651 matches
-
din mâna Lui nimeni nu poate să răpească, precum spune Hristos: din mâna Tatălui Meu nimeni nu poate să răpească (In. 10, 29). Așadar, întrucât nimeni nu poate răpi din mâna lui Dumnezeu, ele rămân pururea acolo ca într-o vistierie nefurată, întreprinderile noastre de aici sunt supuse la tot felul de schimbări și de întorsături drept care deseori osteneala lor o suferim, iar de împlinirea lor rămânem lipsiți iar în privința nădejdilor pe care le-am învistierit la Dumnezeu nu este cu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cărei guvernare necesita fonduri importante, a confiscat bunurile evreilor și ale lombarzilor și a impus împrumuturi forțate Ordinului Templierilor. Dacă i-a expulzat pe evrei în 1301, i-a expulzat și pe lombarzi în 1311, pentru a aduce bani în vistierie. Acceptați, apoi arestați din nou, aceștia din urmă suportă aceleași umilințe ca și evreii în regatul francez. Sub impactul flagelanților, grup de penitenți de inspirație apocaliptică care ațâța furia săracilor împotriva evreilor, aceștia au suferit, desigur, masacre și expulzări în timpul
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
suferința oamenilor săi? Știu că nu știți istorie, dar puteți afla că țara a trecut și prin momente mai grele, generate de războaie, crize, regimuri politice criminale și nu a murit. De pildă, în 1944, după atîția ani de război, vistieria țării era plină. Un popor și o țară pot fi furate, pot fi sărăcite, pot fi înfrînte, dar nu omorîte, d-le președinte. Apoi, unde este demnitatea funcției dvs. (cu omul ne-am lămurit)? Ce faceți acum? Plîngeți la căpătîiul
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
45. Idem, în "Mitropolia Olteniei", nr. 7-8, Craiova, 1970, pag. 830-842. 46. Idem, în "Clopotul", nr. 3621, 10 dec. 1972, pag. a 2-a. 47. Idem, în volumul colectiv, Profil eminescian, Deva, 1973, pag. 159-170. 48. Arhivele Statului Iași, Fondul Vistieria Moldovei, Catagrafia ținutului Hîrlău Ocolul Coșula, pe anul 1831, Tr. 885, opis. 1011, nr. 210, dosarul 49. 49. Arhivele Statului Iasi, Fondul Vistieria Moldovei (1838), Tr. 1316, opis. 1488, nr. 1169. 50. AUGUSTIN Z. N. POP, Noi contribuții documentare..., pag
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
-a. 47. Idem, în volumul colectiv, Profil eminescian, Deva, 1973, pag. 159-170. 48. Arhivele Statului Iași, Fondul Vistieria Moldovei, Catagrafia ținutului Hîrlău Ocolul Coșula, pe anul 1831, Tr. 885, opis. 1011, nr. 210, dosarul 49. 49. Arhivele Statului Iasi, Fondul Vistieria Moldovei (1838), Tr. 1316, opis. 1488, nr. 1169. 50. AUGUSTIN Z. N. POP, Noi contribuții documentare..., pag. 80 și 82. 51. IDEM, Profil eminescian, pag. 159. 52. DICȚIONAR DE SINONIME, publicat sub redacția prof. univ. DR. GHEORGHE BULGĂR, editura Albatros
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
iar în Izvodul de banii scutelnicilor pe 1827, după biv vel stolnic Iordache Murguleț, găsim pe stolnicul Vasile Iurașcu și pe Stolnicul Mihalache Mavrodin, fiecare fiind prevăzuți, în izvod, cu cîte 12 scutelnici, pentru care aveau de luat bani, de la vistierie 87. Vasile Iurașcu a obținut titlul de stolnic de la Ioan Sandu Sturza voievod, prin mijlocirea vistiernicului Alecu Balș, iar el a rămas, în continuare, tot în slujba lui Balș, ca vechil, pe moșiile Brehuiești (cu Costești) și Vlădeni. Poate că
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
în sfîrșit, spița genealogică, pentru ramura lui Onciu Iurașcovici. 15. Documente privind relațiile agrare în secolul XVIII, vol. II Moldova, Edit. Acad. R.S.R., București, 1966, pag. 545. 16. Uricariul, vol. VII, Iași, 1886, pag. 244. 17. ARHIVELE STATULUI IAȘI, Fondul Vistieria Moldovei, Tr. 166, opis 184, dosarul 7 "Catagrafia ținutului Suceava, din anul 1820, Ocolul Siretul de Sus, fila 46 verso. 18. ARH. STATULUI BOTOȘANI, Fondul Mitrici, condica 9, "Căsătoriți în anul 1835", pag. 42 și Condica nr. 10, "Morți în
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Suceava, din anul 1820, Ocolul Siretul de Sus, fila 46 verso. 18. ARH. STATULUI BOTOȘANI, Fondul Mitrici, condica 9, "Căsătoriți în anul 1835", pag. 42 și Condica nr. 10, "Morți în anul 7835", pag. 66. 19. ARH. ST. IAȘI, Fondul Vistieria Moldovei, Tr. 1316, op. 1488, nr. 1174; Catagrafia ținutului Botoșani, pe anul 1838, Ocolul Siretului, fila 131. 20. ARH. ST. BOTOȘANI, Fondul Mitrici, parchetul comunei Tudora, mitrica nr. 3 "Născuți la Joldești, în anul 1847". 21. Botoșanii în 1932 Schiță
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
79. OVIDIU PAPADIMA, Din corespondența lui Gheorghe Eminovici Scrisori în limba germană, în "Revista de istorie și teorie literară", 1964, nr. 2, pag. 456 și 473. 80. M. EMINESCU, Opere, VI, ediția Perpessicius, pag. 175-176. 81. ARHIVELE STATULUI IAȘI, Fondul Vistieria Moldovei, Catagrafii, Tr. 1316, opis 1488, condica nr. 1174, Catagrafia ținutului Botoșani, pe anul 1838, Ocolul Siretului, fila 131. 82. Din documentele colecției IOAN CAZAN, reprod. de AUGUSTIN Z. N, POP, în Contribuții documentare..., pag. 142. 83. AUGUSTIN Z. N.
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
primele elemente de finanțe, însă o bună perioadă de timp au fost utilizate împreună cu dările în natură și prestațiile obligatorii în muncă, toate acestea fiind datorate în primul rând regelui sau domnitorului (a cărui cămară putea fi confundată ușor cu vistieria statului), și apoi stăpânului feudal sau clerului. Datorită acestui fapt termenul de impozit avea o largă semnificație, cuprinzând toate aceste contribuții obligatorii, atât sub formă bănească, cât și în natură, atât în avantajul domnitorului, cât și în avantajul stăpânului și
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
clerului. Datorită acestui fapt termenul de impozit avea o largă semnificație, cuprinzând toate aceste contribuții obligatorii, atât sub formă bănească, cât și în natură, atât în avantajul domnitorului, cât și în avantajul stăpânului și al bisericii. În perioada capitalismului, când vistieria statului s-a separat de cea a domnitorului, s-a încercat a se face ordine în administrarea banului public, astfel că impozitele au luat o nouă formă, cea bănească, iar pentru acoperirea cheltuielilor publice acestea se vărsau la bugetul de
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
îndreptată împotriva agenților economici, care practică tarife majorate, și nu a statului, care a ordonat creșterea impozitelor, ceea ce a determinat scumpirea acestora: cumpărătorul nu știe cât din prețul plătit pentru produs sau serviciu revine agentului economic și cât ajunge în vistieria statului. 64 I. Văcărel și colab., op. cit., p. 410. Finanțe publice 94 94 Pentru a pune în evidență conținutul și necesitatea impozitării indirecte, se impune compararea diferențelor care există atât din punct de vedere științific, cât și juridic-administrativ, între cele
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
taxă plătibilă de partea câștigătoare pentru obținerea titlului de proprietate. Nu are nicio legătură cu autoritatea lucrului judecat. În judecata lui Ștefan Tomșa de la 1623, "slujitorul nostru Alexa a făcut față și a luat de la el "ferîie" 12 zloți, pentru vistieria domnească și în viitor, mai mult, să nu fie purtat în judecăți"701. O altă relație documentară, de această dată de la Vasile Lupu, din 1637, menționează la încheierea judecății: Iar acest slujitor credincios al nostru, Apostol pitar a câștigat și
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
la adunare. În anul l689 de pildă, se solicita prin act domnesc egumenului mănăstirii Brâncoveni ca, în conformitate cu hotărârea Adunării stărilor să strângă și să depună suma de bani stabilită drept contribuție (300 de taleri) în termen de șapte zile, la vistierie 703. Tot din timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu este cunoscut hrisovul de întărire a judecății "țării" de la l694, adresat atât părților în cauză, cât și tuturor celor interesați cărora le profita hotărârea luată. Numărul participanților în Adunarea stărilor din Țările
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
anului următor, N. Suțu în numele aceleiași instituții coordonatoare propunea și obținea din partea domnitorului Sturdza acordarea unor privilegii speciale din partea statului primilor 40 de absolvenți ai școlii, constând în scutirea "pe toată viața de orice dare către Ocârmuire", privilegiu oferit de Vistierie și care urma să însoțească atestatul de absolvire emis de Epitropie la sfârșitul anilor de studii 36. Măsurile preconizate au și fost introduse, taxa de întreținere percepută eforiilor pentru un elev a fost sporită de la 600 la 700 lei, popularizarea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
locali, dintre care "mulți fac însemnate stări și înmulțesc numărul cetățenilor înavuțiți ai țării", ci asupra întregii țări, "de vreme ce prin producturile minelor se înființează în țară multe meserii și fabrici, de la care, spre un mare folos țării, intră dări în Vistieria statului, sporindu-i capitalul". Și totuși, privite comparativ, cel puțin în această fază a demersurilor sale, industria prelucrătoare căreia, cu alte prilejuri, îi va propovădui încurajarea din partea statului o situa ca importanță după cea extractivă, considerând-o mai vulnerabilă în fața
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
un cuptor simplu de calcinat. Potasa astfel obținută în cantități mari putea asigura fabricarea sticlei, de care țara avea mare nevoie. Cum cheltuielile de producție n-ar fi depășit suma de 180.000 lei, rămânea un beneficiu net în seama Vistieriei de cel puțin 348.000 lei, socotind prețul potasei la un leu fiecare ocă. Concluziile sale, chiar dacă nu s-au materializat atunci, îl propulsează ca precursor, în planul ideilor, al înființării Creditului Agricol de mai târziu, pentru că sugera posibilitatea folosirii
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
precizând în demers că avea "deplină știință, prin preparaturi <c>himice, a pregăti materialul și a face, în forme, lumânări de său alb, fără miros și bine arzătoare"15. La 1 iulie, același an, Secretariatul de Stat al Moldovei înștiința Vistieria asupra demersului, spre urmarea formalităților cerute în asemenea caz. Evident, această din urmă instituție, având puterea decizională în materie, a răspuns pozitiv cererii sale, condiționându-i însă a ține cont de existența altor două "privilegii" similare, acordate anterior: unul, vornicului
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
consumatori. Se pare că, în cele din urmă, petiționarul a abandonat acest proiect, chiar dacă prezentase amintitele mostre de lumânări, probabil din lipsă de timp, dacă nu cumva vor fi intervenit alți factori; oricum, la 8 noiembrie 1842, încă se adresa Vistieriei, cerându-i hrisov formal pentru materializarea proiectului său industrial, dar și "slobodă voie a putè eu alcătui și vre-un tovarăș, dacă voi găsi"19. Precizarea finală este extrem de importantă, în condițiile în care lipsesc, deocamdată, informațiile legate de mersul
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
la intemperii sau alte accidente naturale era relativ redusă și oricum degradabilă odată cu scurgerea timpului. În primăvara anului 1842, Epitropia era deja convinsă de necesitatea înlocuirii vechiului apeduct cu unul mai rezistent, împărtășind opinia inginerului Mihalic de Hodocin împuternicit de Vistierie cu întocmirea devizului lucrărilor de "a să face asamine canaluri cu țăvi de fier vărsat și legate cu plumb, pentru a avea o trăinicie veșnică"12. Costul lor, pentru distanța cuprinsă între Ciric și Golia, era estimat la 138.585
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pe motivul invocat de primul că Mihalic de Hodocin îi "mâncase destui bani" fără randamentul pretins de beneficiar. În rândul "smintelilor" reclamate, precumpănitoare va fi fost, desigur, cea legată de forța de muncă. În vara aceluiași an, 1846, Conachi comunica Vistieriei abuzul săvârșit de către comisiile ce lucraseră la întocmirea catagrafiei din anul anterior, 1845, prin includerea în rândul birnicilor în pofida privilegiului pe care logofătul îl avea dobândit de la domnitor a celor 60 de lucrători aduși la fabrică, motiv pentru care mulți
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
dovedit deja mai puțin costisitor decât cel învechit, utilizat până atunci 3. Domnitorul Sturdza va fi fost ori nu convins de explicațiile lui Hodocin le-a recomandat, potrivit uzanțelor în epocă, Departamentului în competența căruia intrau și exploatările saline, respectiv Vistieria Moldovei. Dar, această instituție nu putea dispune, unilateral, de deschiderea unor noi exploatări saline în țară ori de introducerea unor procedee tehnice, altele decât cele tradiționale, în ocnele aflate deja în exploatare, câtă vreme venitul ocnelor era gospodărit de către stat
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
că deschiderea ocnei de lângă Neamț "ar sminti din lucrarea ocnelor vechi", necesitând noi investiții pentru procurarea uneltelor și asigurarea forței de muncă și invocând cu dreptate că, prin asemenea lucrare, s-ar fi încălcat prevederile contractului în vigoare, antreprenorul recomanda Vistieriei că "o asemenea punere la cale s-ar putea face numai atunci când ocnele s-ar căuta pe socoteala statului"5. Mai mult decât atât, el cerea Cârmuirii să poruncească Isprăvniciei de Neamț ca, nu numai "să puie locuitorii să astupe
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
puie locuitorii să astupe acele locuri unde s-ar găsi sare la suprafața pământului", dar să ia și chezășii de la localnici că "se vor îngriji a nu se scoate sare de către nimeni, spre a nu-mi pricinui pagube"6. Evident, Vistieria s-a conformat cererii antreprenorului, în virtutea obligațiilor ce-i reveneau prin contractul de arendare a ocnelor, dictând părăsirea de-îndată a lucrărilor proiectate de montanist, precum și o severă supraveghere a acelor locuri. Mai târziu, în vara anului 1846, Mihalic de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
în virtutea obligațiilor ce-i reveneau prin contractul de arendare a ocnelor, dictând părăsirea de-îndată a lucrărilor proiectate de montanist, precum și o severă supraveghere a acelor locuri. Mai târziu, în vara anului 1846, Mihalic de Hodocin se deplasase, din împuternicirea Vistieriei Moldovei, la Tg. Ocna, spre a cerceta situația la zi a exploatărilor saline din zonă și a face observații ameliorative. Desigur, era vizată în principal starea tehnică a acestora, dar câmpul de observație al specialistului a fost mult extins, fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]