1,169 matches
-
a deveni practicant al virtuților. Rolul său de duhovnic va fi complet, în scaunul spovedaniei, numai dacă va stărui, cu multă atenție și responsabilitate, să-l determine pe cel căzut să rupă legătura cu păcatul și să devină un om virtuos. Prima datorie a preotului, în legătură cu această taină, este aceea de a da credincioșilor cuvenitele îndrumări privind pregătirea lor pentru o mărturisire sinceră, completă, din toată inima și cu multă umilință. Preotul duhovnic va învăța din timp pe credincioșii săi cum
DUBLU SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PR. VASILE GAFTON... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375005_a_376334]
-
Scopul civilizației creștin-ortodoxe nu este doar civilizarea ori îmbunătățirea etică a omului, ci depășirea faptului de a fi o creatură zidită, prin schimbarea omului în dumnezeu - om, după Har. De aceea, modelul antropologic al Ortodoxiei nu este omul bun și virtuos, dintr-o perspectivă umanistă și umanizantă, ci Dumnezeu - Omul Iisus Hristos. Așadar, Uniunea Europeană se prezintă pentru Ortodoxie ca un teren ce tebuie cercetat cu dorința de realizare a misiunii sfinte, ca fiind un spațiu de mărturie și de mărturisire a
SFANTUL ANTIM IVIREANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372660_a_373989]
-
Scopul civilizației creștin-ortodoxe nu este doar civilizarea ori îmbunătățirea etică a omului, ci depășirea faptului de a fi o creatură zidită, prin schimbarea omului în dumnezeu - om, după Har. De aceea, modelul antropologic al Ortodoxiei nu este omul bun și virtuos, dintr-o perspectivă umanistă și umanizantă, ci Dumnezeu - Omul Iisus Hristos. Așadar, Uniunea Europeană se prezintă pentru Ortodoxie ca un teren ce tebuie cercetat cu dorința de realizare a misiunii sfinte, ca fiind un spațiu de mărturie și de mărturisire a
DESPRE DOMNITORUL NEAGOE BASARAB... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373054_a_374383]
-
concretizează prin virtuți teologice credința, speranța și iubirea, iar în sensul orizontal prin virtuțile cardinale înțelepciune, curajul, cumpătarea, asumate de vechiul gânditor etic grec, dar cu o semnificație nouă, îmbunătățită și cu o valoare deosebită în spiritualitatea ortodoxă . Această existență virtuoasă este un mod deiform de a trăi, o imitație și o urmare a lui Iisus Hristos, trăită în dimensiunea sa comunitară, aici, pe pământ, dar făcând aluzie concretă la perspectiva eshatologică. Omul, fiind creat ca dat ontologic, după chipul și
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
Ba chiar unele din ele par să ne conducă departe de viziunea unitară de care am vorbit. Așa, de pildă, se exaltă uneori atotputernicia banului, a avuției: A cui e avuția, acela-i om de soi, E înțelept, dotat și virtuos, un faur Maestru e-n discursuri, cum e și mîndru-n boi: Căci toată calitatea depinde doar de aur. [3] Bogatul are, prin urmare, toate calitățile. Nu-i de mirare dacă este înconjurat cu stimă de rude și prieteni: Cine are
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
de mijloc (văzduhul); prin necontenita atenție față de învățătorul său spiritual, lumea cerească a lui Brahma" (cf. TH. SIMENSCHY, Tradiția învățăturii în patria lui Găndhi, București, "Cartea Românească", Cunoștințe Folositoare, Serie A, N. 70, p. 7). E o datorie pentru discipolul virtuos a nu se asocia cu acei care-i bîrfesc învățătorul: "Acolo unde are loc bîrfeala sau ocara învățătorului (guru), trebuie să-ți astupi urechile, sau să te duci de acolo aiurea" (339, 6). Ceea ce nu implică nicidecum atitudinea de "iurare
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
lui Mircea Vulcănescu. Sunet unic: Mefisto. Desenul de amator al strălucitului emul, șovăitor, nesigur, insistă însă, ingenios, doar pe capul și pe mîna magistrului, aceasta cu degetele diavolesc rășchirate: capul și mîna, atît, suficiente pentru sugerarea demoniei. Șarja lui Ross, virtuos profesională, augmentează expres masca: un Mefisto văzut de un nordic Kirchner. Fotografia maturului Nae Ionescu, monden-fascinantul magistru, induce același aer demonic. E greu să te sustragi acestei hipnoze, amplificată de mîinile cu degete viril-agile, de prestidigitator, de papionul cu buline
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
adițional, și pe fete. Asta, pentru a-mi servi scenariului. Care ar putea începe cu evocarea cavalerismului cruciat, circumstanță supremă pentru etalarea pieptoșilor juni în fața nu mai puțin pieptoaselor castelane, rămase într-o pe cît de lungă, pe atît de virtuoasă așteptare. Redevenite fecioare. Și ar avea în vedere, juxtapus, o cu totul altă vitejie, una ce se consumă chiar sub ochii noștri, nu atît de pretabilă madrigalului cavaleresc, oricum consemnabilă. Se petrece în artele vizuale eufemism larg tolerant un fenomen
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
PERSONAJE, situațiile și evenimentele narate și NARATAR. Distanța poate fi temporală (narez evenimente care s-au întîmplat acum două ore, sau doi ani); intelectuală (naratorul din Zgomotul și furia e mult mai inteligent decît Benjy), morală (Justine e, desigur, mai virtuoasă decît personajele din povestirea ei), sentimentală (naratorul din O inimă curată nu-i mișcat de moartea Virginiei în aceeași măsură ca Félicité) ș.a.m.d. Mai mult, o distanță dată poate varia în cursul narațiunii: la sfîrșitul romanului Tom Jones
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ani), discursivă (narez în cuvintele mele ce a spus un personaj, sau îi folosesc cuvintele lui), intelectuală (sînt superior din punct de vedere intelectual naratarului meu, sau egal cu el, sau inferior lui), morală (sînt mai mult sau mai puțin virtuos decît personajele) ș.a.m.d. ¶Fie că-i expus, cunoscător, conștient de sine ori creditabil, naratorul poate fi EXTRADIEGETIC, sau INTRADIEGETIC. În plus, naratorul poate fi heterodiegetic, sau homodiegetic și, în acest din urmă caz, funcționează ca PROTAGONIST în evenimentele
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
înțelepciunea și dreptatea. Pentru Aristotel o persoană nu trebuia să forțeze foarte mult perfecțiunea pentru că se mișca în mod natural înspre atingerea acelei forme perfecte, devenirea întru perfecțiune era același lucru cu a crește. Oamenii trebuie să învețe să fie virtuoși, dar este același lucru cu a învăța să vorbească, pentru că aceasta este natura umană 32. Ideea de datorie este asociată ideii de drept, iar datoria diferă de perfecțiune. "Când căutăm perfecțiunea, forța pe care o exercită asupra noastră este plăcută
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
rațiunii practice, iar principiile rațiunii care au ca scop binele sunt legile naturale"54. Legile conțin precepte pentru toate virtuțile și ne orientează în toate acțiunile noastre. Însă perspectiva invocată de Toma d'Aquino nu este cea aristotelică, a individului virtuos ca scop final, ci virtuțile sunt înțelese ca deprinderi ale supunerii față de legi55. Toma d'Aquino merge mai departe decât Cicero și încearcă să ofere o explicație relației dintre dreptul natural și divin, pe de o parte și legile edictate
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
prezintă o morală în care doar cei care se întâmplă să aibă o înclinație puternică pentru cea mai mare fericire pot fi determinați să acționeze moral fără amenințarea sancțiunilor. Cei care nu au o astfel de înclinație nu pot acționa virtuos decât dacă trăiesc într-o societate care a înfrânt corupția prin instituirea ordinii legale corespunzătoare 173. 1.3.3. Separarea dreptului de morală Reprezentanții pozitivismului susțin că sistemul de drept este un sistem logic închis, în care deciziile legale corecte
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
drept și morală se bazează pe raporturile dintre Just și Bine. Justul, consacrat de dreptul obiectiv în vigoare, are în vedere ordinea socială obiectivă între indivizi și instituțiile și organizațiile lor, îndatoririle lor unii față de alții. Binele, dimpotrivă, privește ordinea virtuoasă din conștiința individului, ca impuls pentru integrare într-o ordine socială normată, îndatoririle morale sunt ale individului față de sine, determinând îndatoririle față de altul"214. Lungi perioade din istoria umanității noțiunile de drept și justiție au apărut ca reduse la una
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
ridică aici este dacă stă în puterea noastră să fim buni și să facem lucruri drepte. Răspunsul pe care Aristotel îl dă la această întrebare este afirmativ, pentru că "și virtutea precum și viciul stau în puterea noastră". "Dacă, prin urmare, acțiunea virtuoasă stă în puterea noastră, atunci și nefăptuirea ei potrivnică virtuții stă tot în puterea noastră, și dacă nefăptuirea virtuoasă stă în puterea noastră, atunci stă în puterea noastră și făptuirea potrivnică virtuții. Dacă stă în puterea noastră a face sau
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Aristotel îl dă la această întrebare este afirmativ, pentru că "și virtutea precum și viciul stau în puterea noastră". "Dacă, prin urmare, acțiunea virtuoasă stă în puterea noastră, atunci și nefăptuirea ei potrivnică virtuții stă tot în puterea noastră, și dacă nefăptuirea virtuoasă stă în puterea noastră, atunci stă în puterea noastră și făptuirea potrivnică virtuții. Dacă stă în puterea noastră a face sau a nu face binele și răul, atunci urmează în chip logic că în puterea noastră stă ca să fim morali
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
valoric. Concentrarea spre eul autentic Înseamnă o alungare a păcatului, depășirea lui prin paza simțurilor, a imaginației și a minții. Sf. Maxim Mărturisitorul ne spune că răul purcede În minte; de aici trebuie să Începem lucrarea de modelare a omului virtuos. Autodisciplina presupune că ideile și faptele sunt ținute În frâu, având numai gânduri lucruri bune. Mintea lăsată slobodă poate genera monstruozități faptice. Așa cum părinții nu au Întotdeauna simțul obiectiv al valorii propriilor copii, tot astfel „mintea se alipește prin fire
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
prețioasele lui „ceainice din porțelan nesmălțuit, lucrate În filigran”, lăcrița lui de morocco** pentru epistole, de culoarea lămâii și scaunul lui „verde de pomona”***. Ți-l poți Închipui stând Întins acolo, În mijlocul cărților și mulajelor și gravurilor sale, un autentic virtuos, un cunoscător subtil, răsturnându-și colecția lui splendidă de Marc Antoniu, răsfoind Liber Studiorum a lui Turner 1, al cărui admirator Înflăcărat era, sau examinând cu o lupă câteva dintre gemele și cameele sale antice, „capul lui Alexandru pe un
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
către construcția și revitalizarea instituțiilor. Paradoxal, revenirea în actualitate a temei capitalului uman s-a datorat preocupărilor din literatura de management pentru dezvoltarea resurselor umane ale firmelor. Pe de altă parte, programele de cercetare ale UNDP destinate să formuleze”cercul virtuos” al politicilor economice ale țărilor în dezvoltare, în scopul eliminării sărăciei și creșterii bunăstării generale a cetățenilor din acele țări, au reiterat importanța factorului uman în procesul de creștere economică susținută. Un raport al Băncii Mondiale privind dezvoltarea economică din
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
-n curtea cea neagră pe țărmurii mărei, acolo petrece gândirea lui. MAIO Se vede. Altfel neci gândirea lui n-ar fi neagră și-mpietrită... De ar fi aceea o femeie sântă și frumoasă, care să-l poată face fericit și virtuos... De-ar fi... am cugetat adeseori... un înger... îngerul de pază al Moldovei... Ce vrei, portare!... Poate că l-am face fericit încă pe acest Domn în care sămânța bunului e așa de bogată, căci răutatea lui nu e decât
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
să asigure venirea la domnie a legitimului moștenitor al tronului, după ce va fi ajuns maioren. Când după doi an împăratul Mihail merse atât de departe încît puse să scoată ochii detronatului prinț Ioan și-l ținu închis într-o cetate, virtuosul patriarh Arsenie fu cuprins de o indignație turbată și deznădăjduită și aruncă afurisania asupra neomenosului împărat. În zădar așteptă Mihail cel escomunicat cu răbdare cucernică trei ani după dezlegarea pedepsei bisericești rostită asupră-i; în zădar amenința că va apela
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
consolațiuni. "Știm oare până unde vom fi împinși? Cunoaștem oare cugetările preconcepute ale autorilor propunerii? " zice sofistul neîncrezării. "Ce bine poate veni din partea lor? Nu-i cunoaștem ca oameni primejdioși? " zice sofistul personalităților injurioase. "În contra propunerii sânt oamenii înțelepți si virtuoși" va susține la rîndu 1 său sofistul personalităților adulatorii. În fine: "La ce să propunem această măsură când avem intenția de-a propune una mai bună", va zice sofistul diversiunilor artificioase. Vedem dar că sofisma are aproape totdeuna izvorul ei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
veche relatare (secolul al VI-lea e.n.) privind un sfânt francez saurocton, Sf. Marcel - episcop al Parisului (secolul al V-lea e.n.) și devenit patron al orașului - supune un balaur, dar nu pentru că acesta e gata să devoreze o fecioară virtuoasă (așa cum se întâmplă de regulă), ci pentru că devorează trupul defunct al unei femei vicioase : Când șarpele ieși din pădure ca să se ducă la mormânt, își veniră unul altuia în întâmpinare. Sf. Marcel începu să se roage, iar monstrul, cu capul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în mînile viguroase ale onor. Costinescu care, cu inima în dinți și cu funia 'n traistă, [î]l va apăra. Iată dar un alt fragment al majorității grupat pe lângă acest drapel, fragment care n-are ridicola pretenție de-a fi virtuos. Din contra, unde găsește ceva pus rău, el pune bine. Iată deci două centre de atracțiune dintre cari unul virtuos, "fețișoara mărită fetișoara"; altul mai puțin virtuos dar "sutele mărită slutele". Atât virtutea de zile mari a unora cât și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Iată dar un alt fragment al majorității grupat pe lângă acest drapel, fragment care n-are ridicola pretenție de-a fi virtuos. Din contra, unde găsește ceva pus rău, el pune bine. Iată deci două centre de atracțiune dintre cari unul virtuos, "fețișoara mărită fetișoara"; altul mai puțin virtuos dar "sutele mărită slutele". Atât virtutea de zile mari a unora cât și cea mai de zile de lucru a celorlalți arată opoziție în contra Vizirului. Nu e îndoială nici pentru unii nici pentru
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]