1,784 matches
-
moșia Prunișorului, locul de baștină al autorului acestei monografii. După acesta, și el la rându-i desprins tot dintr-un neam de Glogoveni, marele agă Lupu Buliga Mehedințeanu, a luminat epoca lui Matei Basarab, cu faptele sale de credință și vitejie la granița de apus a țării, dar și în întreg spațiu românesc. După aproape un secol și jumătate, strănepotul lui Lupu Buliga, marele pandur Tudor Vladimirescu, se forma în spiritul Glogovenilor, în sânul acestei familii, pentru a duce mai departe
DR. MITE MĂNEANU,PREFAŢA LA MONOGRAFIA COMUNEI GLOGOVA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357219_a_358548]
-
prin timp și așa cum îi doresc din preaplinul inimii. Pickering ON Elenă Buică-Buni 5/5/2012 ******************** GEORGE NICOLAE STROIA - PUTEREA TIMPULUI A fost odată, ca niciodată, un împărat pe nume Darius, un om care la vremea lui fusese vestit prin vitejia și înțelepciunea să. Ajuns în pragul bătrâneții, răpus de boală, simțindu-și sfârșitul aproape, chema pe fiul său și-i zise: − Dragul meu Solaris, sfârșitul îmi este aproape, nu mai rezist mult! În tinerețile mele, îmi amintesc cum biruiam pe
GEORGE- NICOLAE STROIA, UN BĂIEŢEL DIN ADJUD , DE 12 ANI, A SCRIS O CARTE DE BASME de MIHAI MARIN în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357423_a_358752]
-
a ieșit chiar împăratul Darius, ce-și recăpătase puterile. Era din nou puternic și sănătos, cu o mare dorință de viață. Își recunoscu de departe fratele, pe care-l strânse în brațele sale puternice. Se minuna, însă, de curajul și vitejia fiului său, Solaris, pe care îl consideră vrednicul sau urmaș la tron. Își aduse aminte de toate sacrificiile pe care le făcuse și se gândea la toate cele pe care, poate, le va mai face. Însă, Solaris îi dovedi, de
GEORGE- NICOLAE STROIA, UN BĂIEŢEL DIN ADJUD , DE 12 ANI, A SCRIS O CARTE DE BASME de MIHAI MARIN în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357423_a_358752]
-
prin timp și așa cum îi doresc din preaplinul inimii. Pickering ON Elenă Buică-Buni 5/5/2012 ******************** GEORGE NICOLAE STROIA - PUTEREA TIMPULUI A fost odată, ca niciodată, un împărat pe nume Darius, un om care la vremea lui fusese vestit prin vitejia și înțelepciunea să. Ajuns în pragul bătrâneții, răpus de boală, simțindu-și sfârșitul aproape, chema pe fiul său și-i zise: − Dragul meu Solaris, sfârșitul îmi este aproape, nu mai rezist mult! În tinerețile mele, îmi amintesc cum biruiam pe
SCHIŢÂND COPILĂRIA (SCURTISSIME) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357441_a_358770]
-
a ieșit chiar împăratul Darius, ce-și recăpătase puterile. Era din nou puternic și sănătos, cu o mare dorință de viață. Își recunoscu de departe fratele, pe care-l strânse în brațele sale puternice. Se minuna, însă, de curajul și vitejia fiului său, Solaris, pe care îl consideră vrednicul sau urmaș la tron. Își aduse aminte de toate sacrificiile pe care le făcuse și se gândea la toate cele pe care, poate, le va mai face. Însă, Solaris îi dovedi, de
SCHIŢÂND COPILĂRIA (SCURTISSIME) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357441_a_358770]
-
și plină de credință, o voință tare și hotărâtă de a-mi închina viața, fericirei și propășirei lui”. Un rege străin, dar mai român decât mulți români, intră în război împotriva jugului secular turcesc, oastea română săvârșind mari fapte de vitejie, mai ales la atacul Plevnei, ce a atras atenția întregii lumi. Cu inima vibrândă, Carol I zicea: „La 10 Mai 1877, un puternic și bărbătesc freamăt făcu să tresară pe toți românii, de la o margine la alta a țării. Ei
ZO ZI IMPORTANTA IN ISTORIA ROMÂNIEI de ION C. HIRU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357917_a_359246]
-
Iată discursul rostit de Regele Carol I, cu prilejul înscăunării: „Serbarea de astăzi consacră o epocă plină de lupte grele, de fapte mari. Sub puternicul scut al Constituției, României a a crescut, s-a dezvoltat, s-a întărit. Stăruința națiunei, vitejia armatei și credința ce am avut-o în bărbăția poporului, au îndeplinit dorințele noastre cele mai arzătoare, prin proclamarea regatului, care este chezășia cea mai sigură pentru viitor. Primesc dar, cu mândrie, ca simbol al neatârnărei și al tăriei României
ZO ZI IMPORTANTA IN ISTORIA ROMÂNIEI de ION C. HIRU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357917_a_359246]
-
de lână. Adevărul era altul ... Unii erau "în vorbă" cu alții, adică erau iubiți. Unde se adună tinerii glumele sunt în toi, voia bună fiind molipsitoare. Erau flăcăi care cântau la fluier sau caval, bunicuțu cânta la cobză cântece de vitejie sau de dragoste. Era sărbătoare! După ce se înfruptau din bunătățile de pe masă, tinerii ieșeau în tindă, pe rând câte o pereche. Numai așa își puteau mărturisi dragostea, în taină. De acolo, fetele se întorceau îmbujorate, iar băieții cu câte un
DRAGOBETE...SĂRBĂTOAREA IUBIRII LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357958_a_359287]
-
Îmi tremura cerneală în penița refuzând să scrie ceea ce mâna mea încearcă din răsputeri a contura ... Hârtia e în tranșă, privește năucita și încă albă ... Nu- mi dau seama, cineva se alinta sau ... Sau poate e teamă subita ce ucide vitejia unui gând aproape, pribeag. Închid ochii. Îmi fac curaj. Inutil ... e mai bine să tac. De sub ochi, hârtia-mi aruncă săgeți de venin. În goliciunea ei îmi strigă reproșuri. Îmi plec capul și din privirile sufletului meu desenez vise ... Văd
CRISTIANA SORINA GHEORGHIU -CÂŞTIGĂTOAREA TROFEULUI CONCURSULUI NAŢIONAL DE CREAŢIE LITERARĂ BOGDANIA [Corola-blog/BlogPost/358352_a_359681]
-
astăzi, tulburătoarea „apariție din neguri”. Prof. Dr. Artur SILVESTRI București martie 2006 ------------------------------------- ARGUMENT De când mă știu am fost interesat de domnitorii români. De la Decebal la Mihai Întâiul! Aceștia reprezintă esența supușilor lor, sunt cei care prin faptele de arme, de vitejie, intelect, diplomație, cultură, viziune artistică, au promovat țara și au aliniat-o altor nații cu tradiție istorică. Unul dintre cei mai de seamă, a fost Ștefan cel Mare, domn al românilor din Țara Moldovenească între anii 1457-1504. Acesta, pe lângă mărețele
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
George Coșbuc o „fură” prin „vraja” poeziei lui, „tonică, optimistă, luminoasă”, un adevărat „chiot clocotitor de viața”, văzând în autorul ei un „poet al naturii și al omului de la tară, al exuberantei juvenile, al iubirii, al revoltei, al faptelor de vitejie” care „ne încântă și ne înnobilează sufletele” prin elogiul adus „eroului popular anonim pentru care apărarea patriei cu prețul vieții e un act firesc”. Aflată departe de satul natal, eseista vibrează sufletește la tot ce este rustic în poezia coșbuciană
REFLECŢII ÎN OGLINDA DE ARGINT A MEMORIEI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/357712_a_359041]
-
estetice. La Vasile Alecsandri predomină plăcerea de a scrie. Aceași bucurie o simte citind scrisorile altora, ajungând să facă abstracție de rolul lor de comunicare sau de confesie. Dragostea sa de țară capătă accente deosebite în timpul Războiului de Independență, când vitejia ostașilor noștri îi întrece toate așteptările: „Am nevoie să fiu scutit de orice preocupare personală pentru ca să admir în voie vitejia îndârjită a tinerei noastre armate. Ce lucru uimitor:nu-i așa? Simpli țărani, smulși de la plug, să devină dintr-o dată
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ (1) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350639_a_351968]
-
de rolul lor de comunicare sau de confesie. Dragostea sa de țară capătă accente deosebite în timpul Războiului de Independență, când vitejia ostașilor noștri îi întrece toate așteptările: „Am nevoie să fiu scutit de orice preocupare personală pentru ca să admir în voie vitejia îndârjită a tinerei noastre armate. Ce lucru uimitor:nu-i așa? Simpli țărani, smulși de la plug, să devină dintr-o dată eroi.Inima mea a luat proporții care mă înăbușe de când cu cele petrecute la Grivița.În sfârșit, sîntem cineva în
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ (1) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350639_a_351968]
-
umilință! Licinius, semeț sol, general roman să ști Că Decebal în ultima clipă mișel și laș nu va fi! Eu nu voi cădea cu resemnare în robie. În viață dacul nu știe decât liber să fie! Iubită spadă, simbol de vitejie Tovarășe în viață fosta-i mie Și în moarte îmi vei fi! Dar nu este nimeni pe aici? Unde sunt ai Daciei fii! Altădată eram primit cu alai mare. E drept! Nu-l mai merit oare? Dar unde, unde este
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358961_a_360290]
-
prin ei deapururea neamul să moștenească Iubirea de glia strămoșească. Când de geruri și de vreme rea veți fi urgisiți Povestea de acum să le-o amintiți! Să poarte șoapta, codrul prin freamătul lui Să le spună de cinstea, virtutea, vitejia neamului. De nu vor avea nume, să-i legene cântul, Doina să-i crească, să-i mângâie vântul, Să moară bătrâni, gerul din inimi să cunoască moina 45 Și în codru să-ngroapte doina, DECEBAL Să nu știe ce-i trădarea
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358961_a_360290]
-
Jupiter, a lui Marte, dreptatea împarte! A voastră e! A tuturor! A urmașilor ... Puternici zei și zeițe cuprinse de dor! Semn de izbândă îți este rostul de-acum în for, Semeț și încumetat rege al dacilor, În zadar îți este vitejia și orice faptă, Lângă carul august lanțurilete-așteaptă! LICINIUS Deapururea rog zeii spre înalta lor cinste Să revăd sarmisegetusa unde mi-am lăsat sămânța de iubire. Acolo vă arăt, dacilor, cine a fost batjocorit! Eu, tată-l unui fiu de-apururea iubit
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
victorios. LICINIUS E bună chibzuiala. Sunt bucuros Să îndeplinesc porunca împăratului maiestos! TRAIAN Ai Romei suntem, patroni și salvatori! Capitalei lumii să-i aducem vestitele comori. Să mergem oșteni, birunța ne așteaptă! Fala romană e plămădită din faptă, Din străbuna vitejie, ... din a noastră mândrie. Cu încredere să pășim pe podul lui Traian Spre ținta deplină din acest an! Licinius vei merge în frunte! Armia romană e un munte! ( Oastea începe să treacă, înșiruindu-se pe pod. ). TABLOUL VI ( Înăuntru templului
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
noastre dealurile... ale noastre cătunele, satele și târgurile, colibele și curțile, toată mișcarea și toată suflarea... Tu ai fost puternic și viteaz în luptă... dar puterile tale s-au tocit de sărăcie și de stricăciune... și noi am cules rodul vitejiei tale... vor veni feciori cu mângâieri mincinoase și ți-or povesti că ești și tu un popor... noi suntem păstorii, tu ești turma chinurilor... toți își bat joc de viața, munca și sărăcia ta, și slugile slugilor calc peste trupul
ŞTIREA ZILEI: JURNALISTUL – UN CHIRURG SOCIAL (ESEU) de DONA TUDOR în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359015_a_360344]
-
vrut să le dea exemplu de poeți militari de dinainte de război, de la Cârlova, Alecsandri și Pruncul, de la Coșbuc și mulți alții, care au făcut cinste neamului românesc cu îndemnurile lor puse-n vers spre a stârni în piepturile ostașilor români vitejia și eroismul necesare zdrobirii dușmanului. Nu mai îndrăzni să le vorbească nici despre Liviu Rebreanu de teamă să nu-i jignească și mai mult. Îi lăsă să se holbeze la vitrinele pline cu decorații, la mitralierele și puștile așezate de
GENERALUL ŞI BICLA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359434_a_360763]
-
din ele are istoria ei, fiecare ar putea spune o poveste despre cele petrecute pe acolo, despre măreția copacului care a fost tăiat, despre copiii care s-au jucat prin preajmă, despre furtunile pe care coroanele le-au îndurat cu vitejie. Acum totul a rămas doar cioturi și scrum!... Nu știu de ce n-au lăsat oamenii în pace copacii, de ce i-au tăiat cu joagărele lor mari și negre, culcându-i la pământ. O mulțime de brazi falnici, paltini și molizi
ELEGII DE APRIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360328_a_361657]
-
mister. Bătrân și osândit de dor să pier ce pot de la iubire să mai sper când niciun vis în mine nu aspiră, iar zborul meu în spaime se deșiră de-atâta ger? Și totuși undeva, într-un ungher de suflet, vitejia mea respiră și-un Făt- Frumos victorios se miră că în destinu-mi trist și efemer e-atâta ger Am tot crezut Am tot crezut că e un început și-a fost o răsfoire de trecut, albume vechi, de molii ciuruite
E-ATÂTA GER AM TOT CREZUT de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360474_a_361803]
-
pentru mine unele sunt surprinzătoare. Florile pot exprima iubire, tristețe, splendoare, inspirație, delicatețe, așteptare, puritate, noroc, dor, bucurie. Dar transmit și urări de bine, dorința, prietenie, noblețe, speranța, protecție, loialitate, consolare, prioritate, uitare, răbdare, fidelitate, frumusețe...Precum și ambiție, gelozie, tăcere, vitejie, picanterie, decepție, lumină, prevenire, pace, grație, moarte și... căsătorie. Sunt flori care reprezintă simbolic teritorii. În S.U.A., de pildă, fiecare din cele 50 de state are o floare specifică. Florida (!) pe cea de portocal, New York-ul trandafirul etc... Să nu
CĂRAREA FLORILOR 2015 de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359841_a_361170]
-
din vârful muntelui din fluier o cânta Mutându-și degetele dintr-o istorie în alta. Eu îi ascultam istoria spusă de valuri Și-l vedeam pe Mircea cu spada-i de lumină Apărându-și glia scăldată de noul Iordat, Unde vitejii se botezau sorbindu-i apa Potolind setea de libertate și vină avea dușmanul râvnind la brazda unde rodea sapa. Eu iubesc această bucurie cu picioarele în valuri Durata clipei e-un neam atât de mare Încât Poezia e în largul
PE MALUL TĂCUTULUI OLT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359579_a_360908]
-
sunt oglindite prin toate comportamentele noastre disperate pentru atenție și apartenență. Care în mod cert maschează nu o prea mare iubire de sine, ci un strigăt mut de ajutor. Din nefericire am ajuns să confundăm curajul obișnuit cu acțiunile de vitejie extremă (de inconștiență și risc major), acestea fiind nu doar modelele pe care le încurajăm, dar și așteptările în baza cărora cântărim valoarea oamenilor dragi - parteneri, copii, părinți, prieteni. Pentru mine, adevăratul curaj nu mai înseamnă să faci fapte eroice
Narcisistul de pe Facebook e, de fapt, un om căruia îi lipsește prețuirea de sine () [Corola-blog/BlogPost/338405_a_339734]
-
Inițial trebuia să fie un reportaj despre călătoria noastră lungă, cu trenuri schimbate și fuga după avioanele din escale. O relatare a vitejiilor de pe drumul București-Herning și retur sau cum am lăsat în urmă o legătură de streaming pirat și am ajuns împreună cu Cătălin Striblea pe arena colosală din Herning, la finalele Campionatului mondial de handbal feminin. Am pornit spre Danemarca încărcat nu
„Clic aici” și o să vedeți aur curat () [Corola-blog/BlogPost/338575_a_339904]