1,218 matches
-
eu propun ca în partea a doua a lecției noastre, să vedem ce se mai petrece și prin lumea mare. Să începem așadar, chiar cu cei, de la care a diseminat pe glob această racilă, adică exact cu cuibul internațional de vipere clocitoare de blestemății, numit SUA. Ia te uită, ce se mai plânge presa de peste ocean: „O treime dintre americani au insomnii cauzate de criza financiară, ceea ce le afectează sănătatea și productivitatea la locul de muncă, potrivit unui sondaj al Fundației
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
vizita În țară, deși nu este propusă de noi, ci de Centrul Cultural Austriac. „Emilian” * — ... Da’ ce legături are ăsta-n țară? — ... Susține că de treizcei de ani nu are nici o legătură cu familia. — ...Are, În schimb, cu cuibul de vipere de la Europa Liberă! Să nu-mi spui că nu-i așa! — Din ce am dedus eu, frecventează cercuri științifice și chiar oficiale Înalte... Dar, firește, ca toată generația lui, mai are și relații cu cercurile ostile din emigrație... A Încercat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
sau pe vârfuri de munte nelocuite de oameni. Trimitea să fie distruse regate întregi, să fie jefuite și cercetate în amănunt hambare și câmpuri. Cerea carne de tigru și urs, gâscă siberiană și antilopă neagră. Trimitea după broaște țestoase, țestoase-de-apă-dulce, vipere și foci. După tatu, antilope, zebre și balene. Cerea elefanți, hipopotami, iaci și cocori, macaci și... maimuțe! Maimuțe! Ah, să gătească o maimuță! Printre bambuși, prin desișul verde și galben de banane, printre urzici, până sus pe vârful dealului. Epuizat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
cu motor trebuie că erau, după viteza cu care înaintau, lăsau în urma lor o urmă murdară de fum și pământ în aerul limpede al deșertului. După care urmă zumzetul ușor al motoarelor, ce vuiră apoi, speriind porumbeii sălbatici, fenecii și viperele, pentru a sfârși într-un scârțâit de frâne, glasuri învălmășite și ordine scuipate, când se opriră târând după sine praful și murdăria, la nu mai mult de cincisprezece metri de tabără. Orice semn de viață și orice mișcare încetase la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
credeți că vecina dumneavoastră de sus ar avea intenția să vă otrăvească? Doar sunteți prietene bune, dacă nu mă înșel?», am încercat eu să fac pace. «Prietene? Îmi vine să mor de râs. Sau dumneavoastră vă puteți împrieteni cu o viperă? O viperă, dacă vă spun! Mi l-a suflat pe tinerelul acela crud, de-ți vine să muști din el. Ei, așa procedezi, când ești o prietenă bună?» Și a vorbit tot așa mai departe, iar eu nu mai pricepeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
vecina dumneavoastră de sus ar avea intenția să vă otrăvească? Doar sunteți prietene bune, dacă nu mă înșel?», am încercat eu să fac pace. «Prietene? Îmi vine să mor de râs. Sau dumneavoastră vă puteți împrieteni cu o viperă? O viperă, dacă vă spun! Mi l-a suflat pe tinerelul acela crud, de-ți vine să muști din el. Ei, așa procedezi, când ești o prietenă bună?» Și a vorbit tot așa mai departe, iar eu nu mai pricepeam nimic, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
se screme Buletin, apoftegmatic, întristându-se la comandă. Al doilea infarct, nu l-a mai iertat! Sărmanu' om! Și nici măcar copii n-a avut. Păi, cin' l-a pus să se scarpine-ntre craci și se-nsoare, os bătrân, cu vipera de Luluța? Luluța, care papă p...ța! Nu-și lua matracuca aia de la gură, ca să-i facă și copii, își repune pe tapet Cezărel, mâhnit, o fixațiune mai veche. Mă, fârtaților... Luci' al nost', săracu', avea programu' lui lejer, convenabil
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
burțile moi, tolăniți pe mari postamente de scândură. Gavialul avea un bot lung și subțire, ca de rață, cu dinți de ferăstrău. Roșu ca mărgeanul, cu inele late, negre, șarpele surucucu se încolăcea în vitrină alături de cobra cam famelică și viperele cu și fără cornițe. Broaștele țestoase de la ieșirea din sala reptilelor erau, desigur, cele mai "prezentabile" ființe din acel iad. Țestoasa de supă, țestoasa-elefant și careții de mare, în posomoreala lor gerontofilă, ne amuzară un pic, dar Gina se cam
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Ada și Carmina erau acum iar lângă noi, în obișnuitele lor rochițe. Ada își puse iar coroana aurie pe cap și ceasul la mână. Porni atunci Puia, rece ca o sticlă cu apă de la gheață, fascinantă ca ochiul transparent al viperei, dar mai presus de orice - neatentă, abstrasă. Zăngănindu-și ușor pandantivele și cerceii, ea străbătu cele șapte intervale cu pas egal, neschimbată, mereu identică sieși. Depășind linia de șaptezeci de ani era aceeași copilă frumoasă și, la propriu, fără pereche
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
unsprezece ani poate să arate ca regina din Saba, Semiramida și Cleopatra la un loc, ea arăta asemenea lor. Părul, aproape alb, și-l ridicase în creștet și-l împletise într-un con spiralat, în jurul căruia se răsucea ca o viperă o panglicuță de catifea verde închis. Tâmplele ovale, urechiușele roze, îngreunate de cercei în care arama și safirul se îngemănau, sprâncenele complet rase și genele lungi de aproape trei centimetri, curbate în sus, obrajii ovali și pomeții ridicați, buzele arcuite
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
vrute și nevrute în fața ei, iar ea, tot ce află, vine imediat la mine și mi le strecoară... Ah, ce viespărie ! Exact ceea ce detest ! — Prostii ! Ce-ai să-ți faci sânge rău pentru niște vorbe goale ? Așa mi-am făcut io cu vipera de Moapsa, care tot cu intrigi umbla, de la mine la Reli, și tot să mă șpioneze. Fă-ți draci, plângi, fă tensiune, până-ntr-o zi, când am zis : Agâp ! Și d-atunci, dac-o văz, de departe trec pe
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Dacă dă cu râtu să-mi intre-n casă, îi arăt ușa ! Alta, nimic ! Nici bonjur, nici pupă-mă-n cur ! N-am treabă cu dumneata, n-ai treabă cu mine ! Și-așa m-am potolit și-am scăpat de Viperă. D-apăi cum ! Să n-am tihnă nici între patru pereți ai mei, că acu-acu dă buzna ? !... Da așa, nu cum făcuși : că poftim, că intră, te rog, că sucită, că învârtită ! Nu ! — Uite la Vica, drăguța de ea ! Ai dreptate
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
nu mai pot ieși din noapte...!" Așa Începe istoria mea, așa Încep a reconstitui facerea lumii pentru care ― pot să mărturisesc aici ― am și alte surprize: Scene din viața și moartea poetului necunoscut Marian Constandache / Un carnaval În infern Înghit vipere, scriu scrisori de recomandare pentru numiri papale, arunc lava fierbinte a marilor vulcani la picioarele sfinților, Îmi Încălzesc măruntaiele tinere la focul tainicei remușcări, storc taina din icrele negre ale celebrelor pergamente, jupoi pielea de pe spinarea marilor speranțe, consiliez diavolul
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
usucă sîngele bătrînei omeniri. LÎngă taverna lui Iani Îmi dictez testamentul, de sus se preling anevoios lacrimile celor celebri, Împroșcînd taverna, mușterii și pe toți poeții licențiați care beau și beau pe tăcute sub copacul alb, beau nemușcați Încă de vipere, beau doar În dezvățul de dumnezeu. Îmi dezmoștenesc din cînd În cînd mîinile. Și nu doare. La căldura focului, beau În tăcerea unei autopsii, beau răsfoindu-mi duios arhivele minții. Intru În luna cea nouă cu un discurs demn și
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
o fractură de tibia dumnezeiască, În largi piruete imagistice menite să stârnească Înalte game de rezonanță afectivă. Iată secvența-pilot: «Așa Începe istoria mea, / așa Încep a reconstitui facerea lumii pentru care / ― pot să mărturisesc aici ― am și alte surprize: / Înghit vipere, / scriu scrisori de recomandare pentru numiri papale, / arunc lava fierbinte a marilor vulcani la picioarele sfinților, / Îmi Încălzesc măruntaiele tinere la focul tainicei remușcări, / storc taina din icrele negre ale celebrelor pergamente, / jupoi pielea de pe spinarea marilor speranțe, / consiliez diavolul
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
și impulsivi care n-au cunoscut, se pare, altă lege decât aceea a forței. Ca pentru a-mi întări această impresie, nenumărați maci stropeau cu pete de sânge pietrele și trebuia să fiu atent, mereu, să nu calc pe vreo viperă. Mi-am adus aminte că, la Micene, și morții erau omorâți. Cadavrul lui Agamemnon a fost mutilat pentru ca umbra lui să nu se poată răzbuna. Așa a arătat, prin urmare, omul homeric, crud, hrăpăreț, incult și răzbunător? Din niște potentați
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
Lăudătorii lui pe toate cărările. Lătrătorii săi popularizatori în toate răspântiile vieții, ajunsă repede la agonie. Exact cum spune Sfântul Apostol Pavel: “...gâtlejul lor este un mormânt deschis. Se slujesc de limbile lor ca să înșele; sub ele au venin de viperă”. (Romani 3, 12-18) Coloane vertebrale de gelatină, pe care se edifică și extinde șandramaua abatorială. Din rândurile lor se recrutează cozile de topor care taie și spânzură. Cruzimea manifestată sălbatic și permanent asigură obediența. Frica, foamea, frigul, falsitatea, nesiguranța zilei
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
n-ai avut altă funcție mai mare-n școală decât aceea de... responsabil de cerc!...” “Vorbesc, de ce să nu vorbesc!? Nu mi-oi fi dând tu voie! Că, ai fost ca o scorpie. Nu degeaba te porecleau toți scorpia, zgripțuroaica, vipera cu corn, strechea, baba-cloanța...” “Nu chiar toți. Mai erau și unii, oameni...” Da, oamenii tăi. Care, când n au chef de treabă (și n-aveau mai deloc) dădeau, în cel mai fericit caz, un telefon și-ți îndrugau o minciună
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
nu ncepe cu ei cultura, de patimi și invidii roși, li-i plină de colți negri gura cum este-un spermatozoid, eșuat, de strâmb, în fața porții, că seamănă mai mult cu morții de agurid și de livid plin de al viperei venin, este în viață cum e pata prinsă la un sufix străin și-acest venin l-a dat și gata. A încercat să iasă-n lume strivind totul în jurul lui și a rămas așa precum e un pui de cuc
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
glod. Ce frumoasa este viața și livezile în rod!.. 11. Mereu Mereu în dor am năzuit să am un spor în ideal, din valuri să ajung la mal și am ajuns, dar istovit. Pe-această ruptă de vremi treaptă cu vipere mușcând din vise mai cred că, totuși, și-n abis e o Penelopă ce asteaptă. 12. Degeaba Te așteptam pân’ la plictis, Ileană Cosânzeană blondă, pe tine-a vieții mele sondă de energie și de vis; și prins-așa în
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
un versant. Oricum, oamenii de știință de pretutindeni spun că acestea de la noi nu sunt niște capre negre obișnuite ci o specie aparte, cu un nume sonor: „Rupicapra rupicapra Carpatica”. Pe cărare, chiar în fața mea, acum, stă, făcută ghem, o viperă. Ar putea sări la mine, m-ar putea mușca... dar eu n-aș muri deloc din pricina mușcăturii ei otrăvite. Știți de ce? Pentru că și eu și vipera ne aflăm în vis... În realitate, sunt tare periculoase viperele, copii! Asta a ieșit
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
sonor: „Rupicapra rupicapra Carpatica”. Pe cărare, chiar în fața mea, acum, stă, făcută ghem, o viperă. Ar putea sări la mine, m-ar putea mușca... dar eu n-aș muri deloc din pricina mușcăturii ei otrăvite. Știți de ce? Pentru că și eu și vipera ne aflăm în vis... În realitate, sunt tare periculoase viperele, copii! Asta a ieșit, probabil, să se încălzească la soare, pentru că sângele ei e rece și viperele, cât sunt ele de vipere, adică de afurisite și de veninoase, nu-și
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
stă, făcută ghem, o viperă. Ar putea sări la mine, m-ar putea mușca... dar eu n-aș muri deloc din pricina mușcăturii ei otrăvite. Știți de ce? Pentru că și eu și vipera ne aflăm în vis... În realitate, sunt tare periculoase viperele, copii! Asta a ieșit, probabil, să se încălzească la soare, pentru că sângele ei e rece și viperele, cât sunt ele de vipere, adică de afurisite și de veninoase, nu-și pot încălzi singure sângele, nu pot face nimic, nici nu
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
aș muri deloc din pricina mușcăturii ei otrăvite. Știți de ce? Pentru că și eu și vipera ne aflăm în vis... În realitate, sunt tare periculoase viperele, copii! Asta a ieșit, probabil, să se încălzească la soare, pentru că sângele ei e rece și viperele, cât sunt ele de vipere, adică de afurisite și de veninoase, nu-și pot încălzi singure sângele, nu pot face nimic, nici nu se pot mișca dacă le e frig. ...Desenați aici, copii, cum stă o viperă pe munte: Îmi
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
ei otrăvite. Știți de ce? Pentru că și eu și vipera ne aflăm în vis... În realitate, sunt tare periculoase viperele, copii! Asta a ieșit, probabil, să se încălzească la soare, pentru că sângele ei e rece și viperele, cât sunt ele de vipere, adică de afurisite și de veninoase, nu-și pot încălzi singure sângele, nu pot face nimic, nici nu se pot mișca dacă le e frig. ...Desenați aici, copii, cum stă o viperă pe munte: Îmi pare rău, doamnă viperă, ați
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]