884 matches
-
repede, pe rondoul de sus am leșinat, mi-am pierdut cunoștința, am vărsat tot, n-am mai știut de mine vreo 30 de minute. Puteau să-mi ia toți banii, camera video, aparatul foto, tot. Dar m-a păzit un Viking, nici acum n-am aflat de unde era și cum l-ar chema, voinic și foarte tatuat, roș la păr și față. Ei, acesta a stat de strajă, a alertat paznicii care n-au făcut nimic, m-a sprijinit să nu
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
sălbatică începând cu anul 1000. Precum grecii care au văzut "o țară acoperită de vii sălbatice" atunci când au debarcat în peninsula italică, o cronică nordică din secolul al XIII-lea intitulată Saga Groenlandei ("Pământul verde", în scandinavă) menționează că navigatorul viking Leif Erikson, fiul faimosului Eric cel Roșu, a descoperit "o țară bogată în vii" (Vinland hit goda). Unul dintre oamenii de pe drakkar, un german pe nume Tyrkir, le povestește camarazilor săi ceea ce el a văzut pe acest pământ până atunci
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
în vest în Spania și în Italia (cel mai puternic a fost cel al ostrogoților conduși de Theodoric, secolul V). În nordul Europei triburile germanice se extind treptat ocupînd toate ținuturile scandinave. Între secolele VIII-X Scandinavia este o mare putere, vikingii atingînd chiar și țărmurile Americii. Islanda este colonizata, în Anglia se întemeiază un regat danez, iar suedezii întemeiază așezări comerciale la Marea Baltica și în estul Rusiei. Etnonimul generic Germani a fost la origine numele tribului tungrilor; el s-a extins
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Cele mai vechi atestări de limbă germanica sînt inscripții din sec. al III-lea d.C., notate cu alfabet vechi runic. Limba veche nordică, cu un pronunțat caracter arhaic, durează pînă în sec. VIII-IX d.C. În sec. al IX-lea (epoca vikingilor) nordică comună s-a scindat în două ramuri cuprinzînd fiecare cîte două dialecte devenite limbi. Astăzi cuprinde o subramura de vest (islandeza - 250.000 de vorbitori, feroeza/faroeza - 80.000 și norvegiană - 4,7 mîl.) și una de est (daneză
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
1397. Cel mai important cercetător al acestei limbi a fost lingvistul italian Mateo Bartoli. familia indo-europeană, ramura romanica, grupul italo-romanic; SVO, silabica latină 89. daneză O Danemarca (inclusiv Groenlanda), Insulele Feroe / N Islanda, Germania Dansk; s-a constituit în perioada invaziei vikingilor (sec. al IX-lea) și s-a extins și în Norvegia, Normandia și Anglia; Fază veche a durat pînă în sec. al XIV-lea, iar fază medie pînă în sec. al XVI-lea familia indo-europeană, ramura germanica, grupul scandinav oriental
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ceea ce-i privește, în fața slăbirii puterii centrale, episcopii și abații, practic independenți pe pămînturile lor care au primit imunitatea, se erijează în cenzori morali și politici ai regalității. În acest context, agravat de reluarea agresiunilor venite din exterior, cele ale vikingilor și ale sarazinilor, s-au efectuat partajările carolingiene. Ludovic cel Pios căutase să mențină mai întîi unitatea atribuind titlul imperial primului său născut, Lothar, și nelăsînd celorlalți doi fii decît regate inferioare:Aquitania lui Pépin, Bavaria lui Ludovic. Nemulțumirea acestora
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
pe lîngă cei mari și mai ales pe lîngă biserică și papalitate, care au rămas garantele unității creștine. Este cazul lui Carol cel Pleșuv, care a reușit să-și unifice regatul în ciuda rezistenței aquitanilor, să organizeze o primă apărare împotriva vikingilor și să pună mîna pe partea septentrională a moștenirii lui Lothar, în Francia mediană. El poartă coroana imperială din 875 pînă în 877. Coroana trece apoi la un fiu al lui Ludovic al Germaniei, Carol cel Gros (881-888). În continuare
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Languedoc și Provence și ale Italiei, ba chiar se instalează în cîteva puncte fortificate din care terorizează populațiile: de exemplu Fraxinetum (La Garde-Freinet?), în Provence, pe care o ocupă pînă la sfîrșitul secolului al X-lea. Veniți din țările scandinave, Vikingii în Franța sînt numiți "oamenii Nordului": normanzii nu procedează altfel. Cu corăbiile lor lungi, numite drakkar, urcă cursul fluviilor, începînd cu Sena și Loara; odată debarcați, ei fură cai și pleacă să prade cetăți și mănăstiri. La început sporadică, în
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în 1997-1998, a parcurs singura drumul străbătut de expediția "Belgica" spre Antarctica, cu un secol în urmă; în 1999 a traversat singură Africa, de la sud la nord, străbătând 11 țări; în 2000 a parcurs vechile drumuri maritime europene folosite de vikingi, din Norvegia și Islanda până în Groenlanda; în 2001 a făcut parte dintr-o expediție internațională care a atins Polul Nord, după ce a străbătut 116 km, în 13 zile, și Polul Sud, după 120 km, străbătuți în 11 zile, pe schiuri, și
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
Tragedy of the Commons", în Science, 162, 1968, pp. 1243-1248. Hardin, Garrett, "The Economics of Wilderness", în Natural History, 78, 1969. Hardin, Garrett, "Living on a Lifeboat", în BioScience, 24, 1974, pp. 561-568. Hardin, Garret, Exploring New Ethics for Survival, Viking Press, New York, 1978. Hare, R. M., "Justice and Equality", în J. Arthur, W. H. Shaw, Justice and Economic Distribution, Prentice Hall, Englewood Cliffs, 1978. Hargrove, Eugene C., Foundations of Environmental Ethic, Prentice Hall, Englewood Cliffs: NJ, 1989. Hargrove, Eugene C.
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ed.), Environmental Ethics, Oxford University Press, Oxford, New York, 1995, pp. 7-8. În acest comentariu pornesc de la cele trei idei ale lui Elliot, dar dezvoltarea îmi aparține și sunt răspunzător pentru ea. 349 Vezi Garret Hardin, Exploring New Ethics for Survival, Viking Press, New York, 1978; William Ophuls, Economics and the Politics of Scarcity: A Prologue to a Political Theory of the Steady State, Freeman, San Francisco, 1977. 350 Andrew Brennan, "The Moral Standing of Natural Objects", în Environmental Ethics, 6, 1984, pp.
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
în care era urmată legea locului, stabilită de înțelepți, dar care a asimilat treptat și ideile de bază din dreptul roman. După secolul al VII-lea, s-au remarcat în mod deosebit germanicii nordici (suedezii, norvegienii, danezii), cunoscuți sub denumirile vikingi și normanzi, care au invadat în mod repetat coastele europene și zona continentală nordică de la vest de Marea Baltică. În acest mod, influența scandinavă asupra Europei a fost imensă, manifestîndu-se în Anglia și în Normandia (Franța), precum și în bazinul mediteranean, în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și în Normandia (Franța), precum și în bazinul mediteranean, în Spania și, îndeosebi în Sicilia, pe care au ocupat-o mai mult timp, dar și spre est în centrul continentului, unde au fondat Rusia Kieveană. La începutul secolului al IX-lea, vikingii au făcut incursiuni numeroase pe coastele franceze ale Mării Mînecii, înaintînd uneori pe continent pînă în zona Parisului. De aceea, la începutul secolului următor, regele Franței a cedat nordicilor o zonă de litoral, în care s-a organizat ducatul Normandiei
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
au făcut incursiuni numeroase pe coastele franceze ale Mării Mînecii, înaintînd uneori pe continent pînă în zona Parisului. De aceea, la începutul secolului următor, regele Franței a cedat nordicilor o zonă de litoral, în care s-a organizat ducatul Normandiei. Vikingii au venit aici însă fără femei și, din căsătoriile cu localnice, s-a ajuns ca generațiile următoare să vorbească limba franceză, încît în timp germanica nordică n-a mai fost în uz, iar cînd Wilhelm Normandul (supranumit Cuceritorul) a ocupat
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
au transmis Vestului european, aflat în plin proces al prefacerii. Ei s-au creștinat și s-au stabilizat, întemeind state puternice, încît, începînd cu secolul al XI-lea, au putut participa la Cruciade, alături de celelalte popoare creș-tine. Dar, dacă influența vikingilor a ajuns pînă la Roma, ea nu s-a manifestat în Bizanț și în zona de nord-est, unde slavii au opus o rezistență îndîrjită expansiunii lor. Din perspectivă europeană, germanicii scandinavi au avut cea mai mare importanță în realizarea configurației
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
intensive a agriculturii, germanicii anglo-saxoni (împreună cu nord-americanii) reprezentînd a treia treaptă și cea mai recentă. De altfel, multe dintre trăsăturile culturale și lingvistice ale anglo-saxonilor actuali (englezilor) sînt de origine nordică, preluate fie în forma lor autentică, în vremea ocupației vikingilor a unor zone din Anglia, fie într-o formă modificată, în vremea ocupației normande, normanzii francezi fiind la origine scandinavi. Epoca medie Un fenomen cu ample implicații în comunicarea culturală și lingvistică în arealul european l-a reprezentat Creștinismul, una
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
asiatică, iar căderea Bizanțului sub turci în anul 1453 a pecetluit soarta Estului. Prin întreruperea contactului cu Bizanțul și prin invazia tătarilor, rușii moscoviți au ajuns în situația de a modifica tradiția Rusiei Kievene, cu geneza în modelul stabilit de vikingii suedezi în secolul al IX-lea, care dominaseră timp îndelungat rîurile rusești și dezvoltaseră numeroase căi de comunicație. Influența asiatică a impregnat rușilor modelul unui nemilos regim despotic, ce presupunea exploatarea populațiilor ocupate, fără nici o grijă pentru emanciparea și civilizarea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
precum fenomenele umlaut și ablaut). Primele inscripții runice în limba daneză datează din secolul al IX-lea, dar limba literară care se va dezvolta după secolul al XIII-lea, îndeosebi prin textele juridice, este marcată de diferențieri dialectale. În timpul expansiunii vikingilor, daneza a fost vorbită în Normandia (Franța) și în Anglia. Normele unitare ale limbii literare au început să se fixeze după răspîndirea Reformei, în secolul al XVI-lea, cînd au început să pătrundă cuvinte din latină, din franceză și, mai
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Hr. au venit aici, de pe continent, triburile germanice ale anglilor, saxonilor și iuților, astfel încît prin contopirea dialectelor vorbite de aceștia și pe baza unui substrat celt și latin a luat naștere o limbă germanică cu pronunțate trăsături particulare. Invazia vikingilor, din secolul al IX-lea, și îndelungata ocupație normandă de peste 200 de ani (după anul 1066, cînd normanzii vorbeau un dialect al limbii franceze) au adus elemente de adstrat numeroase și importante. Limba engleză veche avea o structură gramaticală preponderent
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
they, them, their, ceea ce atestă existența unei forțe deosebite de influențare 50. Ca atare, multe dintre simplificările din morfologia limbii engleze, care presupun numeroase treceri de la redarea sintetică la acea analitică, trebuie considerate ca fiind datorate influenței limbii vorbite de vikingi, căci aceasta avea asemenea fenomene. Lexicul limbii engleze este foarte bogat, datorită receptivității mari în ceea ce privește împrumuturile, dar și datorită faptului că un număr de cuvinte simple servesc ca bază pentru realizarea a numeroase formații noi, derivate și compuse. În privința lexicului
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în acea vreme era creștinismul și acesta este motivul că, în secolul al IX-lea, Imperiul Roman de Apus a renăscut în Germania sub sceptrul lui Carol cel Mare, avînd la granița vestică regatul francilor și la cea estică regatul vikingilor ce întemeiaseră Rusia Kieveană. Totuși, ca urmare a contactelor cu triburile germanice, în vorbirea populațiilor de limbă latină au pătruns încă de timpuriu un număr mare de cuvinte germanice, iar, prin latină, s-au transmis unor limbi romanice: bandum "steag
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în aceeași limbă-bază, un alt aspect al comunicării interger-manice este reprezentat de influențele reciproce care s-au manifestat de-a lungul timpului pe spații mai largi sau mai restrînse. Un prim aspect important al acestei influențări este cel al expansiunii vikingilor (secolele IX-XI), cînd elemente lexicale din germanica nordică sînt introduse în neerlandeză și, îndeosebi, în engleză (bank "mal", to call "a chema", crop "recoltă", to guess "a ghici", to happen "a se întîmpla", knife "cuțit", to seem "a părea", skin
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
pentru o nouă Constituție. Reforma constituțională: analiză și proiecții, Editura Universul Juridic, București, 2012. Dimancea, Lavinia, "Față în față cu Republica Iliescu și Constantinescu merg pe mâna actualului sistem", în Jurnalul Național, 10.04.2007. Doren, Carl van, Benjamin Franklin, Viking, New York, 1938. Dragomir, Otilia; Miroiu, Mihaela (eds.), Lexicon feminist, Editura Polirom, Iași, 2002. Drăganu, Tudor, Drept constituțional și instituții politice, vol. I, Editura Lumina Lex, București, 1998. Duverger, Maurice, "A new political system model: semi-presidential government", în European Journal of
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Westport, CT; Londra, 2006. 4 Dumas Malone, Jefferson and His Time, vol. 7, Little, Brown, Boston, 1948-1963. 5 David Miller, Enciclopedia Blackwell a gândirii politice, Editura Humanitas, București, pp. 397-398. 6 Idem, pp. 352-353. 7 Carl Van Doren, Benjamin Franklin, Viking, New York, 1938. 8 Eric Foner, Tom Paine and Revolutionary America, Oxford University Press, New York, 1976. 9 D. Miller, op. cit., pp. 355-357. 10 Idem, pp. 21-23. 11 John Zvesper, Political Philosophy and Rhetoric. A Study of the origins of American party
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
After, Londra, New York, Routledge. Davis, Mike (1986), Prisoners of the American Dream, New York, Verso. Decker, Jeffrey Louis (1993) "The State of Rap: Time and Place in Hip Hop Nationalism", Social Text, no. 34. Deleuze, Giles, Felix Guattari (1977), Anti-Oedipus, New York, Viking. Denton, Robert E. (ed.) (1993) The Media and the Persian Gulf War,Westport, Connecticut, Praeger. Denzin, Norman (1991), Images of Postmodern Society, Newbury Park, Londra, Sage Press. Derrida, Jacques (1976), Of Grammatology, Baltimore, Johns Hopkins University Press. (1978), Writing and
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]