478 matches
-
curiozitate aproape suspectă. Sandu rotește paharul cu Tămâioasă Între degete, Îl privește ca și cum ar dori să calculeze cu ce viteză se va duce pe gât lichidul rămas, și continuă... Mă, Gore, mă Gicule, și când s-a pornit vijelia aia vijelioasă că ziseseră ăștia că e cod, că să fim pe fază, să pregătim pelerine, saci cu nisip etc, da’ vezi că la copaci nu s-au gândit să-i lege cu ceva și i-a luat vântul, a dat cu
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
cu zguduiri tot mai puternice. Fulgerele din ce în ce mai dese, sfâșiau bolta... și, dintr-o dată perdeaua de ploaie năvăli pe vale, umplând-o de ropote. Fulger după fulger spintecă tăria cerului, și tunetele, întâlnindu-se, umpleau depărtările. Ploaia răpăitoare cădea nestăvilită și vijelioasă, iar zidurile Griviței stăteau ca îmbrobodite în ceață. La lumina fulgerului meterezele fortăreței păreau vedenii înfricoșătoare pe cer. Turcii, pe lângă avantajul de a fi în apărare, aveau față de noi o artilerie modernă, tunuri Krupp cu bătaie lungă, tunuri de tip
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
cu o furie de nestăvilit. În răstimpuri, pădurea răsuna de câte un strigăt de fiară flămândă, ori a vreunei prăzi, a cărei viață tocmai se curma... în aer continuând să plutească vălurit ecoul lor. Când și când, vuietul vântului sfâșia vijelios liniștea, cu un muget de fiara sălbatică... Vijelia frământă întruna copacii încărcați de zăpadă, care se aplecau trosnind în fața ei. Umbre ciudate se închipuiau în unduitul lor. Deodată în vâjâitul geros al vântului, parcă se deslușea strigătul îndepărtat al unei
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
gură, cu strigături tărăgănate, și deodată, o dau iar într-o sârbă îndrăcită... hora se strică și rămân numai cei care pot. Cu obrajii în flăcări, cu o poftă sălbatică flăcăii se prind pe după umeri într-o sârba așa de vijelioasă, cu dupăială și chiote sălbatice, de crezi că a venit sfârșitul lumii. Stai și te întrebi; ce descătușare de energii nebănuite stă în acest tineret.. Bătrânii se feresc la o parte și privindu-i, își răsucesc mustața în sfârc, cu
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
diminețile geroase de iarnă ale copilăriei, focul se potolește încet în vatră, îl voi lăsa să se stingă și amintirile mele îndepărtate se estompează până la disoluție, prezentul cu temerile lui mă invadează cu puterea unei uși trântite prin care intră vijelios vântul, Ce caut eu aici?! fascinat de culoarea roșie-aprinsă a jarului, ptui, ptui, bunica dă de deochi, mă dusei pe-o cale, pe-o cărare, bucățile de jar sunt trase de ea în cana cu apă ne-ncepută din sobă direct
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
strigat „Poliția!“ până când mi-au făcut loc spre ieșire. Un bătrân mi-a deschis ușa și i-a scăpat: — Hei! Nu ești cumva Bucky Bleichert? — Pune mâna pe copil și cheamă o asistentă socială, i-am spus eu gâfâind. Piciul vijelios fu smuls din spinarea mea. Am reperat Fordul lui Lee în parcare, l-am îmbrâncit pe Maynard spre el și l-am trântit pe bancheta din spate. Lee a claxonat și a pornit în trombă. Violatorul bolborosea întruna „Iissuse!“ Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
ele. Ferestrele, apărate de niște grilaje cu arabescuri, dădeau spre o curte goală, udă, umbrită de pini, la rădăcinile cărora se zăreau pe alocuri pietre mari, cenușii. Foșnetul coroanelor lor se auzea din grădină la cea mai mică adiere. Vântul vijelios Îi evocă lui Fima imaginea unui sat Îndepărtat din Polonia sau din Țările Baltice, un sat În pădurile din jurul căruia șuiera viscolul, biciuind zăpada de pe câmpuri, smulgând acoperișurile de paie ale caselor și făcând clopotele bisericii să sune. Iar lupii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Înăcrit, firimituri și insule lipicioase pe masă. Uneori Nina, cuprinsă de o fervoare misionară, Își sufleca o mânecă, Își punea o mănușă de cauciuc și, cu o țigară aprinsă În colțul gurii, parcă lipită de buza de jos, se arunca vijelios asupra frigiderului, dulapurilor și faianței de pe pereți. Într-o jumătate de oră era În stare să transforme Calcutta În Zürich. În timpul acestei lupte Fima stătea rezemat de ușa bucătăriei, inutil și plin de bunăvoință, discutând cu ea și cu sine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
pe telefon, gata pentru inevitabilul mesaj. NU POMENI DE COPII. SCHIMBĂ SUBIECTUL ACUM. Am scăpat de subiect destul de eficient. Cât timp ai fost căsătorită? continuă Ed. —Doar zece luni, am răspuns eu. Ed ridică din sprâncene. O poveste de dragoste vijelioasă? Am fost împreună peste 21 de ani, din liceu, așa că nu știu dacă „vijelios“ e cuvântul cel mai bun, mai degrabă o briză constantă. Ed deveni reținut. —21 de ani. E o viață întreagă. Cum treci peste așa ceva? Am început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
scăpat de subiect destul de eficient. Cât timp ai fost căsătorită? continuă Ed. —Doar zece luni, am răspuns eu. Ed ridică din sprâncene. O poveste de dragoste vijelioasă? Am fost împreună peste 21 de ani, din liceu, așa că nu știu dacă „vijelios“ e cuvântul cel mai bun, mai degrabă o briză constantă. Ed deveni reținut. —21 de ani. E o viață întreagă. Cum treci peste așa ceva? Am început să creez peisaje montane pe fața de masă, cu sare de mare. Eram emoționată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
actriță a vremii, pe Charlotte Cushman, În Henric al VIII-lea, lăsându-l pe el și pe fratele lui, În vârstă de șapte și, respectiv, opt ani, să Își facă lecțiile pentru a doua zi, apoi a tatei care intrase vijelios pe ușă, un ceas mai târziu, Îl Înșfăcase pe William și fugise cu el (atât cât putea să fugă un om cu un picior de lemn, urmare a unui accident din tinerețe) Înapoi la teatru. Actul Întâi fusese atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
de pe mese, monitoarele zăceau sparte pe podea, peste tot În jurul său era haos... Întregul habitat se legănă din nou și apoi se auzi o explozie groaznică Într-un alt cilindru. Alarmele sunau acum mai ascuțit și se auzea o vibrație vijelioasă pe care Norman o recunoscu instantaneu: era apa care pătrundea cu mare presiune În habitat. Inundație În C! strigă Beth, alergând pe coridor. Norman auzi zgomotul metalic al ușilor despărțitoare Închise de Beth. Camera se umplu de o ceață sărată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
și au strigat tare la mine că, daca tot m-am udat, să mă întorc, că nu se întâmplă nimic rău acolo unde este apa mică. Încurajat și destul de rușinat, m-am întors exact când un alt val a venit vijelios către mine și s-a săltat până la genunchi. Eu, cuprins de teamă, iar am țipat și am fugit. Mai apoi, după ce am observat atent mișcarea valurilor, am încercat să mă apăr cu mâinile, dar apa mi-a trecut printre degete
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
Votăm în pauzăăă, copii! strigă Sandu puternic înainte de a porni în fugă spre clasă dornic, ca întotdeauna, să fie primul. Se auziră două-trei afirmații de aprobare, mai multe țipete și grupul se năpusti după cel ce luase startul atât de vijelios. Nu-l ajunse nimeni până la ușa clasei și Sandu scoase un chiuit de bucurie ridicându-și brațele în chip de învingător... Cele două ore de după pauză au fost, cel puțin în mintea acelor elevi, cele mai lungi din semestrul ce
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
plângi. Aveam chestii mai importante pe cap decât cămășile de noapte nemulțumite și reclamațiile lor. Trăisem un adevărat miracol. Punând totul cap la cap, fusese o zi extrem de neobișnuită. Capitolul doisprezecetc "Capitolul doisprezece" A doua zi se anunță rece și vijelioasă. Știu asta fiindcă m-am trezit la răsăritul soarelui. Era o zi tipică de martie. În sfârșit încetase să mai plouă. Dar chestia asta nu avea nici un fel de valoare simbolică. Să fim serioși, ploaia aia nenorocită trebuia să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
apoi În difuzoarele de medii, gîfÎitul sacadat produs de-o constipație rebelă Împreună cu, dar pe celălalt canal, oftatul de ușurare adus de Înlăturarea-n cele din urmă a astupării anale, a timidității, a obiceiurilor nesănătoase, și instaurarea unei noi și vijelioase ordini intestinale pe bază de laxative și reacție tinerească Împotriva stupidelor reguli de comportament, freamăt diareic, vuiet de același ordin, un vînt distins, greu și prelung, cu o frecvență situată-n jurul a 500 de hertzi tras În dreapta și ajungînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
gard și cad risipite atunci mă dor și mă ard Pe mine razele soarelui nu mă-ncălzesc deși fierbinți doar îmi mângâie față plâng în tăcere căci mă doare viața Pe mine asaltul vântului nu mă-nspăimântă deși îl simt trecând vijelios peste sat îi ascult vuietul grav dureros supărat
Pe mine by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83291_a_84616]
-
de-un fir de păr! Puteți avea Încredere În mine, vă jur pe ce-am mai sfînt. Nu sînt... Se opri și-și trase capul, apoi reveni și zise... Vine! - și Înainte ca ea să poată face ceva, se repezi vijelios În toaletă, Înghesuind-o și pe ea. Trase zăvorul și stătu cu urechea lipită de crăpătura din cadrul ușii, cu buza inferioară Între dinți. — Dacă dumneavoastră credeți...! zise Viv. El Își duse degetul la gură: „Șșș!“ Urechea Încă Îi era lipită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
dispăruse În flăcări, amintiri nefericite se dispersaseră În aer odată cu fumul. Nimic nu indica identitatea incendiatorului, dar mie mi se așternuse dinainte un fel de urmă continuă. Nu voiam ca inspectorul Cabrera și echipa lui de criminaliști s-o ia vijelios după mine. — Dar, domnule inspector, e ceva de explicat? E clar că cineva a dat foc la casă, dar se poate foarte bine să fi fost doar... o farsă scăpată de sub control. — O farsă de-a dreptul sinistră, spuse Cabrera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
într-o călătorie senzațională. De la țărmul mării, pe care mi l ai arătat tu, Edo, în vis, trebuie să înceapă totul! 9. Ies valvârtej din clasă și aproape că mă ciocnesc cu o femeie de serviciu mătăhăloasă, în coborârea mea vijelioasă pe scări, să nu care cumva să se răzgândească Eduard și să plece înainte de a-mi afla minunatul gând. — Am multe să-ți spun! Am luat un premiu la olimpiadă și mi-a venit o idee pentru deblocarea romanului, îi
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
de tot ce-a fost sau n-a fost... Dar n-a venit nimic. La urma urmelor, 1 Mai e doar o zi ca oricare alta... Va trece... Ce mare scofală! Și Clara se întoarse brusc pe călcâie și ieși vijelios pe ușă, coborând scările în viteză, aproape fără să atingă treptele în zbo rul ei impetuos în jos. Bobo rămase tăcut în prag, apoi își dădu cu palma peste frunte și trase cu sete un șut în ușă. Uitase să
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
cel purtat de sforul apei negre l-a tras cu el Cu ochii căscați de groază l-am urmărit, privindu-l neputincioși pe Cărare, cel căruia i se spunea "francul și pasul", fiind scump la mers, cum se ducea, înaintând vijelios, zbătându-se între buștenii întunecați, tot mai departe și mai departe Și așa răcnea săracul, de să te ferească Bunul Dumnezeu! și așa se ducea pe apa neagră ca Moartea și noi cu nimic nu mai puteam să-i sărim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
atacând pe o coastă și cobâlțâindu-și whisky-ul din el. (Măi Vladi-mire, când te repezi așa, par-că ești fotbalistul ăla, brazilian, Ga-rincha! observa, cu umor, amicul Nae Calaican, ori de câte ori îl prindea într-o astfel de stare). Într-adevăr, Vladimir demară vijelios, ca un fotbalist din naționala Braziliei, năzuind, prin noapte și prin zăpadă, în direcția unde bănuia că ar fi halta de la Sans-Souci. Crucindu-se de paraponul nejustificat și de hachița oaspetelui, ce i se păruse blajin, cum se cuvine să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Je roule molo! Dădu drumul distihului în franceză ca și cum ar fi persiflat acea cunoscută reclamă de tip capitalist, de pe ecranele Televiziunii române libere, rămasă în memoria românilor, prezentând un cavaler medieval în armură, care năvălea într-un sabat vrăjitoresc, apostrofând vijelios: v-am prins, vrăjitoarelor! Reclama era știută, pentru ineditul ei, până și de cei ce nu aveau încă televizor, fiindcă o bătuciseră toate canalele de sute de ori pe zi. Domnule Vladimir, am să vă duc la un hotel-trufanda, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
scrâșnește, tresare convulsiv, se zvârcolește parcă în spasmele unei agonii. "Doamne Dumnezeule, păzește-ne pe noi păcătoșii...". O nouă bombă explodează deasupra lor, violența impactului făcând ca adăpostul să se clatine asemeni unei corăbii rămasă fără cârmaci pe o mare vijelioasă. Suflul sparge în bucăți ușa din lemn. Un nor de fum și cenușă năvălește înăuntru. Cu un pocnet sec, becul se sparge lăsând încăperea într-un întuneric rece și dușmănos. "Îngrădește-ne și păzește-ne Doamne, cu puterea Ta cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]