedeutender Siebenbürger. Conrad Haas, Johann Martin Honigberger, Paul Richter, Arthur Phleps, Kriterion Verlag, Bukarest, 1972; Gernot Nußbächer, „Din legăturile medicale ale Brașovului cu Principatele române În anii 1842-1848”, În G. Brătescu (ed.), Momente din trecutul medicinei. Studii, note și
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
excludea tipărirea foii pe ambele părți. Folosirea tipografiei era legată și de descoperirea unui procedeu care să permită o presiune puternică și mecanică; presa de tipărit i-a fost inspirată fără îndoială lui Gutenberg de presa pe care o foloseau vierii de pe Rin. Ultima condiție tehnică necesară era perfecționarea unei cerneli grase, capabilă să ungă caracterele metalice și să lase urme potrivite pe hîrtie: cerneala primelor lucrări tipografice a rămas foarte neagră, în timp ce aceea a xilografiilor a pălit. Descoperirea tipografiei nu
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
Simmel s-a apropiat pe rând de neocriticism și filozofia valorilor, ajungând prin intermediul studierii lui Bergson și Nietzsche la o filozofie a vieții pesimistă, cu tentă mistică, a cărei expresie este mai ales opera Intuiția vieții. Patru capitole metafizice (Lebensanschauung. Vier metaphysische Kapitel, 1918). Este semnificativ că în 1897 Simmel recenzează în termeni critici pamfletul mai sus-menționat al lui Tönnies, apărându-l pe Nietzsche de acuzația de imoralism și opunându-i o valorizare a conceptului nietzschean de "noblețe" sau "distincție" (Vornehmheit
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
dovedește importanța în comunicarea specializată numai în condițiile în care are statut monoreferențial, univoc. Limbajele specializate nu permit ambiguitatea în comunicarea științifică. Interesul lui Wüster pentru teorie se manifestă mult mai târziu. În 1969 apare la Viena, studiul intitulat Die vier Dimensionem der Terminologiearbeit (E. Wüster, 1969). Autorul teoretizează cele patru dimensiuni ale activității terminologice: domeniul specializat, limbile istorice, obiectul, gradul de abstractizare. Înființează Institutul Internațional INFOTERM precum și V.G.T.T. (Vienna General Theory of Terms) - o știință a termenilor. Eugen Wüster rămâne
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
note de Fausto Nicolini și Nina Façon, Editura Științifică, București. VINTILĂ-RĂDULESCU I., 1999: Ioana Vintilă-Rădulescu, Terminologia și problemele ei actuale, Editura Academiei Române, București. WALD, H., 1968: Henri Wald, Realitate și limbaj, Editura Academiei, București. WUSTER, E., 1969: Eugen Wüster, Die vier Dimensionen der Terminologiearbeit, Viena. WUSTER, E., 1931: Eugen Wüster,Internationale Sprachnormung in der Technik besonders in der Elektrotechnik, VDI Verlag. ZAFIU, Rodica, 2001: Rodica Zafiu, Diversitate stilistică în româna actuală, Editura Universității, București. ZAFIU, Rodica, 2007: Rodica Zafiu, Interpretarea limbajului
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
vizează pragmatica lingvistică și filozofică, semiotica teoretică și vizuală, epistemologia lingvisticii și semioticii, estetica filozofică și teoria artei. Lucrări de referință: Language and Discourse, Mouton Publishers, col. "Janua Linguarum", Series Minor 119, The Hague, 1971; Het denken van de grens. Vier opstellen over Derrida's grammatologie, Acco, Leuven, 1975; Contexts of Understanding, J. Benjamins, col. "Pragmatics and Beyond", 6, Amsterdam, 1980; Semiotics and Pragmatics. An Evaluative Comparison of Conceptual Frameworks, J. Benjamins, col. "Pragmatics and Beyond", IV, 7, Amsterdam, 1983; Les
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
provincială ș.a. - nu au avut răsunet, deși, după apariția piesei Moartea lui Lermontoff (1885), a fost numit membru al unei societăți literare din Moscova. În limba germană i s-au tipărit la Viena, unde, din 1879, lucra, Tamar. Trauerspiel in vier Aufzügen (1880), iar la Cernăuți Traum und Wirklichkeit (1894). În prefața volumului Răsunete din Basarabia, din 1898, enumera și titluri în limba franceză. Gazetele „Le Danube” și „Neue Freie Presse” i-au comentat scrierile. S.-C. a tradus în românește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289846_a_291175]
-
Einbahnstrasse este revelator: „Das Kind, das hinter der Portiere steht, wird selbst zu etwas Wehendem und Weißem, zum Gespenst. Der Eßtisch, unter den es sich gekauert hat, läßt es zum hölzernen Idol des Tempels werden, wo die geschnitzten Beine die vier Säulen sind. Und hinter einer Türe ist es selber Tür, ist mit ihr angetan als schwerer Maske und wird als Zauberpriester alle behexen, die ahnungslos eintreten““. În materialitatea lor, lucrurile adăpostesc spirite, sunt măști jucate pe o scenă și sunt
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
sîmțit, așa o fost de gras! accelerat Iași Timișoara, unul dintre ele, ai mei s-o făcut faini! cînd aude că ciorăște găleata! cu ea s-o-nvățat, scroafă bătrînă, a opta oară, d-apoi unde-ai dus-o la vier? la Siva lui Seci, ei au vier, la trei zile čem veterinaru' și le face [vaccin], ce ți-o furat, tu? junci tăiete gata! unde, a treia stație din Bistrița, cum vii încoace, mălai cît vezi cu ochii, păianjenul coboară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Iași Timișoara, unul dintre ele, ai mei s-o făcut faini! cînd aude că ciorăște găleata! cu ea s-o-nvățat, scroafă bătrînă, a opta oară, d-apoi unde-ai dus-o la vier? la Siva lui Seci, ei au vier, la trei zile čem veterinaru' și le face [vaccin], ce ți-o furat, tu? junci tăiete gata! unde, a treia stație din Bistrița, cum vii încoace, mălai cît vezi cu ochii, păianjenul coboară din tavan pe mînă, a omorît un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
dacă-i place ceea ce Încearcă. De fapt, nu Ei trebuie să-i placă parfurmul, ci lui El. Dar să speculez două experimente pe animale. Cel mai sigur mod prin care o scrofiță poate fi convinsă să nu facă nazuri vreunui vier, pe care noi i-l alegem, deși ea ar fi vrut poate pe un altul, este ca ambii să mănânce din aceeași troacă. Feromonii din salivă vor face restul. Și apropii vechiul obicei, consemnat de Cantemir - pare-mi-se -, ca
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
prășitoare duble pentru cai. Are tot restul inventarului. Plus un camion - automobil și un automobil. Inventarul viu se compune din 15 cai de muncă, rasa perșeron grea, 120 bovine tinere puse la Îngrășat, 5 vaci, 12 scroafe, 140 porci, 1 vier, 60 găini. Toată munca e făcută de fermier cu un ajutor din afară. O mică porțiune din suprafața porumbului e recoltată direct de porci, cu bune rezultate. Operația e denumită hoging (hog=porc) și mai descris-o mai Înainte. În
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
milioane de purcei. Două treimi provin din Suedia de sud, unde creșterea porcinelor are o îndelungată tradiție. Carnea este rezultatul unui proces de producție care începe la fermele zootehnice. În toată țara există aproximativ 200 de ferme zootehnice, care produc vierii necesari proliferării speciei. Se acceptă numai materialul biologic de elită, evaluarea făcându-se printre altele cu aparate cu ultrasunete, care evidențiază fără milă vierii cu grăsimea flască. În centrele de control ale statului se testează progenitura animalelor selecționate pentru reproducere
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
care începe la fermele zootehnice. În toată țara există aproximativ 200 de ferme zootehnice, care produc vierii necesari proliferării speciei. Se acceptă numai materialul biologic de elită, evaluarea făcându-se printre altele cu aparate cu ultrasunete, care evidențiază fără milă vierii cu grăsimea flască. În centrele de control ale statului se testează progenitura animalelor selecționate pentru reproducere. Următoarea verigă o constituie creșterea purceilor, cel mai adesea la ferme mai mici. Este un proces special de creștere, care necesită înalte standarde în
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
ferme mai mici. Este un proces special de creștere, care necesită înalte standarde în materie de îngrijire și supraveghere. Crescătorul de purcei are un număr de scroafe care sunt însămânțate, prima oară la vârsta de aproximativ 7 luni, de către un vier aprobat pentru reproducere. Purceii, în număr de 8 13, se nasc după trei luni, trei săptămâni și trei zile. Ei rămân la mama lor până la vârsta de opt săptămâni. Ulterior sunt vânduți prin intermediul Uniunii abatoarelor. Uneori purceii continuă să fie
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]