2,833 matches
-
lui Husserl: de formație matematică și preocupat de științele naturii (astronomie, fizică), cu o carieră începută la Göttingen și continuată la Freiburg, austriacul nu și-a dezmințit aplecarea spre rigori seci: a visat să vindece filosofia de bănuiala de Schwärmerei (visare exaltată), înnobilînd-o în schimb cu hramul de strenge Wissenschaft (știință riguroasă). Că nu a reușit e o fatalitate ce ține de natura filosofiei, al cărei timbru intim e mult mai apropiat de arta cuvîntului decît de precizia cunoașterii experimentale. Oricum
Noema și noesis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4730_a_6055]
-
în Albania, a absolvit Filologia la Tirana și și-a continuat studiile la Institutul de Literatură Maxim Gorki din Moscova. A debutat la optsprezece ani cu un volum de poezie, Inspirații juvenile, căruia îi urmează în 1957 un al doilea, Visări. Trecerea la proză o face în 1963 cu romanul Generalul armatei moarte, care-i aduce notorietatea internațională. În anii următori continuă să publice romane și numeroase volume de povestiri, dobândind o reputație greu de egalat în lumea literară: Cetatea (1970
ISMAIL KADARE - Cronică în piatră Vremea nebuniei by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/4789_a_6114]
-
l’histoire éternelle de l’homme”. (v. Jacques Robichez- Le symbolisme au théâtre, Paris, L’Arche, 1957, p.50) Alături de acest teatru al așteptării permanente, scris într-un stil simplu și încărcat de poezie, un teatru al liniștii și al visării, Maeterlinck continuă și exprimarea directă a opiniilor sale. În 1913 el publică eseul La Mort, ce debutează spectaculos cu afirmații categorice, de tipul: „Nu există pentru noi, în viața noastră și în universul nostru decât un eveniment care contează, moartea
Maurice Maeterlinck și „oaspetele necunoscut“ by Sonia Cuciureanu () [Corola-journal/Journalistic/4679_a_6004]
-
se încheie cu o ruptură, apoi se apucă de o teză de doctorat pe care n-o termină, și totuși din aceste episoade răzlețe răzbate impresia unei potriveli a destinului care sugerează o finalitate tainică. Igor Isac se hrănește din visări și idealuri vagi, nerăbdarea scepticului fiind înlocuită la el cu așteptarea: așteptarea ca traseul biografiei să se muleze perfect pe schița providenței, și de aici leitmotivul cărții, acela că toți trăim în așteptarea a ceva despre care nu putem spune
În așteptarea pragului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4966_a_6291]
-
nume literare: Ariadna, Dafne, Silvia... Iar asta nu lămurește episoadele biografice, așa cum le-ar plăcea bîrfitorilor, pentru că mie îmi place să le păstrez secrete. De două ori m-am căsătorit. Am 11 copii. Trebuie să-mi recunosc lenea, aplecarea spre visare, lipsa de chef care mă copleșește cîteodată, venind parcă din străfundurile ființei mele, lenea esențială pe care nu am reușit s-o domin de prea multe ori. Ea este cauza puținătății operei mele. Aș mai avea nevoie de douăzeci de
Gonzalo Torrente Ballester by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4975_a_6300]
-
străinătate sunt aproape imposibile, iar cele exotice țin de iluzoriu, scriitorul își inventează un alter ego livresc ce călătorește în locul lui prin zone idealizate. Se conturează astfel o formă de libertate. Doar că imaginarul nu rămâne la un stadiu al visării poetice; el este convertit într-un fel de ontologie a vieții trăite direct prin poezie. Sintetic formulat, himerismul structurează dedublarea în variațiuni ale expresionismului, privilegiind un eu liric ce aparține unui globe trotter cu antene romantice, un Himerus Alter - cum
Resemnări profesioniste by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4404_a_5729]
-
parfumurile; prin urmare, hărăzesc mai dinainte nasului dumitale orice soi de miresme ar fi lăsat, în undele acestea de cristal răce și curgător, nimfele dumitale cu sânuri crude și sălbatice (69-70). Mai târziu, la căderea nopții, scriitorul e cuprins de visare sub stele, în timp ce camaradul său îl interpelează îndemnându-l să țină seama și de cerințele realității prozaice, nu doar de pornirile fanteziei sublime: Ei, bătrânule fachir, strigă tovarășul meu într-un târziu, în Brahma sau Nirvana te-ai cufundat? Ia
Un călător „anacronic” by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4403_a_5728]
-
maturitate. Știu, de exemplu, că oricând deschid Mânăstirea din Parma voi reîntâlni un întreg univers de senzații și că voi fi cucerit de energia debordantă a narațiunii și de pasionalitatea, noblețea ori demonismul eroilor. Mai mult ca oricând, nevoii de visare, de evadare, de călătorie îi găsesc un corespondent în cărțile lui Sadoveanu, și nu în imaginile 3D ale canalelor „Discovery”, „History” sau „Nature”. Aici se află, probabil, diferența fundamentală între cei din generația mea și adolescenții ori tinerii de azi
Cărțile verii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4417_a_5742]
-
mare numai a lor. Mărturisesc că am plimbat cartea aceasta cu mine la mare (nu la Neptun), cu gândul că ar fi o lectură potrivită pentru un asemenea concediu. N-am citit un rând acolo: marea mea, de oriunde, e visare pură.
Marea nostalgiilor by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/4430_a_5755]
-
unei biblioteci propriuzise. E rău, întrucît mesajul e mediul, vorba lui McLuhan, mintea umană percepînd în alt fel litera tipărită față de cea oglindită pe ecranul cu pixeli. Lectura e ceremonie spirituală, așadar act eminamente intim, la fel ca iubirea sau visarea, și din acest motiv ambianța cititului e hotărîtoare pentru efectul lui asupra spiritului. Cînd contextul dispare odată cu suprimarea suportului tradițional, ceva se schimbă ireversibil. E ca și cum, în locul unei mîncări delicioase, ți se dă o pilulă chimică conținînd aceleași nutrimente. Lipsește
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4594_a_5919]
-
și într-o cunoscută pictură a lui Edgar Degas, Clasa de dans, din 1874), cât și a scenelor de ansamblu datorate italianului Jean Coralli. Pare uimitor, și totuși mirajul acestui act în alb își păstrează nealterat, până astăzi, aerul de visare și de plutire neverosimilă, pe care Pavel Rotaru a reușit să le reimprime noii companii de la Sibiu. Dar de visare are nevoie și omul contemporan, chiar și în manieră romantică și, de altfel este propriu postmodernismului, între altele, simultaneitatea tuturor
Pavel Rotaru și Baletul din Sibiu by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5861_a_7186]
-
datorate italianului Jean Coralli. Pare uimitor, și totuși mirajul acestui act în alb își păstrează nealterat, până astăzi, aerul de visare și de plutire neverosimilă, pe care Pavel Rotaru a reușit să le reimprime noii companii de la Sibiu. Dar de visare are nevoie și omul contemporan, chiar și în manieră romantică și, de altfel este propriu postmodernismului, între altele, simultaneitatea tuturor atitudinilor estetice și a tuturor stilurilor, în măsura, desigur, în care ele sunt autentice, precum acest inconfundabil și inegalabil act
Pavel Rotaru și Baletul din Sibiu by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5861_a_7186]
-
de studii matematice și cele de arhitectură și-au pus amprenta pe personalitatea sa, i-au dat o anume rigoare, care îi permit să filozofeze pur în limitele în care înțelege să se așeze. E și un anume soi de visare, o retragere din fața realității într-un punct din care ea poate fi văzută fără contururi inutile, cum se întâmplă în hărți sau în ironicele grafice (ne permitem această observație din perspectiva unui timp consumat aproape paralel cu cel al artistului
Horia Bernea, tânărul… by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5877_a_7202]
-
în Albania, a absolvit Filologia la Tirana și și-a continuat studiile la Institutul de Literatură Maxim Gorki din Moscova. A debutat la optsprezece ani cu un volum de poezie, Inspirații juvenile, căruia îi urmează în 1957 un al doilea, Visări. Trecerea la proză o face în 1963 cu romanul Generalul armatei moarte, care-i aduce notorietatea internațională. În anii următori continuă să publice romane și numeroase volume de povestiri, dobândind o reputație greu de egalat în lumea literară: Cetatea (1970
Ismail Kadare - Accidentul () [Corola-journal/Journalistic/5548_a_6873]
-
introdusă în corpul cuvîntului, mută noțiunea la antipodul pornirilor reprobabile, de violență și vrăjmașă obstinație. Deloc ortodox, sub raport lingvistic, voluntarismul interpretării ține să mobilizeze fiziologia neuronală pentru o utopie redemptoare. Postulat mai degrabă poetic, - căci, iată, nimerit între uneltele visării artistice, scalpelul neurofiziologiei nu divizează doar, implacabil, nu rămîne prizonier al analizei în sine. Simbolismul corpului conține și putința unui asemenea vector, conducînd către zbaterile din adînc, pregnant purtătoare de noi configurații.
În simbolismul corpului by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5666_a_6991]
-
e, când iese pe stradă cu tocurile ei și cu toate bijuteriile și cu poșeta doldora de nimicuri și toate celelalte artificii ale seducției, provoacă un zgomot enorm, pare o întreagă cavalerie... Săracele, bietele femei! Cu aceste și cu alte visări nedeslușite mi-am hrănit de-a lungul anilor timpul liber de băiețandru. Pentru că îmi plac iluziile. De asemenea, îmi place să meditez, dar cred că gândurile cele mai importante sunt cele care conțin un pic de poezie sau de nebunie
Luis Landero - Portretul unui bărbat imatur () [Corola-journal/Journalistic/5607_a_6932]
-
meu m-a obligat să fiu o visătoare” a spus regizoarea, referindu-se la „ Alice în Țara Minunilor” spectacol pe care l-a montat cu ceva vreme în urmă la Teatrul Țăndărică. Alice Barb a povestit cum acest îndemn spre visare este într-un fel o moștenire de familie. Mama sa i-a spus încă de când era copil: Visează draga mea, visează cât poți, cu asta rămânem.”
Eveniment TV: un spectacol montat într-o emisiune by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/50633_a_51958]
-
afla din deliciosul Mic tratat de pisicologie, „bucăți feline în felii strînse la un loc de Șerban Foarță”. Să fie la mijloc admirația față de o speță splendidă prin grație și agilitate, printr-un savant dozaj de torpoare, sprinteneală și prezumată visare? Ori iubirea generoasă față de o făptură totuși vulnerabilă, care a acceptat a viețui sub pavăza mai mult ori mai puțin eficientă a omului? Ori numai prilejul unor asociații ale minții cultivate cu bătaie către simbol? Depinde de motivațiile fiecărui condei
Un motan poetic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3550_a_4875]
-
care vibrau schimbându-și culoarea, alb, albastru, cenușiu, un vapor încremenit exact în mijlocul peisajului pe care mi-l decupasem, alcătuindu-mi propria realitate fictivă, și, lenevind în depărtare, plutind pe apele albastru-cenușii, un cârd de pescăruși. M-a trezit din visare telefonul lui Ioan T. Morar, de la celălalt capăt al orașului. Localnic, stabilit în această zonă pentru mai multă vreme, nu are timp de reverii livrești. „Azi mergem s-o vizităm pe Virginica. Fii pregătit!” „De acord”, îi răspund. „Pot să
J. J. în vizită la V. W. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3159_a_4484]
-
nici un complex; unele versuri nici nu se mai supun exigențelor rimei (Pe cel mai sudic promontoriu). Rimele înglobează și alte semnificații: în mijlocul strofei, noastre rimează cu visurile-albastre, sintagmă ce reunește cuvintele-cheie din întreaga poezie a lui Philippide. Vis (a visa, visare) posedă cea mai înaltă frecvență din poezia autorului și constituie emblema acesteia; albastru apare și el obsesiv încă de la debut: visul vine pe furiș, vise-n traista lui albastră, rază albăstrie, fior albastru, albastru-i lunecos, înmărmurite valuri albăstrii, vis
Alexandru Philippide – pentru totdeauna by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/3140_a_4465]
-
fură vântul și sufletul mi-l umple, și sângele mi-l bate, și tâmpla'-mi răcorește cu sărutări curate, și părul mi-l resfira cu mâini îmbălsămate. În ultimele 4 strofe, un alt motiv, din regnul animal, se strecoară în visarea poetica: cel al greierilor, al șopârlelor și al șerpilor. El rămâne secundar, preponderent arătându-se vegetalul: trifoi sălbatic, păpădie, cimbru, nalba, cicoare, izma, mușețel, pelin, mac. Finalul îmbină toate aceste motive constitutive a propriei simțiri; simțurile omenești, participând la "panhimniul
Alice Călugăru by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/17519_a_18844]
-
discretă, mereu eficientă, Îmi Îndrept spre dânșii gândul meu de deplină recunoștință și mulțumire. Nu Întâmplător acel loc părea vegheat de duhul eminescian, căci nu departe de sala festivă este plasată și statuia lui Eminescu, bust de marmură superb În visare, realizat de Nicăpetre. M-a contrariat diferența dintre expresivitatea aspră a busturilor celorlalți și Eminescu. Mia venit În ajutor artistul plastic Doru Cioată, care mi-a explicat că pentru sculptor datoria de a reprezenta simbol național care este Eminescu diferea
Radiografia unei săptămâni internaționale de cultură la câmpul românesc Hamilton. In: Editura Destine Literare by Anca Sîrghie () [Corola-journal/Journalistic/99_a_396]
-
apoi titlurile La porțile speranței, Începutul speranței..., tipărite la Editura Arhidiecezană, Cluj, 1996. Înainte de toate, chiar și numai aceste titluri m au dus cu gândul la sensurile date speranțelor de viață și celor de dincolo de ea. M-a smuls din visare prelegerea intitulată Clima spiritului românesc din afara României, În care Constantin Groza din Kitchner punea accent pe valorile spiritului național la românii din țară și la cei din diaspora. După aprecierea vorbito rului, pământul și limba nu sunt edificatoare, dar valorile
Radiografia unei săptămâni internaționale de cultură la câmpul românesc Hamilton. In: Editura Destine Literare by Anca Sîrghie () [Corola-journal/Journalistic/99_a_396]
-
în Albania, a absolvit Filologia la Tirana și și-a continuat studiile la Institutul de Literatură Maxim Gorki din Moscova. A debutat la optsprezece ani cu un volum de poezie, Inspirații juvenile, căruia îi urmează în 1957 un al doilea, Visări. Trecerea la proză o face în 1963 cu romanul Generalul armatei moarte, care-i aduce notorietatea internațională. În anii următori continuă să publice romane și numeroase volume de povestiri, dobândind o reputație greu de egalat în lumea literară: Cetatea (1970
ISMAIL KADARE Cina blestemată by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/3276_a_4601]
-
desfășoară acțiunea aventurilor, și, în al doilea, de limbajul intens colorat de referințe livrești, oculte sau paradoxale. „Prozei” adeseori terne a unor Roger Lecureux și Jean Ollivier (principalii scenariști ai revistei), Pratt îi opunea „poezia” unei metafizici lejere, nutrită din visare și reflecție cinic-ironică asupra existenței. Protagoniștii tradiționali erau tributarii unei viziuni eurocentriste, cu câteva punți înspre continentul nordamerican, perceput însă exclusiv prin eroi ce ilustrau mitul Cuceririi Vestului. Nu răzbătea nimic din realitatea celeilalte Americi, urbană și dinamică - totul se
Prima întâlnire cu Corto Maltese (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2981_a_4306]