468 matches
-
tot așa, sfidând comoditățile de gândire și prejudecățile "burgheze". Maturitatea tânărului de douăzeci și trei de ani (în 1979, când începe epistolarul) apare că evidență, de la primul până la ultimul rând trimis prin poștă. În schimb, într-un mod de asemenea vizibil, junele Adrian Ălui Gheorghe se află deocamdată la nivelul tatonărilor, al bâjbâielilor existențiale și artistice. Nu stie ce vrea, ar vrea totul, ar vrea ce se poate, nu știe cam ce se poate... Că experiența (dura) de viață, el este
Doi poeți by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7593_a_8918]
-
fel de hublou prin care Stoichiță privește realitatea de sub pînza apei, lumea aceea colcăitoare care n-a mai apucat să se exprime în imagine ori a fost deposedată de carnea proprie printr-un proces continuu de sublimare. Aici, în subteranele vizibilului, istoricul de artă se confruntă, de fapt, cu istoria lumii, cu tactilitatea și cu imponderabilul ei. O răbdare descriptivă de tip balzacian se întîlnește cu o memorie proustiană care năvălește, asemenea unei viituri, prin labirinturi și biblioteci borgesiene pentru ca, finalmente
Victor Ieronim Stoichiță sau despre privirea prin tablou by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10244_a_11569]
-
sistem pornind de la starea sa inițială. În temeiul acestui principiu se poate explica mișcarea planetelor, a sateliților și a cometelor, dar și fluxul și refluxul sau chiar mișcarea de precesie a Pământului. Într-un cuvânt, se poate măsura și explica vizibilul. Pentru partea nevăzută, ascunsă, a lumii avem la dispoziție fantasticul, magicul, fantezia... Universul descris de Newton e unul familiar, cunoscut și accesibil puterii de înțelegere a intelectului nostru. De la mișcările planetare la mișcările mărilor și oceanelor, totul se conformează sistemului
Literatura – ficțiune și/sau evaziune by Florina Ilis () [Corola-journal/Journalistic/3462_a_4787]
-
niște lunateci zbătîndu-se pradă unor transe clarvăzătoare. Asta nu înseamnă că misterul lumii nu ar exista și că providența ar fi o predestinare democratică la care poate avea dreptul oricine. Misterul există, dar el trebuie deosebit de secret. Secretul e ceva vizibil pe care cineva îl ascunde din dorința de a-l păstra ascuns. Ceea ce înseamnă că secretul cere o voință de ocultare. În schimb, misterul e ceva invizibil, ceva care nu poate fi aflat niciodată, și tocmai de aceea nici nu
O călăuză de încredere by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7562_a_8887]
-
că această natură pe care Dumnezeu a pus mâna din belșug este un obicei, așa cum obiceiul, la rândul lui, este o a doua natură. La urma urmei, Aurelian exersează o nesfârșită combinație și repetare a unor legi esențiale, punând masca vizibilului pe invizibil, corectând aparența prin transparență. Aproape tot ceea ce atinge devine muzică. Așa se face că nu numai clarinetul său clădește turnuri de sunete desăvârșite, ce scrutează orizonturi stilistice clare, senine, dar însuși întreg spațiul înconjurător ia forma unei piramide
Spațiul care cîntă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13096_a_14421]
-
înclinați să vedem în Daniel Corbu un poet arhaic și totodată ŕ la page, meditativ, imnografic, smerit, aforistic, fascinat de idealitate și evanescență, de pământul natal, părinți, geniile tutelare, și să-i acredităm în primul rând spectacolul dicteului automat (mierea vizibilului pentru marele stup de aur al invizibilului), al delirului controlat, al multiplelor roluri de compoziție, inclusiv sporadicul teribilism epatant, eclatant, poza damnațiunii ("am rămas în casa mea neagră/să urc mereu o Golgotă plină de cruci/și foi de papirus
În absența zeului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7314_a_8639]
-
abstract”. Or, nu vom înceta să repetăm întruna: teoretizările pe scenă sufocă în fașă nașterea unei opere de artă. Lumea esențelor este proprie filosofiei. Lumea operei de artă, indiferent de domeniu, este una materială, concretă, care evocă doar esențele. Numai vizibilul operei poate sugera simbolic lumea abstracțiunilor. Ideea nu poate prima asupra formei, cele două sunt inseparabile în artă. Restul este vorbire în gol. O astfel de vorbire în gol a fost „spectacolul” numit Posthuman, al lui Florin Flueraș, Iuliana Stoianescu
Explore Dance Festival 2010 (II) by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5963_a_7288]
-
omului în limbaj au format în epoca romantică credință în indicibilitatea esențelor. W. H. Wackenroder este autorul unei estetici în care religiozitatea cu care este asociată artă da naștere convingerii că limbajul este mărginit la a exprima doar "raționalul, terestrul, vizibilul - deci limitatul", iar artă devine astfel, alături de religie și natura, una din căile de expresie a ceea ce nu poate fi înțeles, nici exprimat în mod rațional. Dominată de teoria simbolului emoțional, estetică lui Wackenroder se bazează aproape "în exclusivitate pe
Culorile romantismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16294_a_17619]
-
optimă pentru captarea fluxului de radiații. închipuiți-vă niște uriași paraboloizi negri, răspândiți într-un deșert negru, sub un soare la fel de întunecat ca și cerul, pentru că atmosferă nu există și gama de frecvență a radiației solare este mult sub plaja vizibilului. Din trunchiul musculos țâșneau patru tentacule puternice cu care hephronianul primitiv putea să-și apuce adversarul de trunchi, imediat după cupă, și să-l îndoaie, întorcându-i-o spre sol. Lipsit de fluxul vital, acesta murea spre seară, dacă operația
UN CRISTIAN TUDOR POPESCU MAI PUȚIN CUNOSCUT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17138_a_18463]
-
un singur stil ca tipologie care i-ar corespunde într-o viziune tradițională, observăm că, pe parcursul deplasării progresive de la o perioadă istorică la alta, numărul tipologiilor stilistice abordate pe parcursul unei singure vieți (indiferent de durata acesteia) crește într-un mov vizibil. Astfel, progresia cronologică semnifică și creșterea numărului de stiluri practicabile timp de o viață. Acest fapt relevă și o altă semnificație a definiției lui Buffon - „Stilul este omul” -, cuvântul Stilul dobândind o semnificație cumulativă, reformulabilă de la singularul afirmativ la pluralul
Fenomenul compresiei stilistice ?n muzica european? (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
Unde sunteți acum consoane Și vocale sacre? Pe ce chip Repede scufundat în limpezimea de brumă? Câtă splendoare devenită nisip Pentru a-mi arde bătăile inimii Și cât de beat respir Fulgerul pielii femeilor, nesecatul fir Ce leagă invizibilul de vizibil, Suflu al mângâierii, intangibil tangibil. 23 oct. 2003 Fluture, împărat, joc de harpe, În rug din îngeri bați Cu aripi ce pentru vecie Iau dimensiunile cunoașterii Flăcărilor pe care le cântă cenușa. Vezi, un aur ars sub pământ, Cu mine
Poezii by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/10900_a_12225]
-
în apariția sfințeniei în lume, iar nu sfințenia însăși este cea urâtă. Demonicul lumii este cel care schingiuiete chipul slavei, al lui Hristos. „Typos-ul în care se coboară sfințenia invizibilă trebuie să se acomodeze cu ceea ce îi oferă în schimb vizibilul...or , istoria oamenilor se confundă cu istoria crimei și a urii împotriva lui Dumnezeu și a celui nevinovat; prin urmare, vizibilul nu poate primi în el întipărirea invizibilului decât în modul propriei sale uri ucigașe față de invizibilul însuși”8. Dar
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Codrina-Laura Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_943]
-
lui Hristos. „Typos-ul în care se coboară sfințenia invizibilă trebuie să se acomodeze cu ceea ce îi oferă în schimb vizibilul...or , istoria oamenilor se confundă cu istoria crimei și a urii împotriva lui Dumnezeu și a celui nevinovat; prin urmare, vizibilul nu poate primi în el întipărirea invizibilului decât în modul propriei sale uri ucigașe față de invizibilul însuși”8. Dar sensul acestei suferința este iubirea însăși, deoarece, așa cum afirmă Fericitul Augustin (Predica 27, 6) desfigurarea exterioară a lui Hristos exprimă frumusețea
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Codrina-Laura Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_943]
-
realul subiectiv, în tărâmul Câmpiilor Elizee. Simbolistica trecerilor în diferite realități si în diversele forme ale existentului uman este redată cu acuitate și profunzime de „pălăria de paie”, pălăria care este un soi de cască magică a lui Pluto, casca vizibilului invizibil, casca trecerii dintr-o realitate în alta, dintr-o ființare în alt mod de ființare. Tramvaiul și birja sunt mijloacele real obiective de trecere dintr-un tărâm într-altul, sunt „luntrea lui Caron” în care fie taxatorul, fie birjarul
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
tăceri " a picturii ? Imaginile s-au constituit dintotdeauna în semne ale unui limbaj, în care latura estetică a prevalat. Mesajul iconic a fost dublat mereu de un mesaj lingvistic, de multe ori neexprimat, dar resimțit ca ieșit din imagine. Alcătuirea vizibilului de altminteri, nu diferă prea mult din punct de vedere structural de aceea a dicibilului și, în cele mai multe cazuri, marile opere plastice sunt jurnale ale unei epoci, cuprinzând atmosfera, personajele, evenimentele, viața cotidiană, în care se implica firesc însuși artistul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
luat un antibiotic. A început să acționeze la un timp de... după administrare, iar efectul lui e puternic și stabil. Cred că de-abia după ce efectul începe să devină vizibil, adică după ce s-a terminat genericul, începi să vezi filmul. Vizibilul e doar ce vedem cu simțurile astupate de prejudecăți, gelozie sau răutate, spune Kim Ki-duk, așa că să nu ne obosim să ne întrebăm cât de vizibil sau de invizibil era eroul. Filmul său desface planurile. Vedeți, nu e nevoie să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
amestec de mulțimi. Așa că, dacă privim lumea, noi nu facem doar s-o privim așa cum este, ci o și cuprindem cu privirea: adică privim și dincolo de ceea ce ochiul vede în mod strict în clipa în care vede. Senzația momentană a vizibilului este astfel depășită, ea se lasă brusc „prinsă“ înăuntrul unei înțelegeri. Nu vedem numai ceea ce privim, ci privim și prin amintirea tuturor privirilor pe care le aruncăm în afară, și facem din amintirea privirilor un înțeles al lor: faptul că
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
care ne-o dau simțurile. Optic, lucrurile sunt aceleași, neschimbate, însă starea lor interioară le face să apară ca „aparențe“, adică purtând numai o înfățișare de suprafață, cea vizibilă, dar care poartă, undeva mai adânc, ca și cum s-ar ascunde, în spatele vizibilului, percepția unei invizibile prezențe. Or, prezența aceasta este chiar felul în care se manifestă prezența spiritului - mai precis, felul în care spiritul se face simțit ca fiind obiectiv prezent, ca și cum spiritul ar deveni „sângele“ realului, transfuzia de prezență interioară palpabilă
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
ea este, în clipa aceea, însăși mărturia că absolutul s-a făcut prezent în ea; și că este „al ei“ numai sub această formă. Dansul lui Hipoclid este inspirat de apariția absolutului în el; restul se petrece undeva jos, în vizibil și convenție. Divinul este un fel de senzație în care organele de simț au fost absorbite, asemeni unor tentacule retrase care, în loc să aibă contact cu ceva exterior, palpită înghițite într-o cădere înăuntru. Putem oare spune că divinul este o
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
compun împreună; însă lucrurile rămân lucruri, obiecte fizice, clădiri, pomi, instrumente, adică sunt ceva prin ele însele, exact ceea ce cuvintele nu pot fi. Și cuvintele singure chiar că n-ar putea fi nimic dacă sensul lor nu s-ar adapta vizibilului concret al realității. Există deci această instanță supremă care judecă inflația minciunii: rezistența brută a realului. Nu socotesc detenția, cu etapele ei, arestare, anchetă, statul la Jilava, muncile la Grădina și comasarea finală la colonia Salcia, ca pe ceva care
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
știe să copieze ceea ce vede, ci este arta care vede pe dinăuntru expresia lucrurilor; care vede nu latura vizibilă a materiei, ci puterea de a face să apară în vizibil expresia generatoare care palpită „înăuntrul“ vizibilității; puterea din care răsare vizibilul, expulzat în afară, asemenea unui arc elastic care face să vibreze la suprafața văzută a lucrurilor arătarea lor, intrarea în vizibil a acestei forțe de apariție, mișcarea internă care susține vizibilul pe „dedesubt“, energia care face să țâșnească în vizibil
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
ci puterea de a face să apară în vizibil expresia generatoare care palpită „înăuntrul“ vizibilității; puterea din care răsare vizibilul, expulzat în afară, asemenea unui arc elastic care face să vibreze la suprafața văzută a lucrurilor arătarea lor, intrarea în vizibil a acestei forțe de apariție, mișcarea internă care susține vizibilul pe „dedesubt“, energia care face să țâșnească în vizibil caracterul surprinzător al oricărei apariții. Vizibilul trăiește numai atunci când lasă să se descopere în el actul prin care izbucnește, ca și cum ar
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
generatoare care palpită „înăuntrul“ vizibilității; puterea din care răsare vizibilul, expulzat în afară, asemenea unui arc elastic care face să vibreze la suprafața văzută a lucrurilor arătarea lor, intrarea în vizibil a acestei forțe de apariție, mișcarea internă care susține vizibilul pe „dedesubt“, energia care face să țâșnească în vizibil caracterul surprinzător al oricărei apariții. Vizibilul trăiește numai atunci când lasă să se descopere în el actul prin care izbucnește, ca și cum ar fi lansat în viață de însuși pulsul acesteia și ca
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
arc elastic care face să vibreze la suprafața văzută a lucrurilor arătarea lor, intrarea în vizibil a acestei forțe de apariție, mișcarea internă care susține vizibilul pe „dedesubt“, energia care face să țâșnească în vizibil caracterul surprinzător al oricărei apariții. Vizibilul trăiește numai atunci când lasă să se descopere în el actul prin care izbucnește, ca și cum ar fi lansat în viață de însuși pulsul acesteia și ca pulsație a acestei capacități inițiale de a fi „ceva“, mai înainte de a se instala într-
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
ceva care împinge „sensibilul“, suprafața văzutului, spre ceva adânc și necunoscut sub formă vizibilă, ceva care pătrunde în vizibil și îl irigă ca un sânge, făcând să răzbată în el această pătrundere care vine din „spate“; din ceva în care vizibilul nu poate locui ca vizibil, dar care, în momentul lui de apariție inițială, încarcă vizibilul cu forța de irupție a ceva care se arată numai pentru a face să apară acest suflu misterios care încarcă lumea văzută în atingerea ei
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]