481 matches
-
cu pârâul Broșteni pentru a forma pârâul Huși. Ion Gugiuman nota: „La marginea de sud-est a orașului Huși, în punctul de confluență al pâraielor Drăslăvăț și Turbata se păstrează încă în bună stare digul de pământ al vechiului „iaz al Vlădicăi” (fosta proprietate a episcopiei de Hușiă care a funcționat până în ultima jumătate a secolului al XVIII-lea și care la fel a trebuit să fie scurs, deoarece prin colmatare ridicându-se nivelul apei, amenința locuințele populației”. Târgul Huși este așezat
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
mai bine zis capacitatea de violență atunci când Îți sunt amenințate libertatea sau granițele. 4 Da, de ce nu, printre alte „originalități” care mi se reproșează, să mi se adauge și această „apărare a senectuții!”. Laudă bătrâneții, așa cum cânta și fie iertat vlădica Tatălui meu, al episcopiei Lugojului, doctor de Roma, Ioan Bălan, mort Închis de comuniști deoarece nu a vrut să-și abjure credința sub amenințarea poliției dejiste: Bătrânețe, haine bune, pentru cine le ști pune!... E adevărat, Însă, că bătrânețea este
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
europeni, acel timp larg, generos, complice și savant este, indiscutabil, un element al valorii. Nordic, dacă vreți, în cazul meu înseamnă și „apropierea” sentimentală și ideatică nu numai de corifeii Școlii Ardelene, începând cu primul martir al „latinității poporului nostru” - vlădica Inochentie Micu-Klein, alungat de ungurii calviniști la Viena și apoi la Roma, unde a murit în exil, dar și de cei ce s-au opus influențelor franțuzești și mai ales orientale, răsăritene, oricât ar fi fost ele, apoi, de benefice
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
au devenit proprietate a multor personalități politice: stejarul lui I. Lahovari, al lui N. Cosăcescu, al lui C. Stoican etc. Mănăstirea mare, întinsă, liniștită, în vălceaua de sub munții păduroși. Vizitatori încă nu sunt. Stăm aproape toată vremea de vorbă cu Vlădica Narcis Crețulescu 6, pe care l-am găsit lucrând în modesta lui chilie călugărească. Ne spune multe lucruri, ne arată manuscriptele lui; cufundat în studiile lui, pare cu totul străin de afacerile mănăstirii. Cu totul străin în adevăr este. Foarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
economul părinte care nici nu catadixește să ne vadă, dă poruncă sufragiului să ne dea borș cu fasole și salată de marole cu măsline, pe care le mâncăm în tăcere, fără să crâcnim, cu destulă poftă. La despărțire, după aceia, Vlădica Narcis ne dă un bilețel cătră egumenul Secului și ne spune că găzduire vom avea, dar din partea mesei greu, căci cei dela Secu sunt săraci tare. Înnainte de a ne sui în trăsură stăm de vorbă cu un călugăr care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Întemeiată în veac. XVII de un călugăr Hârjeu. Tună pe păduri și fulgeră... În biserică cântări armonioase, voce rusească, cu vorbe românești. Iazul străjuit de lănci de plopi subțiri. Livada aliniată și frumos orânduită. 1 August. Biserica de iarnă casa vlădicăi. Trapeza: "Cel ce mănâncă să nu disprețuiască pe cel ce nu mănâncă. Cel ce nu mănâncă să nu judece pe cel ce mănâncă." În mănăstirea de maici Răciula, sărăcuța, cu maicile harnice ca niște albine... Maica Evghenia, stareța, bătrâna de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mănâncă." În mănăstirea de maici Răciula, sărăcuța, cu maicile harnice ca niște albine... Maica Evghenia, stareța, bătrâna de 76 de ani, voinică încă. E la această mănăstire de 65 de ani: o viață de om! Povestește năcazurile cu Rușii cu vlădicii rusificatori Maice moldovence. Chiar ea nu știe rusește... Cucurigu petrușog Zolotoi grebușog... La mănăstirea Frumoasa, înființată la 1805. Deslușiri date de un frate care vorbește și scrie pe bune moldovenește. Simion Stratul din Țânțăreni de pe Răut... Stareț un vrednic moldovan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și în loc de spor are pagubă, căci i-au mâncat lupii opt mioare. Apoi dac-a fost lup, creștine, n-am ce-i face; căci lupul n-are credință, nici n-a fost față la rânduiala noastră. Stratonic dormea în odaia vlădicăi dela Salonic și a pipăit picioarele episcopului în așternut, numărându-le. A numărat până la patru. Atunci, înfricoșându-se, a strigat pe fereastră: "Săriți, creștinilor, vlădicăi nostru i-a mai crescut două picioare și acuma are patru cași asinii domniilor voastre!" Meșterul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
n-are credință, nici n-a fost față la rânduiala noastră. Stratonic dormea în odaia vlădicăi dela Salonic și a pipăit picioarele episcopului în așternut, numărându-le. A numărat până la patru. Atunci, înfricoșându-se, a strigat pe fereastră: "Săriți, creștinilor, vlădicăi nostru i-a mai crescut două picioare și acuma are patru cași asinii domniilor voastre!" Meșterul vorbește despre un om rău care a murit. "Sunt încredințat că diavolul l-a și fiert în caldare și l-a mâncat. Ba nu, asta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Ștefan dăruise mânăstirii o prisacă din braniștea domnească. Mitropolia Moldovei. Creată în anii 1381-1386, Alexandru cel Bun i-a dăruit acesteia, la 7 februarie 1403, două sate, Averăuți (Averești) și Hreațca. Între anii 1402-1407, domnul i-a mai dăruit poiana Vlădicăi, locul mai jos de Iași, deoarece în acest loc “el împreună cu boierii săi și cu tot poporul s-au dus la această poiană spre a întâmpina pe Sfântul Ion cel Nou”. La 11 aprilie 1444, domnul întărea Mitropoliei satul Averești
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nr. inv. 3. 2.Două sfeșnice de argint 1756, nr. inv. 4. 3.Două ripide argint aurite de la Constantin Brâncoveanu, nr. inv. 6. 4.O Sf. Evanghelie ferecată argint aurit de la C. Brâncoveanu, nr. inv. 7. 5.Una. cruce de la vlădica Teofil, 7150, nr. inv. 8. 6.Una cruce de la Pârvu Crețulescu, 1728, nr. inv. 8. 7.Una cruce din 7072 cu 12 rubine, nr. inv. 8. 8.Una cruce lucrată în filigran și smalț cu rubine și un topaz, nr.
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
lui Novac”. Oțetoaia. Într-o hotarnică din 1757 se citează o mărturie scrisă la 1754, păstrată de episcopul Inochentie, în care se arată că înainte de venirea rușilor în 1711, pe moșia Cozieci, în șesul Prutului, era un sat mare - Gârla Vlădicăi. În timpul campaniei de la Prut, acel sat a fost prădat de ruși, apoi și-a schimbat denumirea în Oțetoaia, nume după o fântână construită de un anume Oțet. Plopeni. Era un sat situat aproape de Huși; astăzi cartier al orașului Huși. Cuvântul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fost acordat Episcopiei, dar în fapt, bulgarii, care se ocupau cu legumicultura, pe moșia ei, au lucrat acest pământ. Autorul este convins că Melchisedec se referea la locul situat în preajma abatorului comunal, unde, în jurul și pe locul fostului „Iaz al Vlădicăi” sunt, prin tradiție, grădini de zarzavaturi ce au aparținut bulgarilor hușeni, poate vechii poslușnici ai Episcopiei. Începând din 1752, vin să se stabilească la Huși mai mulți străini decât în perioada anterioară, mai ales în ultimele trei decenii ale secolului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
satele Novaci, Cârligați, Grumezoaia, Șchiopeni, Plotonești, Berezeni au venit la Huși, răspândindu-se în cartierele locuite de conaționalii lor. Bulgarii veniți din sudul Rusiei, în jurul anului 1828, s-au așezat în partea de jos a târgului, pe unde era „Iazul Vlădicăi”, și erau cunoscuți cu numele de șopi. Unii au ocupat ultima parte, mai mică, a cartierului Bulgari. În circa zece ani, colonia bulgarilor din Huși era foarte puternică, așa cum reiese din catagrafia supușilor străini de naționalitate bulgară. Gh. Platon a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
De pildă, la 1 noiembrie 1621, domnitorul Alexandru Iliaș (1620-1621) trimitea din Iași următoarea scrisoare: „Scriem Domnia mea Diregătoriului și Șoltuzului și Prăgarilor și tuturor Dăbilarilor de târg de Huși”. Scrisoarea era adresată în același timp vătafilor mari, dar și vlădicăi de Huși. La Huși și Bacău, poate și la Adjud și Târgu Trotuș, funcția de șoltuz era deservită alternativ: un an își exercita funcția un șoltuz ungur („primarius judex”) și în anul următor, un șoltuz român. Un șoltuz din Huși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
La Huși, clerul s-au purtat ca și în Iași și ca și în Roman: după ce episcopul de acolo au cărat alăturea cu protopopu de oraș 17 popi, apoi ei în contra voinței înalte au ales de deputat nu pe pomăzuitul vlădicăi dar pe bărbatul lor, încât vlădica văzând aceasta, după ce i-au amenințat că pe toți îi va face artos, el singur și-au numit deputat”. Totuși, la Huși, procentul era mai mare decât în eparhia Iașilor, unde din 124 preoți
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ca și în Iași și ca și în Roman: după ce episcopul de acolo au cărat alăturea cu protopopu de oraș 17 popi, apoi ei în contra voinței înalte au ales de deputat nu pe pomăzuitul vlădicăi dar pe bărbatul lor, încât vlădica văzând aceasta, după ce i-au amenințat că pe toți îi va face artos, el singur și-au numit deputat”. Totuși, la Huși, procentul era mai mare decât în eparhia Iașilor, unde din 124 preoți înscriși au votat 3, iar la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
am priceput. Să ne punem noi, prostimea, Colo-n rând cu boierimea? Că țăranul când merge, tropăiește, Și când vorbește, hodorogește. Boierul: Ba nu, acum s-a dus vremea Când boierii porunceau, Si țăranii ascultau. Astăzi spunem fără frică De la Vlădica pan’ la opinca De-s nevoi și datorii Sau drepturi, sau bucurii, Luăm povară toți pe umeri, Mai ușor ca să ne fie Să trăim cu bucurie, În pace și omenie Să facem Sfântă Unire. Ei, acum ați priceput? Țăranii: Să
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
speciale. Aceeași faptă era pedepsită variat, de exemplu sodomia (aberația sexuală). Într-un caz se canonește "înainte de a se face preot". Vedem deci o împrejurare. Dar, în alt caz, "Domnitorul Ioan Vodă Armanul băgat-au în foc, de viu, pe Vlădica George, de au ars, dându-i vina de sodomie, auzând că are avuție" (citate după P. G. Samarian). Dintre implicațiile medico-juridice cu caracter psihopatologic, atentatele la morala publică par să fi fost frecvente. Este probabil o conjunctură specială determinată, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
țară de Grigorie Ghika Vodă, despre învingerile suferite de Ruși la Alma, Balaclava, Malacof etc. Și mi se părea lucrul atât de firesc, încât nu-mi închipuiam că s-ar fi putut întâmpla altfel. Îmi aduc aminte ca unchiul meu Vlădica 36 Hermeziu, Episcopul de Roman, acel care mai în urmă s-a făcut celebru votând în divanul ad-hoc contra Unirei, m-a tratat de trântor obraznic, fiindcă am îndrăznit să-mi manifestez bucuria fața cu dânsul despre căderea Sevastopolului. Aș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
entuziasm, iar Negruzzi nu și-a mai putut continua discursul pănă când nu a recunoscut adevărul istoric, așa de bine probat de Pogor despre originele "Junimei". Apoi, rădicându-se la gradul de temperatură a adunărei, prinse cu un ton onctuos de vlădică să cădelnițeze pe fiecare membru activ care a colaborat la Convorbiri, rezervând însă pentru caracudă, pentru clefăitoarea caracudă, cățuia întreagă de tămâie și atribuindu-i cele mai deosebite merite la succesul Convorbirilor, pentru trei mari rezoane: 1. Pentru că, nescriind nimic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
pe lume, că era adevărată: Într-o zi la o goană, povesti el, am împușcat un hrăpariț 133 de lup, talpa pădurei, bătrân, colțos și care, desigur, a călcat multe poieți și stâni, căci era gros în ceafă ca un vlădică. De la cel întâi foc a rămas mort ca toți morții, înțepenit cu dinții rânjiți, de parcă-ți era încă frică de el. Apoi, fiindcă în ziua aceea căzuse mult vânat, de nu mai încăpea în căruța noastră, ne-am hotărât să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
să ne dea serios de gândit cu privire la educația, instruirea și civilizația poporului român. Nu e destul să spunem că „asta este situația”, trebuiesc luate măsuri de corectare a mentalității, a instruirii, a cunoașterii și a educației la toate nivelurile, de la Vlădică până la Opincă. Și nu în ultimul rând, toți românii de la toate nivelurile trebuiesc îndemnați către cunoașterea, înțelegerea și respectarea frumoaselor percepte religioase propovăduite nu numai de creștinism, ci de toate marile religii ale lumii, privind iubirea și întrajutorarea aproapelui, privind
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
acestora, în importante surse de profituri și avantaje personale materiale (și nu numai). Acest fenomen pervers se manifestă în societatea românească de sus și până jos, de la fruntea națiunii până la talpa țării, la omul de jos, adică, spus românește, „de la vlădică până la opincă”. Am participat ca specialist la elaborări de standarde naționale (STAS-uri, similare cu DIN în Germania, GOST în Rusia, ISO și CEN la nivel european) și la ședințe ale forurilor superioare centrale de aprobare a acestor standarde din
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
valahește”. Frații franciscani se aflau în strânsă legătură cu voievozii Lațcu, Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare; obțin ajutoare pentru refacerea catedralelor din Baia și Siret. Se amintește cum la sărbătoarea „Joia verde” din anul 1604, la Suceava „Domnitorul împreună cu vlădicii și boierii au îngenuncheat cu mare evlavie la slujba catolică”. (Columna lui Traian, VII, pag. 315), episcop fiind fratele franciscan conventual Arsengo. Este, mi se pare o „Icoană din trecut” ce se dorește reactualizată. Din punct de vedere religios, un
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]