484 matches
-
în două asociații pentru care cotizează, cu adresă web. Ignor adresa Asociației Inamicilor Amicilor lui Michel Houellebecq... Cît despre cealaltă, iat-o: www.houellebecq.info ). Tot el este se pare cel mai citit romancier francez contemporan, de la opincă pînă la vlădică (perdantul Lionel Jospin declara în timpul campaniei electorale a fi fost încîntat să-l descopere). El rămîne cel mai “scandalagiu” personaj al literaturii franceze de început de mileniu. De multe ori gratuite, declarațille lui stupefiante sunt făcute în primul rînd pentru
Scandalosul Michel Houellebecq by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13496_a_14821]
-
nu-l taie și altele. De aceea, Maiorescu spunea că felul întâmplărilor la noi nu e tragic. Totul se termină cu... embrassons nous, Foleville! De aceea, dacă avem și noi o rezistență, avem o rezistență smerită... Atunci, de unde vreți, de la Vlădică până la opincă, să fi tremurat din cauza noastră securitatea?... Dacă, în altă ordine, lipsa vreunei rigori și misticismul (era să zic miticismul) rămâne matca noastră națională, e bine să știm, în aceste zile de răscruce, când pare că se pregătește o
Credință și joc lexical by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9232_a_10557]
-
ireversibilă. Pe data de 22.12.1989, la mitingul convocat de Ceaușescu în București, pentru a înfiera evenimentele de la Timișoara, eveniment cunoscut de toți în unitatea de chimie militară din Huși, lucrurile erau destul de lămuritoare, cum s-ar spune de la ,,vlădică până la opincă”. În garnizoana Huși funcționau patrulele de garnizoană întărite, veghind la eliminarea turbulenței sociale, colaborând cu Poliția Locală în acest sens. La o adunare operativă a cadrelor, ordonată de comandant, s-a organizat întărirea patrulelor de garnizoană cu forțe
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) ing. Nicu ȘAPCĂ () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93204]
-
introducere prin sublinierea omagiului de recunoștință pe care-l datorează cultura română lui Inochentie Micu, întemeietorul Blajului și inițiatorul vestitelor școli din Mica Romă ardeleană. Scriitorul mărturisește că nu poate adăuga ceva semnificativ la elogiul temeinic făcut de istoricii acestui vlădică întemeietor și martir. Și totuși - începând cu fraza: "Făclia aprinsă la Blaj acum 200 de ani..." rândurile capătă vibrație de imn, postulând adevăruri pe care istoria literară românească nu poate să le ignore, culminând prin caracterizarea Școlii Ardelene drept o
Mircea Eliade despre Școlile Blajului by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/9597_a_10922]
-
și mănâncă... Și mai rezolvă și el acolo niște cereri... Gogul îl aprobă cu entuziasm. Suflăînvânt însă, democrat, se opune. Corcodel ia și el partea ordinii și muncii. El merge și mai departe și propune să aibă și țiganii patriarhii, vlădicii, popii lor, să-i boteze, precum și călugări, având de lume greață... Și nu se știe ce ar mai fi propus Corcodel în avântul lui, dacă nu se amesteca și Cucu, care respinge cu dârzenie ideea de a avea și țiganii
Caftane și cafteli by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10176_a_11501]
-
să se pună accentul pe toate publicațiile, pe toate manualele profesorilor din Blaj, pe toate actele de caritate și pe tot ce profesorii din Blaj au lăsat prin testament bunurile lor în favoarea elevilor săraci, după cum și spiritul de simplicitate a vlădicilor Blajului când a fost vorba de ei, în schimb foarte generoși când a fost vorba despre clădiri pentru dezvoltarea învățământului” (p.112) Sau în altă scrisoare: „E interesantă istoria neamului nostru și a Bisericii noastre: stejarii loviți de furtuni, de
Cardinalul Alexandru Todea în pagini de corespondență1 by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3595_a_4920]
-
Înviere!.. În locul morții dușmanilor politici, el le aduce tuturor cetățenilor fericirea! În orașul de sub munte, încremenit în proiect, el le aduce tuturor prometeicilor și prometeicelor Fericirea! Agamiță devine, astfel, repetăm, vulturul mesianic! Toți concetățenii Cetățeanului turmentat, de la opinca Pristanda până la vlădica Trahanache, vor avea parte de dreptatea ce li se cuvine, turmentată de fericire! Astfel că vulturul sisific, sacrificat începând cu anul diavolului, 48, să mănânce inutil ficații unor făpturi vinovate, lasă acești ficați să rămână inexistenți, mântuindu-i de orice
Ateismul politic și capul de bour by D.R. Popescu () [Corola-journal/Journalistic/3673_a_4998]
-
-o, consacrând-o între aleșii împărăției lui Hristos, și iată că pomenirea ei se face cu laude nesfârșite din neam în neam, iar înaintea sicriului cu sfintele ei moaște și-au plecat genunchii și se închină în rugăciuni fierbinți voievozi, vlădici, preoți și mireni, oameni de toată vârsta, cu zecile și sutele de mii. Cât va străluci soarele pe Cer, pomenirea Cuvioasei Paraschiva, din cetatea Iași, nu se va stinge. Ce explicație să aibă o cinstire ca aceasta? Una singură: că
Agenda2004-41-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282979_a_284308]
-
Alexandru Factor, consilier DSP Timiș 13. Liviu Grui, președinte ATCOM Timiș 14. Cornel Lera, director AJVPS Timiș 15. Bogdan Ghelbere, director 16. Olimpia Cirimpei, profesoară, Liceul Pedagogic „C. Sylva“ Timișoara 17. Vasile Rotărescu, director 18. Mărioara Ardelean, director 19. Florin Vlădică, director 20. Cristian Anton, audit CJT 21. Adriana Ivașcu, expert cabinet parlamentar 22. Spiridon Cristean, pensionar 23. Ioan Creța, pensionar 24. Florentina Muțiu, prodecan Facultatea de Științe Politice și ale Comunicării Universitatea de Vest Timișoara 25. Alexandru Păun, pensionar 26
Agenda2004-22-04-electoral () [Corola-journal/Journalistic/282469_a_283798]
-
d-aici... Te costă cinci lei și trenul... Și a plecat. Proba clasică cu fluoresceină a întărit spusele puțarului. Izvorul s-a colorat frumos. Apa nu era nici măcar filtrată prin pămînt. Rîdeau munții, rîdea Prahova, singuri sinaioții erau încruntați. De la vlădică la opincă, toți gustaseră..." Puse alături, proza lui V. A. Urechia și aceea a lui E. Lovinescu sugerează existența unui prototip comun: o întîmplare aievea, petrecută cine știe unde și plimbată apoi din gură în gură. Curat krenoterapie!
Krenoterapie by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10644_a_11969]
-
Basarabia este smulsă din trupul României. Detalii de tot felul, unele amare, altele hazlii, conturează atmosfera momentului. Preotul satului, care pînă atunci îi pomenise în slujbe pe episcopul de la Chișinău și pe regele Carol al II-lea, "nu știa ce vlădică trebuie pomenit acum și se întreba dacă este sau nu cazul să-l pomenească pe Stalin". Intrarea în Orhei a trupelor sovietice n-are nimic triumfal sau solemn; soldații "arătau ca niște ființe epuizate și indiferente, fețe placide, inexpresive", iar
Un destin basarabean by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7435_a_8760]
-
temelii se văd ̀în curtea bisericii actuale. Din pisanie aflăm că s-a reparat radical în 1898 prin strădaniile preotului paroh Mânjescu și a primarului Gh. Oarză. Schitul Vlădiceni, Str. Trei Fântâni, Nr. 3 Așezat ̀în locul numit „Poiana Vlădicăi”, unde domnitorul Alexandru cel Bun împreună cu Mitropolitul Mușat au întâmpinat în 1415 moaștele Sfântului Ioan din Trapezunt. Prima biserică s-a zidit în 1910, dar a dispărut la explozia depozitului de muniție din apropiere (10 mai 1918). A doua biserică
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
toată țara; d. C. A. Rosetti o vede aceasta. Toți proprietarii mari din România ar fi în contra unei reforme care ar tinde a nimici chiar raporturile de absolută bună credință câte exista pîn' acum; o țară întreagă de plugari, de la vlădică pîn' la opincă, ar fi în picioare în contra unor reforme nemistuite și, cu toate acestea, cine s-ar grăbi s-o realizeze în ciuda și în paguba țării? D. C. A. Rosetti, care nu numai că nu are o palmă de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
când țara e independentă și fostul voievod rege, se cere ca o târzie compensație a recunoașterii acestor titluri Dunărea 278 {EminescuOpXIII 279} romană; cine nu observă că, în acelaș timp în care politicianii se îmbogățesc, toate clasele acestui popor, de la Vlădică pân-la opincă, dau îndărăt, acela nu poate decât să aplaude la toate laudele pe cari partidul roșu, cu cunoscutul său esces de modestie, și le aduce singur prin acel manifest. Oricât am face din acest act obiectul cercetărilor noastre amănunțite
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de proprietate și cărțile domnești, începând cu a doua jumătate a sec. XVII lea, aici la Huși, nu sunt altceva decât Bulgari în cea mai mare parte. Bunăoară în 1662, Domnitorul Istrati Dabija Vodă dă o carte prin care îngăduie Vlădicăi de Huși să așeze coloniști străini în satul Plopeni, ce era la marginea Hușului; iar la 1667, Iunie 20, Alecsandru Iliaș Vodă pomenește în cartea sa, dată Episcopului de Huși, Ioan, și despre „2 grădinari”. Doi ani mai târziu, o
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
că nu greșesc spunând că locul cu cele opt fălci, pentru grădini și mori de apă, este unul și același cu actualul loc situat în preajma abatorului comunal, unde se pot vedea și azi, în jurul și pe locul fostului „iaz al Vlădicăi”, destule grădini de zarzavat, aparținând bulgarilor hușeni, poate vechii poslușnici ai Episcopiei. Tot în legătură cu bulgarii de la Huși, Ghibănescu crede că aceștia „au venit aici în trei răstimpuri, ceea ce se constată și din dialectele ce vorbesc: unul curat bulgăresc, altul amestecat
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
cu pârâul Broșteni pentru a forma pârâul Huși. Ion Gugiuman nota: „La marginea de sud-est a orașului Huși, în punctul de confluență al pâraielor Drăslăvăț și Turbata se păstrează încă în bună stare digul de pământ al vechiului „iaz al Vlădicăi” (fosta proprietate a episcopiei de Hușiă care a funcționat până în ultima jumătate a secolului al XVIII-lea și care la fel a trebuit să fie scurs, deoarece prin colmatare ridicându-se nivelul apei, amenința locuințele populației”. Târgul Huși este așezat
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Vistere, vino-ncoace,... înainte! Ia flori de nuntă și le dă Iubitei tale... Cum, nu vrei? Dar trebuie, Dar Domnu-o zice... Aide... dă-i floarea, Făgăduința unui viitor frumos... FEM[EIA] O! Iscoditor cu mintea ta de rele... LĂPUȘ[NEANU] Vlădică... O femeie își pierde onoarea Prin o vânzare sau prin amăgiri: Ce zice legea Moldovei într-un caz c-acesta? EPISC[OPUL] M[ăria] Ta acuzatul - moartea... Dar daca vrea să ia pe rușinată Atunci se iartă... {EminescuOpVIII 213} LĂPUȘ
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
menit de lege, Te-amăgii de măritată și te iau, se înțelege... FEM[EIA] O, tu ucigaș! Mă crede c-o făcui doar din iubire, [LĂPUȘNEANU] Cine-ar sta să te mai crează... Tu n-ai inimă și fire. Tu, vlădică, mergi la nuntă și-i cunună... S-așteptăm. Nunta lor ce[e]a frumoasă prea o voi ca s-o serbăm, E o nuntă cum se-ntîmplă numa-n vremuri mari... Așa e? [BRAN] Lăpușneanu-i Lăpușneanu și amara lui bătaie De
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
dușman lui Gruie... un prieten face treabă Și mă scapă chiar de dânsul, deși nu mă prea întreabă, Dar, dorindu-mi bine mie și făcând ce se cuvine, Se-ncurcă într-a legii ițe... ceea ce [deloc] nu-i bine... Ei, vlădică de Suceava, vezi la carte ce mai zice Să se facă-o judecată ca acea ce-avem aice... Cînd un om den starea-ntîia siluiește pe-o femeie... " [EPISCOPUL] Moartea, Doamne, spune legea, daca n-ar vrea ea să-l ieie
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
lăsa averea toată... Judecata[-i] prea-ncurcată și pe cât cred că e bine Îi și dau o încheiere... Mai mult nu mi se cuvine? [BOGDANA] Dar nu voi să-l iau... stăpîne! {EminescuOpVIII 228} [LĂPUȘNEANU] Cine oare te întreabă? Mergi, vlădică, de-i cunună și fă slujba mai în grabă, Nu mai voi să port în minte astă pricină urâtă... VIST[IERUL Daca n-avem altă cale, să ne cununăm, iubită! EA Ucigașe!... [VISTIERUL] Ce vrei? Vodă îți dă tot, moșii
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
dar așa găsi de bine... [(apart)] Mulțumescu-ți, Doamne sfinte, cu atâta că scăpai. LĂP[UȘNEANU] Iscălește, vistiere, cartea ceea... [VISTIERUL] (apart) Haide-hai, Mi-ai durat-o, Lăpușnene, lasă că ți-o țiu eu minte. [LĂPUȘNEANU] Și acum la cununie, mergi vlădică înainte... [BRAN] Ce mai judecată, vere! Chiar turcească fuse asta... Ai ucis pe-un om în codru... mergi acasă, ia-i nevasta... Ce ți-e, măre, c-o domnie fără rost, ce nu-i de soi, O s-ajungem ca să râză
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
secret, așa că era alcătuit din oameni „de bine”, chiar dacă includea, inevitabil, și câțiva foști sau actuali Înalți activiști culturali, deveniți și ei, În ultimii ani, aliați mai mult sau mai puțin codificați ai Împotrivirii față de grotescul cult al „personalității” noului Vlădică al Țării. Mi-am dat seama că Bănulescu voia să evite, cu orice preț, alegerea ca secretar a lui Mircea Ciobanu, cu care avea delicate rivalități și ranchiune personale, imposibil de tranșat. I-am propus un alt nume care, credeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
jupânița cu fața ca un ciur, gaură lângă gaură... — Și? întrebară fetițele în cor. — O învăță mă-sa să-și pună un văl gros, nici maramă, nici ștergar, și să nu și-l dea jos până nu i-o pune vlădica pirostriile pe cap. Zis și făcut. Soacră-sa, mieroasă, că era moldoveancă, „hai Ruxăndiță, dăți matale vălul jos, că aici-i Moldova nu-i Stambul și nu trebuie să-ți ferești ochii ca la turci.” Dar Ruxandra, nu și nu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cârja de păstor și te-au aruncat la mânăstire la Tismana. Cum ai putut să te închizi în chilia din pădure fără să vezi suflet de om atâta vreme? — Speram, visam adică, să ispășesc păcatul trufiei și să mă învrednicească vlădica Varlaam să ajung undeva la o mânăstire de la Sfântul Munte. Doar din când în când mai răsărea câte o vâlvătaie, în rest jeraticul dogorea roșu, lungind umbrele celor doi pe peretele din spatele lor. Se uitau amândoi în vatră și revedeau
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]