418 matches
-
rezistenței Pacienți în anul respectiv cu : 146 33 c - apariția rETV genotipică 12 c cu - rETV genotipică recădere virologică Probabilitatea cumulată de : e 14 e 13 e 9 6, 2 % 15 % 36, 3 % 51, 45 % d e e - rETV genotipică virologică a 1, 1 % 10, 7 % 27 % 41, 3 % 43, 6 % Rezultatele reflectă folosirea unui tratament asociat entecavir- lamivudină ( urmat de tratament cu entecavir pe termen lung ) pentru o durată mediană de 13 săptămâni pentru 48 din 80 pacienți în anul
Ro_129 () [Corola-website/Science/290889_a_292218]
-
Pacienții au de asemenea , substituții rLVD . d ≥ 1 log creștere a ADN VHB , măsurat prin metoda PCR , peste valorile cele mai mici , confirmată prin măsurători succesive sau la sfârșitul intervalului de timp stabilit . e Apariția rETV în orice an ; recădere virologică în anul respectiv . Printre pacienții rezistenți la lamivudină cu valoarea inițială ADN VHB < 107 log multiplicări/ ml , 64 % ( 9/ 14 ) au atins ADN VHB < 300 multiplicări/ ml în săptămâna 48 . Acești 14 pacienți au prezentat o rată mai
Ro_129 () [Corola-website/Science/290889_a_292218]
-
hepatice grave , comparativ cu frecvența la pacienții cu funcție hepatică compensată . Această observație se bazează pe experiența clinică limitată la 45 pacienți cu scor Child - Pugh ≥ 7 la începutul tratamentului cu entecavir . Acești pacienți trebuie monitorizați frecvent pentru parametrii clinici , virologici și serologici asociați cu hepatita B , funcția renală și hepatică și răspunsul antiviral în timpul tratamentului , și daca tratamentul este întrerupt , încă cel puțin 6 luni după aceea . Pacienții care prezintă semne de insuficiență hepatică în timpul sau după tratament , trebuie monitorizați
Ro_129 () [Corola-website/Science/290889_a_292218]
-
nu prezintă rezistență la lamivudină . Probabilitatea cumulată de apariție a rezistenței genotipice la entecavir după 1 , 2 , 3 , 4 și 5 ani de tratament în studiile de rezistență la lamivudină a fost de 6 % , 15 % , 36 % ; 47 % respectiv 51 % . Răspunsul virologic trebuie monitorizat frecvent la populația rezistentă la lamivudină și trebuie efectuate teste adecvate de rezistență . La pacienții cu răspuns virologic suboptim după 24 de săptămâni de tratament cu entecavir , trebuie luată în considerare o modificare a tratamentului ( vezi pct . 4
Ro_129 () [Corola-website/Science/290889_a_292218]
-
5 ani de tratament în studiile de rezistență la lamivudină a fost de 6 % , 15 % , 36 % ; 47 % respectiv 51 % . Răspunsul virologic trebuie monitorizat frecvent la populația rezistentă la lamivudină și trebuie efectuate teste adecvate de rezistență . La pacienții cu răspuns virologic suboptim după 24 de săptămâni de tratament cu entecavir , trebuie luată în considerare o modificare a tratamentului ( vezi pct . 4. 5 și 5. 1 ) . 36 sau tacrolimus , funcția renală trebuie evaluată cu atenție înainte de sau în timpul terapiei cu entecavir ( vezi
Ro_129 () [Corola-website/Science/290889_a_292218]
-
multiplicări/ ml au fost asociate cu o rată crescută a răspunsului virusologic ( 48 săptamâni ADN VHB < 400 multiplicări/ ml ) la pacienții cu AgHBe pozitiv netratați anterior cu nucleozide . Indiferent de caracteristicile inițiale , majoritatea pacienților au prezentat răspuns histologic și virologic la tratament . 41 Netratați anterior cu nucleozide AgHBe pozitiv ( studiul 022 ) Cu AgHBe negativ ( studiul 027 ) ETV LVD ETV ETV LVD ETV LVD 100 mg 0, 5 mg o dată pe zi 100 mg o dată pe zi 0, 5 mg o dată
Ro_129 () [Corola-website/Science/290889_a_292218]
-
valoarea p comparativ cu lamivudina < 0, 05 a 8 % 3 % pacienți cu histologie evaluabilă la momentul inițial ( Scorul necroinflamator Knodell la momentul inițial ≥ 2 ) b a obiectiv principal . c testul Roche Cobas Amplicor PCR ( LLOQ = 300 multiplicări/ ml ) 42 virologică a VHB ( ADN VHB < 0, 7 MEq/ ml la bADN ) și dispariția AgHBe ( la pacienții cu AgHBe pozitiv ) sau valori serice ale ALT < 1, 25 ori LSVN ( la pacienți cu AgHBe negativ ) . Pacienții care au răspuns au fost
Ro_129 () [Corola-website/Science/290889_a_292218]
-
cu AgHBe pozitiv ) sau valori serice ale ALT < 1, 25 ori LSVN ( la pacienți cu AgHBe negativ ) . Pacienții care au răspuns au fost urmăriți încă o perioadă de 24 săptămâni fără tratament . Pacienții care au îndeplinit criteriile de răspuns virologice , dar nu și pe cele serologice sau biochimice , au continuat tratamentul orb . Pacienți netratați anterior cu nucleozide : Cu AgHBe pozitiv ( studiul 022 ) : tratamentul cu entecavir timp de până la 96 săptămâni ( n = 354 ) a determinat rate de răspuns cumulativ de 80
Ro_129 () [Corola-website/Science/290889_a_292218]
-
de vedere al rezistenței . În timpul săptămânii 240 în cadrul studiilor la pacienții netratați anterior cu nucleozide , dovezi genotipice ale substituțiilor rETV la rtT184 , rtS202 sau rtM250 au fost identificate la 3 dintre pacienții tratați cu entecavir , 2 dintre ei prezentând recădere virologică ( vezi tabelul ) . Aceste substituții au fost observate numai în prezența substituțiilor rLVD ( rtM204V și rtL180M ) . 44 Apariția rezistenței genotipice la entecavir până la sfârșitul anului 5 , studii la pacienți netratați anterior cu nucleozide a Anul 5 149 108 c - apariția rETV
Ro_129 () [Corola-website/Science/290889_a_292218]
-
netratați anterior cu nucleozide a Anul 5 149 108 c - apariția rETV genotipică d c genotipice 0, 2 % 0, 5 % 1, 2 % 1, 2 % 1, 2 % 0, 2 % 0, 2 % 0, 8 % 0, 8 % 0, 8 % - rETV genotipică cu recădere virologică a Rezultatele reflectă folosirea unei doze de 1 mg entecavir pentru 147 din 149 pacienți în anul 3 și toți pacienții în anul 4 și 5 și a unui tratament asociat entecavir- lamivudină ( urmat de tratament cu entecavir pe termen
Ro_129 () [Corola-website/Science/290889_a_292218]
-
rezistenței , indicând faptul că tratamentul anterior cu lamivudină poate selecta aceste substituții de rezistență și că ele pot exista cu o frecvență mică înaintea începerii tratamentului cu entecavir . Până la sfârșitul săptămânii 240 , 3 dintre cei 10 pacienți au prezentat recădere virologică ( ≥ 1 log creștere peste valorile cele mai mici ) . Apariția rezistenței la entecavir până la sfârșitul săptămânii 240 în studiile la pacienți care nu au răspuns la lamivudină este prezentată în tabelul următor . 45 Rezistența genotipică la entecavir până la sfârșitul anului 5
Ro_129 () [Corola-website/Science/290889_a_292218]
-
5 , studii la pacienți care nu au răspuns la lamivudină Anul 5 80 33 c - apariția rETV genotipică 12 d e 14 e 13 6, 2 % 15 % 36, 3 % 46, 67 % 51, 45 % d e e - rETV genotipică cu recădere virologică a 1, 1 % 10, 7 % 27 % 41, 3 % 43, 6 % Rezultatele reflectă folosirea unui tratament asociat entecavir- lamivudină ( urmat de tratament cu entecavir pe termen lung ) pentru o durată mediană de 13 săptămâni pentru 48 din 80 pacienți în anul
Ro_129 () [Corola-website/Science/290889_a_292218]
-
Pacienții au de asemenea , substituții rLVD . d ≥ 1 log creștere a ADN VHB , măsurat prin metoda PCR , peste valorile cele mai mici , confirmată prin măsurători succesive sau la sfârșitul intervalului de timp stabilit . e Apariția rETV în orice an ; recădere virologică în anul respectiv . Printre pacienții rezistenți la lamivudină cu valoarea inițială ADN VHB < 107 log multiplicări/ ml , 64 % ( 9/ 14 ) au atins ADN VHB < 300 multiplicări/ ml în săptămâna 48 . Acești 14 pacienți au prezentat o rată mai
Ro_129 () [Corola-website/Science/290889_a_292218]
-
limfocite CD4 de 200- 600 / mm au fost tratați fie cu VIRAMUNE + zidovudină ( n = 46 ) , zidovudină + didanozină ( n = 51 ) sau VIRAMUNE + zidovudină + didanozină ( n=51 ) și urmăriți pe o perioadă de 52 de săptămâni de terapie sau mai mult . Evaluarea virologică s- a făcut la început , la 6 luni și la 12 luni . Testele de rezistență fenotipică efectuate au necesitat un minim de 1000 copii/ ml ARN HIV , pentru a fi posibilă amplificarea virusului . Din cele 3 grupuri de studiu , 16
Ro_1153 () [Corola-website/Science/291912_a_293241]
-
9 din 12 pacienți observați . Nu a fost stabilită relevanța clinică a modificărilor fenotipice și genotipice asociate tratamentului cu VIRAMUNE . 19 Suplimentar datelor prezentate mai sus , există un risc al apariției rapide a rezistenței la INNRT în caz de eșec virologic . Rezistență încrucișată In vitro s- a observat apariția rapidă a tulpinilor de HIV care prezintă rezistență încrucișată la INNRT . Datele privind rezistența încrucișată între INNRT , nevirapină și INRT sunt foarte limitate . La 4 pacienți , tulpinile izolate zidovudino- rezistente testate in
Ro_1153 () [Corola-website/Science/291912_a_293241]
-
CD4 de 200- 600 / mm au fost tratați fie cu VIRAMUNE + zidovudină ( n = 46 ) , zidovudină + didanozină ( n = 51 ) sau VIRAMUNE + zidovudină + 44 didanozină ( n=51 ) și urmăriți pe o perioadă de 52 de săptămâni de terapie sau mai mult . Evaluarea virologică s- a făcut la început , la 6 luni și la 12 luni . Testele de rezistență fenotipică efectuate au necesitat un minim de 1000 copii/ ml ARN HIV , pentru a fi posibilă amplificarea virusului . Din cele 3 grupuri de studiu , 16
Ro_1153 () [Corola-website/Science/291912_a_293241]
-
a dezvoltării rezistenței la medicamentele antiretrovirale . Nu a fost stabilită relevanța clinică a modificărilor fenotipice și genotipice asociate tratamentului cu VIRAMUNE . Suplimentar datelor prezentate mai sus , există un risc al apariției rapide a rezistenței la INNRT în caz de eșec virologic . Rezistență încrucișată In vitro s- a observat apariția rapidă a tulpinilor de HIV care prezintă rezistență încrucișată la INNRT . Datele privind rezistența încrucișată între INNRT , nevirapină și INRT sunt foarte limitate . La 4 pacienți , tulpinile izolate zidovudino- rezistente testate in
Ro_1153 () [Corola-website/Science/291912_a_293241]
-
inhibitor puternic al CYP3A4 . Această ajustare a dozei nu a fost studiată la pacienții cu HIV . Vezi și pct . 4. 4 . Asocierea cu doi inductori nu a fost studiată . Poate exista un risc de concentrații subterapeutice cu riscul pierderii răspunsului virologic și dezvoltarea rezistenței . Utilizarea concomitentă a CELSENTRI și rifampicină + efavirenz nu este recomandată . Doza de CELSENTRI trebuie consideră că rifabutina este un inductor mai slab decât rifampicina . În cazul asocierii rifabutinei cu inhibitori de protează care sunt inhibitori puternici ai
Ro_170 () [Corola-website/Science/290930_a_292259]
-
inhibitor puternic al CYP3A4 . Această ajustare a dozei nu a fost studiată la pacienții cu HIV . Vezi și pct . 4. 4 . Asocierea cu doi inductori nu a fost studiată . Poate exista un risc de concentrații subterapeutice cu riscul pierderii răspunsului virologic și dezvoltarea rezistenței . Utilizarea concomitentă a CELSENTRI și rifampicină + efavirenz nu este recomandată . Nu au fost studiate . Se consideră că rifabutina este un inductor mai slab decât rifampicina . În cazul asocierii rifabutinei cu inhibitori de protează care sunt inhibitori puternici
Ro_170 () [Corola-website/Science/290930_a_292259]
-
pretratați, cu încărcătura virală peste 1000 copii/mm3, sunt recomandate teste de rezistență. Alte examene: serologia pentru Neisseria gonorrae și Chlamydia trachomatis și radioscopie pulmonară. Eșecul terapiei cu antiretrovirale este definit ca răspuns suboptimal. Acesta este asociat cu un eșec virologic imunologicsi/sau progresie clinică. La acest fapt concură mai mulți factori: încărcatura virală mare, pacienți pretratați, nivelul CD4, comorbidități, virus multirezistent, rezistența încrucișată, aderență incompletă la medicație, toxicitate și efecte adverse, farmacochinetica suboptimală. Exsta 2 tipuri de eșec terapeutic: virologic
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
virologic imunologicsi/sau progresie clinică. La acest fapt concură mai mulți factori: încărcatura virală mare, pacienți pretratați, nivelul CD4, comorbidități, virus multirezistent, rezistența încrucișată, aderență incompletă la medicație, toxicitate și efecte adverse, farmacochinetica suboptimală. Exsta 2 tipuri de eșec terapeutic: virologic > 400 copii/ml după 24 sau > 50 copii/ ml după 48 săptămâni de tratament la pacienții naivi și eșec imunologic CD4 egal 25-50/ mm3 după primul an de terapie. În ceea ce privește profilaxia infecției HIV, putem trasa câteva direcții de acțiune: depistarea
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
și zonele de relocare pentru moluștele bivalve vii în cooperare cu laboratorul comunitar de referință în cauză, și anume: (a) valorile limită care trebuie respectate și metodele de analiză pentru biotoxinele marine; (b) procedurile de identificare a virușilor și standardele virologice; și (c) planurile de eșantionare precum și metodele și toleranțele analitice care trebuie aplicate pentru a controla respectarea criteriilor; (14) criteriile organoleptice pentru evaluarea prospețimii produselor pescărești; (15) limitele analitice, metodele de analiză, precum și planurile de eșantionare care trebuie utilizate pentru
32004R0854-ro () [Corola-website/Law/292998_a_294327]
-
68 ; Studiul 1 ) ( vezi pct . 5. 1 ) . O valoare predictivă pozitivă de 50 % ( 52/ 104 ; Studiul 1 ) a fost observată pentru pacienții cu infecție concomitentă VHC/ HIV la care s- a administrat terapie asociată . Durata tratamentului - Reinițierea tratamentului Predictibilitatea răspunsului virologic susținut : toți pacienții , indiferent de genotip , care au avut o valoare serică a ARN - VHC sub limita inferioară de detecție în săptămâna 12 , trebuie să urmeze 48 de săptămâni de tratament . Pacienții retratați care nu au obținut răspunsul virusologic la
Ro_783 () [Corola-website/Science/291542_a_292871]
-
68 ; Studiul 1 ) ( vezi pct . 5. 1 ) . O valoare predictivă pozitivă de 50 % ( 52/ 104 ; Studiul 1 ) a fost observată pentru pacienții cu infecție concomitentă VHC/ HIV la care s- a administrat terapie asociată . Durata tratamentului - Reinițierea tratamentului Predictibilitatea răspunsului virologic susținut : toți pacienții , indiferent de genotip , care au avut o valoare serică a ARN - VHC sub limita inferioară de detecție în săptămâna 12 , trebuie să urmeze 48 de săptămâni de tratament . Pacienții retratați care nu au obținut răspunsul virusologic la
Ro_783 () [Corola-website/Science/291542_a_292871]
-
68 ; Studiul 1 ) ( vezi pct . 5. 1 ) . O valoare predictivă pozitivă de 50 % ( 52/ 104 ; Studiul 1 ) a fost observată pentru pacienții cu infecție concomitentă VHC/ HIV la care s- a administrat terapie asociată . Durata tratamentului - Reinițierea tratamentului Predictibilitatea răspunsului virologic susținut : toți pacienții , indiferent de genotip , care au avut o valoare serică a ARN - VHC sub limita inferioară de detecție în săptămâna 12 , trebuie să urmeze 48 de săptămâni de tratament . Pacienții retratați care nu au obținut răspunsul virusologic la
Ro_783 () [Corola-website/Science/291542_a_292871]