60,203 matches
-
introducerea criticii sale, dl. Iorgulescu se referă la formele aberante pe care le-a luat "demitizarea" lui Eliade în cîteva cărți recente. Fără a o numi pe aceea a d-nei Alexandra Laigniel-Lavastine (despre care România literară va publica în numărul viitor o amplă recenzie), Uitarea fascismului de la Presses Universitaires de France, dl. Iorgulescu semnalează primejdia transformării criticii în proces politic și a judecării întregii opere științifice a autorului Tratatului de istoria religiilor prin prisma "virusării" ei de către ideologia legionară. Dl. Iorgulescu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15207_a_16532]
-
intruziuni ale visului și meditației care aveau încă suficientă vreme să așeze o urmă în praf. Orologiul școlii ritma deliberări secrete, în casele umbroase treceai pragul către odinioară și te împiedicai de cuvântul ca un manșon al unei vizitatoare din viitor. "Acum știu să merg, dar nu mai știu să învăț să merg". Covoare bătute în ritmuri neeuropene cuibăreau timpul îmbătrânind. (M-am gândit de multe ori că alungarea covoarelor din casele noastre, de pe noile parchete laminate, șterse rapid cu mopul
A citi, în ciuda ... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15204_a_16529]
-
și să vă bucurați văzîndu-i pe cei doi actori importanți ai Teatrului de Comedie. Dintr-o regretabilă eroare s-a strecurat o greșeală în cronica din numărul trecut, Dracul vorbește românește. Numele actriței care o interpretează savuros pe Cleo din Viitorul e maculatură este Liliana Pană. Ne cerem scuzele cuvenite.
Cad bani din cer by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15226_a_16551]
-
că între 1967-1970 a fost profesor asociat la Lyon, cu un scurt popas, în 1968, la Saint-Étienne. Asupra vieții acestei lucrări științifice rămîne de meditat, cît de mult a însemnat și cît va însemna pentru spiritualitatea noastră, cu privirea spre viitor.
"Niciodată sfîrșit..." by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15220_a_16545]
-
-l transmită. De la prima propoziție rostită într-un tîrziu în discuție, "spațiul în film" e pentru el cel din ipostaza formativă a filmului de debut al lui Ciulei: "Păi, în Erupția, terenul cu vulcani noroioși era formidabil...". În ce privește pariul pentru viitor al cineastului, el este formulat abia în alte fascicole ale volumului, care-l fac antologic. Sînt confesiunile lui Pintilie la terminarea filmărilor pentru După-amiaza unui torționar, fragmentele din scenariul filmului și îndeosebi cea mai amplă dintre exprimările sale de pînă
Filmul în trei proiecții by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15227_a_16552]
-
simte ca acasă. Asta îi dă frisoane. Misiunea lui e deja îndeplinită, n-are pe cine să mai prăbușească, n-are ce să surpe. Și atunci, pentru că se teme să lenevească, începe să țină lecții de morală. Vlad Zografi despre Viitorul e maculatură. Felul în care scrie acest dramaturg, în care alătură cuvintele și prinde ideile în verb, în forme și formule memorabile, felul în care apare plutind în această lume, posedînd-o de fapt pînă aproape de intimitatea fibrelor ei, aspectul inocent
Dracul vorbește românește by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15250_a_16575]
-
acum rămîne Petru sau petele din soare, o parabolă a societății cinice de peste tot și dintotdeauna, o analiză a unui tip de eșec care poate determina declinul societății: falsa ierarhie a valorilor. Tot o parabolă se prezintă a fi și Viitorul e maculatură, o piesă marcată de actualitatea imediată pe care nu știu dacă o depășește, o piesă ce dă titlul unui volum apărut în 1999 la Editura Humanitas. O parabolă a unei lumi prăbușite, în care esențele și omul esențial
Dracul vorbește românește by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15250_a_16575]
-
Lupu, intervențiile muzicale originale și pertinente ale Adei Milea au trecut rampa, dincolo de lipsa unei structuri mai organizate, unei organicități depistabile. Publicul unei săli obișnuite, și nu una de premieră, a avut reacții prompte pe tot parcursul reprezentației, îndelung aplaudată. Viitorul nu mai e în ouă, zace de-a dreptul în maculatură. O Dacie ponosită, decorată pe ici, pe colo cu steagul tricolor, emanînd toxine cît pentru un cincinal, aiurită și grăbită, a trecut prin fața teatrului mai să calce spectatorii pe
Dracul vorbește românește by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15250_a_16575]
-
a trecut prin fața teatrului mai să calce spectatorii pe bombeu, păsîndu-i prea puțin că mai există și altcineva pe pămînt decît ea și pasagerii ei. Să fi făcut parte din spectacol sau piesa lui Zografi din frusta realitate? Teatrul Mic - Viitorul e maculatură de Vlad Zografi. Regia: Nona Ciobanu. Scenografia: Ana Olteanu. Din distribuție: Gheorghe Visu, Mitică Popescu, Lelia Ciobanu, Claudiu Istodor ș.a. Premiera a avut loc sîmbătă 6 aprilie.
Dracul vorbește românește by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15250_a_16575]
-
ceremonie religioasă, zanghie, te duci la templul budist și meditezi îndelung asupra problemelor pe care le ai în viață. Nepoata decide să păstreze copilul, care devine astfel simbolul nașterii unei noi generații în Japonia. Nu se știe ce fel de viitor va avea acest copil, unul frumos sau unul cumplit, fiindcă ororile trecutului se pot oricând repeta. Am vrut să-l fac pe spectator să reflecteze la această posibilitate, copilul va putea alege orice cale, nu neapărat cea mai fericită... L.V.R.
Un japonez la București by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15251_a_16576]
-
programe locale care să susțină creșterea respectului de sine (self-esteem), în școli sau în diverse alte tipuri de instituții, avusese drept rezultat scăderi izbitoare ale infracționalității, note mai bune pentru elevi, o încredere mai mare în posibilitățile proprii, deci în viitor etc. în același timp, demersurile de acest tip erau ridiculizate peste măsură în mass-media, mai ales în cadrul rețelelor de televiziune, care le asociau cu mișcarea New Age pentru a le putea minimaliza cu mai multă vervă. Criticile Gloriei Steinem se
Respectul de sine by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15264_a_16589]
-
mână-n mână"). Poate că, dintre cei care și-au văzut opera tipărită și eventual - fericire supremă - expusă în librării, mulți se mai gândesc la pragul relativei "veșnicii", asigurat prin intrarea operei în biblioteci de uz public. Adevărata dăinuire - pentru viitor - și de fapt, până nu de mult, difuzarea în cercuri largi de cititori, este (era, mai ales) oferită de Biblioteci. Să nu ne amăgim la gândul bibliotecilor personale, și la moștenitorii lor (erau, totuși, mândrii ale trecutului, astăzi depășite ca
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
largi de cititori, este (era, mai ales) oferită de Biblioteci. Să nu ne amăgim la gândul bibliotecilor personale, și la moștenitorii lor (erau, totuși, mândrii ale trecutului, astăzi depășite ca posibilități), și nici la mirajul textelor înmagazinate electronic (realizări ale viitorului, ca amploare): trăim încă epoca în care singura posibilitate a contactului cu lectorii - mai ales peste timpuri și, pentru prezent, pe o scară largă - rămâne dăinuirea în biblioteci publice. Însă de aici a început să apară una dintre cele mai
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
jurnalistică, poate chiar din știință) cunosc această super-tragedie actuală - care va dăinui, se pare, devenind fie perenă "actualitate", fie banală luare de cunoștință la care se vor resemna mulți, fără a-i conștientiza semnificația actuală și importanța: implicit, efectele în viitor (cineva mă consola, tocmai, cu tristă resemnare și asigurându-mă că nu este nimic de făcut: "Nu vă speriați - asta este!", și am răspuns: "Nu mă "sperii", spaima te face să taci - revolta te obligă să "spui""). Nu mă fac
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
vom citi o carte cu răspunsurile preoților și teologilor ortodocși la întrebări de acest tip vom vedea mult mai clar care sînt șansele reconcilierii reale între cele două Biserici care stau la temelia spiritualității europene și care este cu adevărat viitorul religiei în secolul abia început Alexandru Cistelecan, 11 Dialoguri (aproape teologice), Editura Galaxia Gutenberg, Tîrgu-Lăpuș, 2003, 158 pag.
Laptopul și Evanghelia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13412_a_14737]
-
pentru a se toca bani publici. ROMÂNIA LIBER| ia peste picior explicația executivului: „Tunelul lui Năstase - secret de stat”. l Grevele studenților au fost reflectate de cam toată presa centrală. Adevărul citează una dintre scandările studenților din Timișoara: „Noi sîntem viitorul. Viitorul e în stradă!”. l Singurul ziar central interesat de alegerile masoneriei din România e ZIUA. Din cauză că a scris una, alta despre acest subiect, ziarul a fost acuzat de marele maestru Gheorghe Comănescu că a interpretat părtinitor rezultatele alegerilor. Nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13407_a_14732]
-
a se toca bani publici. ROMÂNIA LIBER| ia peste picior explicația executivului: „Tunelul lui Năstase - secret de stat”. l Grevele studenților au fost reflectate de cam toată presa centrală. Adevărul citează una dintre scandările studenților din Timișoara: „Noi sîntem viitorul. Viitorul e în stradă!”. l Singurul ziar central interesat de alegerile masoneriei din România e ZIUA. Din cauză că a scris una, alta despre acest subiect, ziarul a fost acuzat de marele maestru Gheorghe Comănescu că a interpretat părtinitor rezultatele alegerilor. Nu era
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13407_a_14732]
-
de Stephen King publicând pe net n-ar fi fost posibili fără nesfârșitele cozi de la librării. În rest, fiecare suport are avantajele și cititorii lui și nu văd cum s-ar produce, în acest sens, un transfer masiv, semnificant, în viitor. Bref, o astfel de discuție în termeni de incompatibilitate/concurență fatală între cele două suporturi mi se pare neavenită. O dovedește și această antologie, clasică prin compoziția ei, ale cărei referințe imediate sunt Borges, Buzzati, Céline, Márquez ș.a și
Antologia prozatorilor internauți by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13411_a_14736]
-
întotdeauna în bine. Plusul de libertate afișat de cei nemarcați de sistemul comunist nu se traduce neapărat și într-o libertate spirituală. Dimpotrivă. Sesizez, alături de gesticulația dezinhibată, un conformism destul de dizgrațios, o derută comportamentală care nu anunță nimic bun pentru viitorul țării. Cred că primul semnal cu adevărat primejdios a fost tras la alegerile din 2000, când un număr incredibil de studenți au votat pentru Vadim Tudor. I-am întrebat, firește, pe unii dintre ei ce i-a atras la liderul
Vremea „colectorilor” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13408_a_14733]
-
întâmplat chiar mie să fiu agresat de părinții unor loaze incapabile să ia un cinci, propunându-mi-se, scurt, ca la piață, sume de bani pentru a rezolva „problema”. Până acum, le-am cerut indignat să plece. Cred că în viitor am să încep să-i iau la palme. Nu uit, la nici un început de an, să-mi avertizez studenții că nu e cazul să încerce să mă „corupă” pentru că e pierdere de vreme. Și totuși, anumiți „intimi” ai sistemului încearcă
Vremea „colectorilor” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13408_a_14733]
-
comisie. Una peste alta, printre degete i se scurseseră câteva milioane de lei. Iată că, după toată zbaterea, sosise vremea recompensei. „Cât ai câștigat la salar?”, am întrebat-o, bucuros că fata frumoasă din fața mea putea să viseze la un viitor prosper. A izbucnit în râs, m-a privit ca pe-o creatură de pe altă lume și-a replicat: „Chiar vreți să știți?” „Nu, nu”, am încercat să dau înapoi, amintindu-mi de clauzele de confidențialitate care au năpădit ca plantele
Detergenți pentru spălarea creierului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13430_a_14755]
-
elita Bucureștiului apreciază situația României în momentul de față. Puțini par să vadă că avem în față 12 luni cruciale. Poate că, de la ultimatumul Uniunii Sovietice din 1940, România nu a mai avut o situație de o asemenea importanță pentru viitorul ei ș...ț Suntem ultimii în procesul negocierii ș...ț Suntem singura țară din cele 12 care este masiv respinsă de publicul din U.E. ș...ț Suntem singura țară din procesul de aderare care a semnat acordul privind Tribunalul Penal
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13429_a_14754]
-
Poesie et profondeur, Jean Pierre Richard observă că, deși ieșit din prăpastia baudelairiană, Arthur Rimbaud: „vrea, dimpotrivă, să nege profunzimea. Sau, mai degrabă, își propune s-o depășească și pentru asta să extragă din ea promisiunea de înălțare, încărcătura de viitor. Prin explozie, zbor, țâșnire, metamorfoză, laconism, revoltă, poetul încearcă să edifice o lume fără adâncime, un univers eliberat de origini și de nostalgie”. Ulterior, criticul francez își nuanțează reflecția, găsind că profunzimea este mereu de actualitate, căci numai ea poate
Adâncimea suprafețelor by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13416_a_14741]
-
editată în 1972) de o altă grandoare - cea a catedralelor! Pe de-o parte, durata construcției tulbură imaginația generațiilor omenești; pe de alta, excită imaginația starea șantierului ale cărui ziduri nu înceteză să se înalțe către un acoperiș previzibil în viitor. Este un schelet ideal al frigului, din al cărui străfund poetul își răstoarnă încet capul pe spate pentru a se prăbuși în cer: „catedralele se construiesc în câte o sută de ani - frigul/ vine, revine - ca fluxul, și zbaterea lui
Adâncimea suprafețelor by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13416_a_14741]
-
de proverbe recent apărute (cu ilustrații amuzante) este faptul că, deși Richard Proctor afirmă că “aproape fiecare proverb își are echivalentul în Anglia și România deopotrivă”, ei aleg metodă literalizării. Să fie o demonstrație a unui posibil dialog într-un viitor “global village”? Interogația rămîne deschisă, în spiritul proverbului: “I cannot be your friend and your flatterer too”, adică, “Nu-ți pot fi și prieten și lingușitor”. Proverbe românești - Romanian Proverbs, Călin Manilici (selecție antologie), Michaela Mudure & Richard Proctor (traducere în
Despre cai, oale și vin by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13450_a_14775]