2,638 matches
-
kilometrice și o topică abracadabrantă, iar engleza „înfiorătoare” cu pronunția unor cuvinte care îți stâlcesc limba. Dovadă că părerile menționate sunt relative și subiective. Evident că sunt și limbi considerate în cvasiunanimitate că au muzicalitate în cuvinte, deseori terminate în vocale sonore, sau cuvintele sunt îndulcite cu unele consoane moi, înlocuind „r”-ul nostru cu „n”, „l”, „d”. Dar nu din cauza asta limba română nu a devenit limbă de circulație internațională. Alții sunt factorii care determină universalitatea unei limbi și cred
FRAGMENT DIN ESEUL „LIMBA ROMÂNILOR” de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370277_a_371606]
-
toate transformările lor.. Comuniunea om-natură există cu adevărat în toamna” pictată” cu atâta talent aici, așa cum există, de fapt, în orice anotimp, sufletul omului fiind arcușul care cântă odată cu vioara naturii melodia existenței noastre. Un titlu melodios prin cele două vocale inițiale (”Amurg autumnal”) anunță parcă vârsta a treia a zilei (amurgul), vârsta a treia a anului (toamna), iar din ceea ce reușește să transmită acest sonet, din maturitatea lui filozofică, se pare că și poetul ar fi în vârsta a treia
PROF. GEORGIA LANDUR VINTILĂ. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354396_a_355725]
-
dimineții / când cuvintele aleargă în fața ta / Fără lesă. („Întâlnire de gradul doi”) Poeta încearcă să-și alunge singurătățile, durerile și spaimele cu un „Descântec de vremuri”, stranie alăturare de interogații și tentații ( Cine fură din tăcere semilune de putere și vocale efemere? / ( ... ) Nedospite oseminte și cuvinte doar cuvinte / Când același timp ne minte și din nou mereu cuvinte) într-o puternică opoziție între sine și voi ( Voi spuneți că ... / Și ochiul se-nfioară-nlăuntru). Drumul (Drumul meu nu e drum, e răscruce), căutarea
NĂSCUTĂ ÎN ANOTIMPUL POEZIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353895_a_355224]
-
pentru timpul șchiop 6-Telefonul La capătul firului sunt secunde pe care timpul le înrămează spaima de a nu pierde zâmbetul bogat al toamnei desprinde silabe din carnea cuvintelor se naște strigătul de iarnă al fricii stăpâne din sânge întunericul iscălește vocale pe diapazonul vocii clinchetul metalic îmbracă stingher singura chemare stinsă în marea de foc a zborului Referință Bibliografică: Unsprezece Septembrie / Ovidiu Dinică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1371, Anul IV, 02 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ovidiu
UNSPREZECE SEPTEMBRIE de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353099_a_354428]
-
Acasa > Stihuri > Semne > VOCALELE DISTANȚEI Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1364 din 25 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului fântâna cuvintelor pierde cumpăna între două poteci ridică țeasta sensurilor le izbește de apă inelele cresc figurinele nopții dansează acolo în oglinda literelor
VOCALELE DISTANŢEI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353128_a_354457]
-
strugure în plin cântec al viței de vie când cercul atinge degetele picioarelor fac saltul înapoi în cușca sălbaticului umedă trecere așteaptă gândul apoi zborul lui descrie o singură aripă în care tu și eu încercuim silabele scădem consoanele cernem vocalele distanței le așternem pe o pânză de păianjen amețit în calea pietrelor lacrimile nu se zvântă rămân aninate de buzunarul comun prin care fâșia de cer în joacă a descris un curcubeu Anne Marie Bejliu, 24 septembrie 2014 Referință Bibliografică
VOCALELE DISTANŢEI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353128_a_354457]
-
distanței le așternem pe o pânză de păianjen amețit în calea pietrelor lacrimile nu se zvântă rămân aninate de buzunarul comun prin care fâșia de cer în joacă a descris un curcubeu Anne Marie Bejliu, 24 septembrie 2014 Referință Bibliografică: vocalele distanței / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1364, Anul IV, 25 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
VOCALELE DISTANŢEI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353128_a_354457]
-
în care fusese sărbătorită revoluția în orașul Râmnicu-Vâlcea și care menționează și participarea lui Anton Pann: „Într-acest pompos constituțiu, aflându-se și d-lui Anton Pann, profesor de muzică, împreună cu câțiva cântăreți de aceeași profesie, au alcătuit o musică vocală cu nișce versuri prea frumoase puse pe un ton național plin de armonie și triumfal, cu care a ajuns entusiasmul de patrie în inimile tuturor cetățenilor”. Evenimentul se petrecea joi, 29 iulie 1848, „într-o câmpie înconjurată cu arbori, ce
ANTON PANN de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353075_a_354404]
-
ai Corului „Madrigal”, ieri, apoi „Corul Național de Cameră „Madrigal” și Corul Național de Cameră „Madrigal-Marin Constantin”, azi. Dirijat de către Anna Ungureanu, actualul ansamblu coral a parcurs pe desfășurătorul spectacolului istoria unui genial și mirabil repertoriu muzical cu momente solistice vocale realizate de către Denis Maxim și Ana Mirescu, precum și cu interpretări solistice instrumentale excepționale, la harpă, ale artistei Miruna Vidican. De asemenea, Corul Radio de Copii, dirijat de către Voicu Popescu și acompaniat la pian de către Magdalena Faur a avut o prezență
MARIN CONSTANTIN. MUZICA, ÎNCĂ UN SPIRIT PERFECT ŞI MĂIASTRU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1524 din 04 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353210_a_354539]
-
autohtonă a acestor țări (Moldova, Țara Românească, Transilvania). Limba vorbită de aceștia păstra un important fond comun cu limba pelasgă, delimitându-se oarecum de aceasta printr-un anumit concept unitar cu particularități regionale determinată de folosirea predominantă caracteristică a unei vocale. Potrivit concluziilor unor cercetători actuali, cel dintâi dintre neamurile pelasge era al „dacilor”, vocala lor caracteristică fiind „a”. Ei documentează existența celorlalte vocale caracteristice altor locuri, respectiv „u”, „ă” și „â”, după care recunoaștem alte neamuri ale aceluiași popor istoric
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
important fond comun cu limba pelasgă, delimitându-se oarecum de aceasta printr-un anumit concept unitar cu particularități regionale determinată de folosirea predominantă caracteristică a unei vocale. Potrivit concluziilor unor cercetători actuali, cel dintâi dintre neamurile pelasge era al „dacilor”, vocala lor caracteristică fiind „a”. Ei documentează existența celorlalte vocale caracteristice altor locuri, respectiv „u”, „ă” și „â”, după care recunoaștem alte neamuri ale aceluiași popor istoric. (Fundația „Focul sacru”, în „Viața Spirituală”). Dacă aceste „ipoteze” nu sunt suficient de convingătoare
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
de aceasta printr-un anumit concept unitar cu particularități regionale determinată de folosirea predominantă caracteristică a unei vocale. Potrivit concluziilor unor cercetători actuali, cel dintâi dintre neamurile pelasge era al „dacilor”, vocala lor caracteristică fiind „a”. Ei documentează existența celorlalte vocale caracteristice altor locuri, respectiv „u”, „ă” și „â”, după care recunoaștem alte neamuri ale aceluiași popor istoric. (Fundația „Focul sacru”, în „Viața Spirituală”). Dacă aceste „ipoteze” nu sunt suficient de convingătoare cu privire la faptul că noi, românii (valahi, rumâni și moldoveni
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
mine și zboară păsări prin cenușa caldă dintre ninive și valea regilor pe malul nilului se leagănă o barcă cu trei luntrași ducând doar smirnă la oracol unde se descifrează viața din iambii suitori ai morții acolo o curte cu vocale ne trâmbițează poeme cu cleopatra femeia care a înnebunit doi regi cu farmecele ei de divă o tempora o mores striga catilina din cuibul lui de viespi și timpul se rostogolește printre aștri tot amăgind singurătăți prin mii de ani
LUMINI DE PRIMĂVARĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353629_a_354958]
-
nătâng așa cum ești goală ca zarea ca visul ca malul unei mări pustii ca lună rătăcind pe valuri într-un delir de nopți albastre ca iedera necunoscută urcând pe sâni de catifea trimite-mi ale tale forme printre cadavre de vocale moarte să-ți văd statuia în marmură roz tu ești otrava mea cea dulce câteodată cu umerii curbați învinși de -mbrățișeri pustiitoare în ochii mei foșnești mereu - un lan bătut de un zefir cu aripi line frumoaso mai vino odată
LUMINI DE PRIMĂVARĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353629_a_354958]
-
prin frunza ruginită ghinda dă semne de viață aerul e dulce ca mierea și prin el se strecoară zmeuriu umbrele serii după o amiază sfântă și caldă plină de licurici la masă stă nichita stănescu cu literele lui de vis vocale și consoane aliniate alandala zice că el e un fel de eminescu întors pe dos stă cu paharul în mână și bea din sângele domnului a furat mantaua unui zeu și așteaptă să se scufunde într-o gravură bea poete
POEMUL LUI NICHITA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354121_a_355450]
-
litere, după ce a constatat că toate celelalte părți ale corpului omenesc au fost deja tratate! Să nu te superi, de „mână al meu frate” și confrate în multe alte păcate generate de dragostea pentru cuvântul frumos redat prin litere sau vocale și consoane. Iertare că n-am amintit despre zecile de mii de elevi de-ai dumitale, fiindcă numai un profesor cu har ne-a propus și dăruit subiecte pentu examene, teste de evaluare, lucrări de specialitate atât de necesare și
FRATELE MEU DE MÂNĂ de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354565_a_355894]
-
foarte apropiată de cea din Ugarit (C. Daniel, Gândirea feniciană, p. 81). Alții au asemuit limba egeo-cretană cu hitita. S-ar putea să aibă dreptate și dânșii deoarece în hitită este foarte frecvent h- la începutul cuvintelor ce încep cu vocală. Așadar harmo, herma, Hermes citite fără h ar fi apropiate de ram, rom, rum din limbile semitice cu metateză. Dar s-ar putea ca egeo-cretanul herma să fie înrudit cu armeanul kar „piatră“. Mergând mai spre răsărit întâlnim or „înălțime
ROMA, LATIUM – DOUA ETIMOLOGII. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347060_a_348389]
-
din tine ce-ți ies, Îmi curge iertarea e tot ce-am cules, Te lași și mă lași uneori respirând- Cu buze de miere te-absorb atingând Tresar și- mi vorbești, mă-nlătură dorul Îmi ies voci din mine în vocale mi-i corul, Tăcerea -o respir pe vârfuri de buze, Prin aripi de fluturi îmi fâlfâi doar scuze. Referință Bibliografică: Pe vârfuri de buze / Elena Buldum : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1268, Anul IV, 21 iunie 2014. Drepturi de
PE VÂRFURI DE BUZE de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1268 din 21 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357346_a_358675]
-
Valea Izei și a Cosăului. Cântecele lui Grigore Leșe sunt mai mult o manieră, din punct de vedere intonațional, decât o categorie, un gen muzical. Prin glasul lui Grigore Leșe, doina maramureșeană interpretată cu tehnica guturală a nodurilor, o tehnică vocală grea, dificilă, dar deopotrivă de efect, se înveșmântează împodobitor între cele mai scumpe comori de cântece folclorice românești. Atât Grigore Leșe, cât și Zinaida Bolboceanu sunt două subțiori calde române care poartă prin lume cleștarul cerului României, înstelat cu dorurile
CÂNTECE MISTUITOARE PE CLEŞTARUL CERULUI ROMÂNESC. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357427_a_358756]
-
și adesea fanatică, la litera legii. Spre exemplu, Gamaliel era de părere că litera textelor sfinte trebuia interpretată cu cea mai mare atenție deoarece alfabetul consonantic în care erau redactate cărțile legii putea conduce la înțelesuri diferite dacă erau adăugate vocale diferite iar învățătorul de lege stăruia ca sensurile să fie atribuite aproape mereu contextului respectiv, recomandări pe care adepții școlii rabinului Shamai nu le luaseră în considerare, aceștia pretextând că acest lucru conducea la confuzii grave și la slăbirea credinței
AL NOUALEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357801_a_359130]
-
ca o cerneală incoloră pe jurnalul altei vieți. Un albastru neprețuit se înfășura în liane. “Plângi acum!” am strigat biruinței, dar nu m-a auzit, avea ecou de fier ruginit. Două rădăcini s-au îmbrățișat într-o consoană și o vocală în care am pus apostrof. În ziua ce va veni o să stau de pază", mi-am zis. Nuferii mei mă mint. Pe pragul în formă de cerc, un semn de întrebare se plimbă. La brâu are flori de secunde. Amurgul
LINIŞTE de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357899_a_359228]
-
X , patru cai sălbatici cu armură de catifea neagră, trei îngeri înfloriți în orhidee, două rădăcini îmbrățișate ... și semnul tocit de întrebări absolute. Timp fără pași. Pereți zidiți în adâncuri. Vegetații de pământ pietruit după desenul șarpelui... - Nuuu! strig ... și vocala se aruncă în valuri, a izbândă. Și e atâta liniște pe țărmul în cascade! Referință Bibliografică: Liniște / Gina Zaharia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 492, Anul II, 06 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Gina Zaharia : Toate Drepturile
LINIŞTE de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357899_a_359228]
-
JURNAL, de George Baciu, publicat în Ediția nr. 555 din 08 iulie 2012. JURNAL Alaltăieri, am scris un e-mail vieții mele celei duse, harfă cu geană de femeie și trup de zaț rămas în cafeaua de dimineață. Am numărat neliniștile vocalelor seduse, din fiece pântec de vers așezat pe braț, privind spre fereastra cu dantură de ceață. Ieri, mi-am atârnat ochelarii de gulerul noptierei, și ți-am adunat într-o silabă surâsul părului, cu care-mi nechezi, la vecernii, sărutul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
orchestra lutului, în care suspină ca-ntr-un budoar trecutul. Azi, ... Citește mai mult JURNAL Alaltăieri,am scris un e-mail vieții mele celei duse,harfă cu geană de femeie și trup de zațrămas în cafeaua de dimineață.Am numărat neliniștile vocalelor seduse,din fiece pântec de vers așezat pe braț,privind spre fereastra cu dantură de ceață.Ieri,mi-am atârnat ochelarii de gulerul noptierei,și ți-am adunat într-o silabă surâsul părului,cu care-mi nechezi, la vecernii, sărutul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
-ți făptura în șoapte. te rog, angajază-mă sculptor de-o zi, din fermecătorul tău lut, eu am făcut, o nouă zeiță de marmură albă, i-am pus la gât o salbă, pe buze un zâmbet de sfântă și-n glasu-ți vocale ce cântă. Referință Bibliografică: privirile mele / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 545, Anul II, 28 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
PRIVIRILE MELE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358367_a_359696]