781 matches
-
drum spre mare, pe o vreme oribilă, ploioasa și rece în care burniță acoperea precum o ceață frumusețea reliefului și care se îmbină armonios cu ceață din lipsă mea de stăpânire a noțiunilor de istorie și geografie, dar ca tânăr vlăstar utc-ist, cunoscător de limba germană și fără „origini nesănătoase” am fost admisă imediat și la scurt timp, în aceeași vară am și primit primul grup. Habar nu aveam pe atunci cum se pune problema când îți dorești ceva într-o
CELULA MEA NEBUNA CONTINUARE X de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376539_a_377868]
-
15 mai 2016 Toate Articolele Autorului MĂ SIMT COPAC ALUNECÂND Mă simt copac alunecând pe o margine de stâncă, dar mă ține-o rădăcină, bine-nfiptă și adâncă. Mă mai trag în spate tare, să nu mă prăvălesc în jos, doi vlăstari ce-s rupti din mine, din copacul cel scorțos. Am iar frunzele-nverzite, pe-ale mele ramuri scurte, Ce contează dacă-i iarnă, Sau de-s vremile trecute? Eu mă simt copacul care, pe o margine de stâncă, are-o
MĂ SIMT COPAC ALUNECÂND de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375856_a_377185]
-
țară nu se plânge, îndură totul cu stoicism, considerând că așa este normal, că aceasta este condiția sa în societate, ca mamă și soție, și trebuie să lupte zi și noapte pentru existența familiei sale și pentru educarea și creșterea vlăstarelor lăsate de Dumnezeu. Cu toate că bărbatul se impune, nevasta ardeleancă este totdeauna puternică și reacționează cu fermitate apărându-și condiția de femeie: „Eu ți-s femeie, nu slugă. Să nu te stropșești la mine că te fac una cu pământul. Muncesc
VIAŢA – UN EPISOD DIN „ROATA TIMPULUI” de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376770_a_378099]
-
luminii ștergând de dor săruturi reci de îngeri, suflând stingher a vară-n spicul pâinii, curgând a maci sub pașii ce mi-i sângeri. O să mă uiți... în primăveri de floare cioplind nectarul peste liniști coapte, dezgheț de patimi erupând vlăstare, gemând de frigul toamnei ce mă zbate. O să mă uiți... în cingătoarea lunii prin albe nopți te-or sfâșia himere, țipând de dor să faci din Cer petunii, să zbor a floare prin răniri de stele. O să mă uiți... pe sub
UITĂRILE de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375235_a_376564]
-
renască din scrum, idee zămislită spre citire. Din floarea pasiunii culeg nectar, în brazda timpului să însămânțez prinos ancestral ce l-am primit în dar. Ca să rodească în al gândirii crez. Pe rădăcini revigorate-n vreme să crească pasiune în vlăstare. Gânditori la datorie să cheme, cu prisosință pe-a vieții cărare. Pe aripi de timp aștern rouă de gând, când plânge cerul ochilor mei cu năzuință de suflet fremătând. Ecou de dor să răsune în idei. Când în clepsidra timpului
PE ARIPI DE TIMP de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373189_a_374518]
-
de peste hotare. În același timp, Elena deja devenise clienta de bază a celor mai vestite saloane din reședința județului pentru coafură, manichiură și pedichiură, precum și la casele de modă. Furată de trăirile efervescente ale lumii mondene și de dragostea pentru vlăstarul ce creștea, își neglijă soțul. Uitaseră de bucuria dragostei din perioada de sărăcie. Acum, când pătrunseseră în lumea afacerilor, uitaseră parcă să-și trăiască propria viață. „Trebuie să mergem undeva în străinătate pe o insulă unde să nu ne mai
XIII. SFÂNTUL SCHIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372051_a_373380]
-
Sigartău! Mirabil proiect, splendidă faptă! Theaterstock - International Arts Festival Bacău 2015 este aievea, e un fruct copt, cărnos, din care, mușcându-se până la sâmbure rămâne pe buze dulceața, gustul și aroma lui, iar sâmburele dă viață anului ce vine, altui vlăstar! „Aflat la prima ediție”, spune cea care transgresează adevărul în vorbă și clădește faptă din ea, actrița Anca Sigartău, „festivalul își propune să devină un spațiu al întâlnirii artistice și al exprimării libere, un spațiu care valorizează calitatea indiferent de
WOODSTOCK-UL UNIVERSULUI TEATRAL ROMÂNESC. BACĂU, ESPLANADA FESTIVALULUI „THEATERSTOCK” de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372103_a_373432]
-
mărețe, de vitejie pentru apărarea neamului, pământului, sunt sentimente profunde pe care strămoși lor le-au simțit și au acționat prin faptă, nu prin vorbe deșarte. Și-au dat seama că mamele sunt rădăcinile înfipte ale acestui pământ, iar ei vlăstarii din care trebuie să rodească ,,feți frumoși și curajoși", inoculându-le ideea, din experiența amară că ,,nicăieri nu-i mai bine ca acasă." La rândul lor au învățat că ei sunt datori să prindă rădăcini aici ca să nu rămână ca
ROMÂNIA, CATEDRALA DIN CARPAŢI, DE GEORGETA-IRINA RUSU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376130_a_377459]
-
în generație, a creării de mici oaze în fiecare sătuc a tuturor personalităților care și-au dăruit din timpul lor prețios făuririi operelor de artă: muzee etnografice, ateliere de creație care să ducă meșteșugurile mai departe; - Să inveștești în tinerele vlăstare tot ce ai tu mai scump! ...iubirea Ta, Mărită Românie, să se regăsească în fiecare fecior și copilă, iar nașterea de prunci să nu fie o povară, ci o binecuvântare, o siguranță a veșnicii tinereți a patriei perpetue, în propria
ROMÂNIA, CATEDRALA DIN CARPAŢI, DE GEORGETA-IRINA RUSU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376130_a_377459]
-
sprâncene, iar când voinicul le întorcea privirea se îmbujorau rușinate și un fior necunoscut le săgeta inima. În cele din urmă familia de nevoiași, după atâtea boli și suferință, se stinse cu zâmbetul pe buze că lasă în urmă un vlăstar frumos și puternic. Atunci boierul îl luă definitiv la conac crescîndu-l ca pe propriul său fiu. Dar cum toate au un început, iar mai devreme sau mai târziu și un sfârșit, într-o iarnă, boierul se îmbolnăvi și-și dădu
XIII. URMAŞUL LUI DRACULA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376207_a_377536]
-
cu frumoasele și tradiționale costume ale ansamblului din Arefu, cu minunații dansatori ai localității argeșene și am remarcat(pentru a câta oară?) talentele actoricești ale elevilor din Vintileasca, Vrancea. Anul acesta Juriul a descifrat în taina scrisului celor mai tinere vlăstare o poezie închinată iubirii sub toate formele ei, cu tentă uneori filosofică și o proză, în care viitorii creatori cu har scriitoricesc au știut să construiască atmosferă. Juriul (format din scriitori consacrați: Pavel Lică, Petre Crăciun, Viorel Martin, Elisabeta Iosif
JURNAL de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1617 din 05 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379742_a_381071]
-
clepsidra timpului nisipul fin se scurge dureros dinspre tine înspre mine... Te golești de clipe - secunde ale vieții... Mă umplu de timpul nemilos... Viata întoarce clepsidra: mă voi goli și eu de viață, profunzimile ființei mele se vor scurge în vlăstarul meu... Capsule ale mașinăriei timpului, amândouă simțim cum clipele - fire de nisip ale eternității, se scurg prin noi din infinit... către infinit. Această secundă, ce mă stăpânește, vine de departe și pleacă departe... prin tine... prin mine..., Mamă ! Două jumătăți
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
mama- o clepsidrăPrin clepsidra timpuluinisipul fin se scurge durerosdinspre tine înspre mine...Te golești de clipe -secunde ale vieții...Mă umplu de timpul nemilos...Viata întoarce clepsidra:mă voi goli și eu de viață,profunzimile ființei melese vor scurge în vlăstarul meu...Capsule ale mașinăriei timpului,amândouă simțim cum clipele -fire de nisip ale eternității,se scurg prin noidin infinit... către infinit. Această secundă,ce mă stăpânește,vine de departeși pleacă departe...prin tine... prin mine..., Mamă !Două jumătăți ale aceleiași
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
scris în celestru și au pătruns împreună în dimensiunea iubirii universale, fără să știe nimic unul despre altul . Acum aveau drept înscris în astre de a se ține de mână și a păși împreună spre calea fericirii supreme. Erau două vlăstare ce apăruseră în univers dintre o îmbinare aleatorie a unei Alese și al unui Ales de pe spații total diferite. Cele două sublime creații ce urmau să se unească acum, prima dată s - au întâlnit într-un spațiu virtual deasuprea unei
IUBIREA CUANTICĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375682_a_377011]
-
de o serie de manifestări concepute ca sărbătoare a românității, care are loc în Serbia de Răsărit. Aceasta este și o contribuție a Societății de Limba Română la trezirea conștiinței naționale a românilor din Timocul Sârbesc, de la cele mai tinere vlăstare dar și un aport la cultivarea limbii, la păstrarea obiceiurilor strămoșești și la promovarea patrimoniului cultural și național. Să nu uităm de motto-ul Societății de Limba Română din Voivodina: ,,Vorbirea omului este ființa lui” (Constantin Noica), ceea ce ne arată
INIMA CARE BATE PENTRU LIMBA ROMÂNĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369159_a_370488]
-
în beznă. Totuși... când primești bomboane cu mentă, seara, de la o iubită pe a cărei lista ești pe undeva, pe la poziția 1042... plus un scandal monstru, că ai băut o cutie de cidru, care - de fapt - era destinată altui tânăr vlăstar al viitorului luminos al patriei... și îi mai faci o reconstituire, ca să îi demonstrezi, că Ciulei, săracul... Parcă îmi lasa și acum, gura... Apă... Cu deosebit respect, Liviu-Florian JIANU 3 martie 2016 Craiova Referință Bibliografică: Liviu JIANU - LA CRUCEA DE
LA CRUCEA DE PIATRA de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377723_a_379052]
-
194 (VII, 34) dînd iarăși ramuri: Vezi și John Milton, Paradisul pierdut, cartea a X-a (p. 333): smochinul este descris astfel: "[...] crengile îi cresc atît de mari/ Și-atît de lungi, încît se arcuiesc/ Și iar prind rădăcina în pămînt,/ Vlăstari în jurul pomului părinte: [...]" 195 (VII, 39) cartea cea de fier: Vezi supra notă despre cărțile de fier și-aramă (VI, 85). 196 (VII, 68) Au temelia bucuriei ți-este chinul pe care alții pentru tine-ndură: Pasaj extrem de dens, în
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
frați Hamilton (Gusti Hamilton, Bebe Hamilton, Augustus Rupert Vasi Hamilton, Janos Hamilton, Jean-Piere Hamilton, Jose Hamilton sunt frații mai mari. Urmează Franz Hamilton. Apoi, Cecilia Maria Monica Hamilton, Rogoberto de la Croce Hamilton, Julius Zimberlan, Artur Zimberlan, Alibaba Zimberlan și, ultimul vlăstar, Țuțu Zimberlan. Pe victima Costică Hamilton o chema, de fapt, așa cum apare în acest șir, Augustus Rupert Vasi Hamilton, însă întrucât avea atâtea nume, toată lumea îi spunea simplu și cu simpatie "Costică". Acum, vă veți întreba, pe de o parte
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
venerabilului domn senator Doctor Romulus Zimberlan, a venit pe lume într-un cămin unde afecțiunea, buna purtare și inexistența unor lipsuri materiale garantau o viață plină de satisfacții. Pentru cei trei frați mai mici, Artur Zimberlan, Alibaba Zimberlan și, ultimul vlăstar, Țuțu Zimberlan, Julius a fost un adevărat mentor, mai ales după ce senatorul Doctor Romulus Zimberlan a murit cu totul neașteptat. Așa că Julius, în vârstă de doar doisprezece ani la data nenorocirii care l-a lovit pe tatăl său, a devenit
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
iasă la suprafață pentru a nu-și dezvălui adevărata identitate.) Deci, pentru cine și-a permis Augustus Hamilton să mai ceară bani? Vă mai aduceți aminte? Domnul senator Doctor Romulus Zimberlan, tatăl celor patru băieți, Julius, Artur, Alibaba și ultimul vlăstar, Țuțu, a murit brusc și în condiții suspecte. Așa că Julius, cu drepturi depline, în calitate de cap de familie, i-a transmis, prin distinsul său avocat, Dr. Vadicek, comisului voiajor Augustus Hamilton că, la nevoie, se vor găsi destui martori care să
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
în cârdășie cu Alibaba, fiecare îți va spune "patruzeci". Da, dar ăsta este doar un stereotip istoric. De fapt... Poate vă mai aduceți aminte 6 că domnul senator Doctor Romulus Zimberlan a avut patru băieți, Julius, Artur, Alibaba și ultimul vlăstar, Țuțu. Dacă Julius Zimberlan a devenit eminentul Judecător Profesor Universitar Emerit Academician Dr. Dr. h. C. Julius Zimberlan, despre frații săi mai mici ne-am ocupat mai puțin în rândurile de față, pretextând că nu intră în tema întregului nostru
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
crede mandantul meu" a răspuns avocatul.) Totuși, pentru dezastrul pricinuit, pentru că a cauzat atâtea tragedii, justiția suverană n-a putut să nu-l condamne pe Ludwig van Stieberen Fiul, chiar dacă a ținut cont de faptul că era vorba despre un vlăstar al familiei van Stieberen. Lumea a rămas dezamăgită: de ce, tocmai de data asta, Ludovic L. n-a venit cu instructivele sale citate din Seneca, Sfântul Augustin și Borak cel Bătrân? O vreme, oamenii au fost încredințați că aceasta a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
Ragnar Bor, s-a căsătorit cu distinsul director adjunct de la RGH, tânărul Doctor Inginer Bret Paulsen, fiul miliardarului Doctor Joseph Sigismund Paulsen, căsătorie ce a rezolvat în mod strălucit o înaltă problemă de stat. Din acest mariaj provin trei copii, vlăstare strălucite ale noii societăți. Tatăl lui Beniamin a fost, în sfârșit, avansat locotenent colonel, iar Luca Raul s-a căsătorit și el și are de asemenea trei copii extrem de reușiți. Imediat după nunta dintre domnișoara Lucia Bor, fiica magnatului lignitului
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
ne minunăm de frumoasele conace și proaspetele iazuri săpate ale boierilor din Balș; la Flămânzi ne Întâmpină mirosul greoi al fumului conacelor căzute sub mânia și furcile pălmașilor din zonă; ne intersectăm, prin Copălău, cu o antrenantă nuntă a unor vlăstare, se pare bine situate, ale locului; suntem Încântați de frumoasele și diversele stiluri arhitecturale ale căsoaielor evreilor din centrul Botoșanilor; ajungem În fine la moșia micului boier de țară, Gheorghe Eminovici, tatăl unui poet Încă tânăr și ferice, dar total
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
fiindu-i recunoscută în 1881. Contribuie la organizarea unor cercuri socialiste și la editarea unor periodice de aceeași orientare. Cu vremea, s-a îndepărtat de prietenii lui politici, rămânând legat doar de aspirațiile umanitariste ale mișcării; era, ca și alte vlăstare aristocrate, un utopic, teoretizând, printre altele, menirea intelectualului în viața unei societăți, necesitatea unei reforme morale întru regenerarea umanității. Constant a rămas numai în fervența urii lui față de țarism. La București lucrează în redacția ziarelor „Românul”, „Telegraful”, „Telegraful român”, „Corespondența
ARBORE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285415_a_286744]