46,761 matches
-
ființa noastră - suflet și trup - și nu iese (nu este dată) afară. Iar sfințirea pâinii și a vinului În Taina Euharistiei produce În ele schimbarea formei pe care o determină funcțiunile fizice În trupul lui Hristos. Grație acesteia, pâinea și vinul devin imediat trupul și sângele lui Hristos<footnote Diacon Constantin Voicu, „Problematica teologiei ...”, p. 246. footnote>. „Ar fi greșit să vorbim aici de transsubstanțiere, căci Sfântul Grigorie se gândește la o schimbare de formă, nu de substanță. Însă prin importanța
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
ia ca bază de plecare, dar o depășește În precizie și Îndrăzneală. Într-adevăr, Sfântul Ioan afirmă, pe de o parte, identitatea deplină dintre elementele sfințite și trupul și sângele lui Hristos, pe de alta, el declară că pâinea și vinul devin, prin sfințire, trupul istoric al lui Hristos, chestiune pe care Sfântul Grigorie de Nyssa nici nu o remarcă, dar, Încă odată, aceste teorii provin din doctrina Sfântului Grigorie, iar la Sinodul de la Niceea (787) doctrina Sfântului Ioan Damaschinul a
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
hrănește mistic, primind sămânța nestricăciunii Și a Învierii. Hristos Se face tuturor toate: „Căci pentru cei slabi Și moi El devine pâine, care Întărește inima omului, iar pentru cei obosiți de grijile acestei vieți, Și pentru aceasta Însetați, El devine vin, care Înveselește inima omului”<footnote Ibidem, p. 465. footnote>. Într un cuvânt, natura noastră umană este Împletită cu Hristos, primind darurile Lui, atât de necesare Îndumnezeirii. Taină a comuniunii, Sfânta Euharistie e aceea care constituie Biserica ca trup extins al
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
cunoaștere intimă, personală, care ne vine trăind viața lui Hristos prin participarea la ea. Deși inițiată de noua naștere (ἀναγϵννησις) și iluminării (Φωτισμός) botezului, această cunoaștere trebuie hrănită prin Euharistie. Pentru că Euharistia nu este primită ca orice pâine și orice vin; ea este carnea (trupul) și sângele lui Hristos, care ne hrănește carnea și sângele printr-o ridicare (înălțare), transformare, schimbare (κατὰ μϵταβολήν)<footnote Apologia I.23, I.61, p. 55, 88-89. footnote>. O astfel de conformare interioară la Hristos a
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
Irineu extinde acest concept când se întoarce la el în Cartea a V-a. Destinul trupurilor noastre se aseamănă celui al tăierii viței de vie și al seminței de grâu, care, „putrezind” în pământ iarna, cresc în primăvară și devin vinul și pâinea care primesc Cuvântul lui Dumnezeu, devenind în final Euharistie. În mod similar, trupurile noastre, hrănite de Euharistie, sunt puse în pământ și, ridicându-se la momentul hotărât, primesc învierea prin Cuvântul lui Dumnezeu „spre slava Tatălui” (Filip. 2
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
să-și prepare câteva cuvinte dinainte pentru Întâlnirile astea cu marele public sau cu presa, ca să nu mai cadă În momente de neputință sau de tăcere penibilă, am mers apoi la hotel unde am fumat havane și am băut un vin de Panciu pe care Îl adusesem cu noi din Montreal. După asta nu știu precis ce s-a mai Întâmplat, dar Îmi mai aduc aminte că tânărul meu prieten debutant era vrăjit de film, că Îi plăcuse enorm cum construise
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]
-
găsea chiar „romantică”, că am mai râs cum unul dintre spectatori confundase endoscopia cu coloscopia sau cum altul căuta să cronometreze toate secvențele bazându-se pe vorbăria (aș spune vrăjeala”) personajului principal din prima scenă, si că, tot prin aburii vinului alb de Panciu (care ar fi mers ma bine cu sifon - părerea mea), l-am mai auzit pe prietenul meu spunând că toți suntem spălați pe creier sau pe cap, nu mai rețin bine ca să fiu sincer. La vârsta mea
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]
-
călăuzitu-m-a pretutindeni și datu-mi-a drept hrană pește de izvor, preamare și curat, pe care fecioara cea neatinsă obișnuiește a-l prinde și a li-l da spre hrană zi de zi prietenilor săi credincioși, având un vin nespus de bun pe care obișnuiește a-l da dimpreună cu pâinea. Eu Abercius pus-am să fie scrise aste lucruri aici, de față fiind, pe când aveam șaptezeci și doi de ani. Oricine Înțelege ceea ce spun și cugetă ca mine roage-se
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
cronicărești. Rar am răbdare mai mult cu una, așa că rar le abandonez. Atunci când mi s-a Întâmplat, a fost din cauza personajului. În momentul În care simt o dorință cruntă ca personajul să fie real nu ca să bem o sticlă de vin Împreună, ci ca să pot face ferfeniță cartea În care apare și să-l forțez să o mănânce (nu cu toți autorii se poate aplica acest procedeu - unii sunt matahale, alții sunt morți), s-a cam terminat povestea Între mine și
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]
-
ce face?>>. <<Negreșit, zise acela, am și chilie și treabă!>>. <<Atunci, îi spuse ucigașul, pentru ce nu stai în chilie să-ți plângi păcatele tale?>>. <<Așa-i frate, zise monahul, nu mă prea îngrijesc de mântuirea sufletului meu. De asta vin, să văd cum ai să mori, ca măcar așa să vin la pocăință>>. <<Mergi, avva, i-a spus ucigașul. Șezi în chilia ta și mulțumește lui Dumnezeu care ne-a mântuit. Odată ce S-a întrupat și a murit Domnul pentru
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
Sa la ceruri, Hristos nu ne lasă singuri, ci se dăruiește întreg pentru fiecare în parte, la fiecare Sfântă Liturghie. La rândul nostru, aducem la sfântul altar ceea ce avem mai prețios însăși viața noastră, simbolizată în darurile de pâine și vin. Hristos vrea să ne ajute din interiorul nostru. El intră în componența omului prin cea mai intimă și mai deplină unire, pentru o inhabitare reciprocă, a lui Hristos în el și a omului în Hristos. Mântuitorul dorește să fie interior
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
ce face?>>. <<Negreșit, zise acela, am și chilie și treabă!>>. <<Atunci, îi spuse ucigașul, pentru ce nu stai în chilie să-ți plângi păcatele tale?>>. <<Așa-i frate, zise monahul, nu mă prea îngrijesc de mântuirea sufletului meu. De asta vin, să văd cum ai să mori, ca măcar așa să vin la pocăință>>. <<Mergi, avva, i-a spus ucigașul. Șezi în chilia ta și mulțumește lui Dumnezeu care ne-a mântuit. Odată ce S-a întrupat și a murit Domnul pentru
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
Sa la ceruri, Hristos nu ne lasă singuri, ci se dăruiește întreg pentru fiecare în parte, la fiecare Sfântă Liturghie. La rândul nostru, aducem la sfântul altar ceea ce avem mai prețios însăși viața noastră, simbolizată în darurile de pâine și vin. Hristos vrea să ne ajute din interiorul nostru. El intră în componența omului prin cea mai intimă și mai deplină unire, pentru o inhabitare reciprocă, a lui Hristos în el și a omului în Hristos. Mântuitorul dorește să fie interior
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
adâncul sufletului să scapi? Mai întâi de toate înseamnă să stai cuminte într-un pat, să știi când să vorbești și când să taci și să asculți ,,la ora șapte punct dimineață /șapte îngeri albaștri și îngerițe / în halate albe /vin la patul meu de la recuperări /vorbind între ei și foșnind hârtii /vorbesc în germană și-n medicală /mă ating cu mâinile lor calde /.” (6). Înseamnă să ai în preajma ta pe acei îngeri păzitori, care ,,poartă nume de-o clipă /Martina
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93863_a_95155]
-
în lucrările dumneavoastră și un sentiment pe care nu l-am găsit însă: dorul, dorul de Japonia natală. - Interesantă întrebare... Am părăsit Japonia cu multă vreme în urmă... Chiar am publicat o carte despre Kyoto, pentru că din acest frumos oraș vin. Am făcut aceasta atunci când l-am avut pe fiul meu - un copil minunat, dar eu aproape am murit atunci... Eram deprimată și îmi era dor de tot ce este Japonia. Nu aveam niciun ajutor, a fost cea mai nefericită perioadă
Interviu cu parfum japonez: „Când am intrat în biserici, am început să plâng” [Corola-blog/BlogPost/93885_a_95177]
-
Mâncărurile tradiționale au făcut deliciul publicului și la propriu și la figurat și au adunat în jurul bucătăriei românești sute de „pofticioși” de toate naționalitățile. Mititeii, sărmăluțele, mămăliguța cu brânză și multe alte bunătăți au fost asortate și servite cu un vin românesc sau o bere nemțeasca. Pe scena din piață Primăriei, a urcat grupul de dansatori din Croația, după care a urmat România cu un grupaj de melodii și dansuri populare. Solista care a încântat auzul cu vocea ei plăcută, nu
FESTIVALUL INTERCULTURAL DE VARĂ ŞI „HORA SATULUI ROMÂNESC” – STUTTGART, IULIE 2014 [Corola-blog/BlogPost/93952_a_95244]
-
Grigore. Pentru românii care erau în sală piesa Să-mi cânți cobzar..., care aparține penei inspirate a bucovineanului Isidor Vorobchievici a fost o surpriză dintre cele mai plăcute. Aproape că se fredona împreună cu solistul: „căci bani ți-oi da / și vin ți-oi da, / și haina de pe mine”. Piesa a fost primită foarte bine, în pofida faptului că au fost făcute câteva modificări în text. Spectatorii aproape că nici nu le-au sesizat. De altfel, nici nu ar fi înțeles motivul acestor
Un bariton care promite: Dumitru Caulea [Corola-blog/BlogPost/93955_a_95247]
-
18.30, la Galeria Rotenberg-Uzunov din strada Constantin Esarcu nr. 1. Expoziția va fi prezentată de domnii Sever Voinescu, redactor șef al publicației Dilemă Veche, Pavel Șușară, critic de artă și Mihail Rotenberg, co-fondator al galeriei Rotenberg-Uzunov. Va așteptăm cu vin fiert și bunătăți de iarnă! “O vom reprezenta pe Ada Condeescu pe termen lung și suntem fericiți că putem sprijini, ca întotdeauna, tineri artiști mai mult sau mai putin cunoscuți marelui public. Această expoziție este doar începutul colaborării cu Ada
“Colentina”, prima expoziție de fotografie a actriței Ada Condeescu [Corola-blog/BlogPost/93984_a_95276]
-
candid, ai apă-n cap, cum spune coana Lenuța de Mitică al ei, zău, semănați! Pe scurt, se servi: vinete tocate și tăvălite în lapte de oi, pilaf, tot de oaie, cu stafide, baclava cu frișcă, iar de băut, băură vinul cumpărat de ei când fuseseră la Constanța, un vin grecesc numit simplu, Hrist! Toată mâncarea - foc fierbinte. Fără nici o muscă în jur. Ciudat. Afară era spre 40 de grade... Noroc cu briza sărată trimisă de marea cuprinsă de aceeași lenevie
Asfințit cu ghioc (V) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12049_a_13374]
-
de Mitică al ei, zău, semănați! Pe scurt, se servi: vinete tocate și tăvălite în lapte de oi, pilaf, tot de oaie, cu stafide, baclava cu frișcă, iar de băut, băură vinul cumpărat de ei când fuseseră la Constanța, un vin grecesc numit simplu, Hrist! Toată mâncarea - foc fierbinte. Fără nici o muscă în jur. Ciudat. Afară era spre 40 de grade... Noroc cu briza sărată trimisă de marea cuprinsă de aceeași lenevie asiatică. (va urma)
Asfințit cu ghioc (V) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12049_a_13374]
-
trecem pe rînd ca îngerii lumină prin lumină lunecăm fiecare prin buricul celuilalt eu sînt mîna tu ești genunchiul tu ești umărul eu sînt călcîiul eu sînt pleoapă, tu mi-ești pleoapă lumea toată e o apă Noaptea ca un vin scump Un pantof roșu într-un copac o întrebare în plus despre mersul toamnei după geamul aburit trupurile noastre se amestecă într-un aluat suplu și cald lumina și oglinda se cheamă stins, dar profund... tu îngenunchiezi și mîinile tale
Inedite by Ion Chichere () [Corola-journal/Imaginative/12064_a_13389]
-
într-un aluat suplu și cald lumina și oglinda se cheamă stins, dar profund... tu îngenunchiezi și mîinile tale îmi desfășoară buricul... Stai }inîndu-mă ești atît de fină încît nu-mi mai pot aminti moartea și noaptea îmi pare un vin scump pe care îl beau cu urechile mijlocul tău este o tipsie de argint pe care petalele buzelor mele stau cu pleoapele în jos buzele tale sînt ca cilindrul Torei, cu cît le repet mai mult, cu atît ating înțelesul
Inedite by Ion Chichere () [Corola-journal/Imaginative/12064_a_13389]
-
nu ne vom pune peste ușă. Doar o secundă, patetic, vom visa la ochii lor cu cearcăne și prapuri, la fruntea cu albaștri solzi pe ea, pe care azi nu-s cruci, nici epitafuri. Apoi vom sparge un pahar cu vin de-asfaltul plin de moaște și vom plînge pentru poeții care trec și vin cu patru lacrimi și un strop de sînge fără să ne dăm seama că-i tîrziu și nu avem de-acum nici o scăpare - un solz albastru
Poezie by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Imaginative/12045_a_13370]
-
libri valachici) chiar așa tot mai mult în poemele mele sînt sindicul străduței întortocheate dintr-un oraș cuprins de ciumă fac numărătoarea morților îi somez pe cei vii să răsară-n ferestre văruite încui ușile pun în jgheaburi pîinea și vinul doaor știi că pînă la urmă fiecăruia i se fixează locul între contaminare și pedeapsă (și mai susținem noi că poezia sporește cînd frica și moartea șterg interdicțiile?) Alonzanfan carne de tun iarbă de țigară și oscioare spălate cu vin
Poezie by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/12024_a_13349]
-
vinul doaor știi că pînă la urmă fiecăruia i se fixează locul între contaminare și pedeapsă (și mai susținem noi că poezia sporește cînd frica și moartea șterg interdicțiile?) Alonzanfan carne de tun iarbă de țigară și oscioare spălate cu vin înscrisurile unei vieți liniștite cu respirația întreruptă de parcă maestrul h. ar urca pe scara servitorilor spre petrecerea contelui esterházy cu gesturile vătuite ale celuilalt maestru h. pornind cu manivela automobilul arhiducelui - pași adăugați degete încleștate pe balustradă să nu alunece
Poezie by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/12024_a_13349]