931 matches
-
AFI: [xɔjˈnit͡sɛ], , ) este un oraș din voievodatul Pomerania, Polonia, reședința powiatului chojnicki. Are o populație de 39.716 de locuitori și suprafață de 21,05 km². Este situat în apropierea Pădurii Tucholei. Înainte de 1999, a făcut parte din voievodatul Bydgoszcz. se află în partea sud-vestică a Cașubiei respectiv a Pomeraniei Orientale. Orașul este un nod feroviar important și se află la încrucișarea unor drumuri naționale și voievodale importante. Alături de orașul Człuchów, deține și rolul de centru economic al părții
Chojnice () [Corola-website/Science/297949_a_299278]
-
află în partea sud-vestică a Cașubiei respectiv a Pomeraniei Orientale. Orașul este un nod feroviar important și se află la încrucișarea unor drumuri naționale și voievodale importante. Alături de orașul Człuchów, deține și rolul de centru economic al părții sud-vestice al voievodatului Pomerania. Chojnice este situat în Districtul Lacurilor Pomeraniene, în partea vestică a Pădurii Tucholei. În împrejurimile orașului se află patru lacuri de mărime semnificativă: Lacul Charzykowskie (13,6 km²), Lacul Karsińskie (6,79 km²), Lacul Ostrowite (2,81 km²) și
Chojnice () [Corola-website/Science/297949_a_299278]
-
La nivel oral, graiul moldovenesc și limba română standard sunt între ele ușor inteligibile, dar există diferențe de vocabular, care au următoarele cauze: Basarabia, provincie istorică din care face parte teritoriul actualei Republici Moldova, a fost parte componentă a principatului (voievodatului) românesc "Moldova" în timpul Evului Mediu. In 1812, însă, Basarabia a fost anexată de Imperiul Rus. În 1918 Sfatul Țării de la Chișinău a hotărât unirea cu România. În regiunea din stânga Nistrului autoritățile sovietice au înființat în 1924 RASS Moldovenească, ca o
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
august 1830, Viena - d. 21 noiembrie 1916, Viena) a fost un împărat al Austriei din Casa de Habsburg, rege al Ungariei și Boemiei, rege al Croației, mare duce al Bucovinei, mare principe de Transilvania, marchiz de Moravia, mare voievod al Voievodatului Serbia etc. din 1848 până în 1916. Domnia sa de 68 de ani a fost a treia ca lungime dintre domniile din Europa, după cea a regelui Ludovic al XIV-lea al Franței și a principelui Johann al II-lea al Liechtensteinului
Franz Joseph al Austriei () [Corola-website/Science/302666_a_303995]
-
liman. Părintele Prof. Dr. Cezar Vasiliu și-a adjudecat un final liric, definind, prin prisma epitetului, deloc ornant, chemările ortodoxismului de către toate regiunile României („bătrâna Dobroge, întristatul Cuadrilater, superba Muntenie, isteața Oltenie, blânda Moldovă, înlăcrimata Basarabie, dulcea Bucovină, înțeleapta Transilvanie, voievodatul Maramureș și mândrul Banat”). A se obserava puterea de sinteză a scriitorului care substanțializează istorie și cultură, cu aerul identificării de esențe ale unor mentalități, a devenirii acestora în timp, instituind personalizări recunoscute ca atare. Sunt tentat să scriu (mai
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
a devenirii acestora în timp, instituind personalizări recunoscute ca atare. Sunt tentat să scriu (mai dezvoltat) că, dintre cele zece determinări, doar trei ies dincolo de categoria adjectivelor antepuse. Ele devin referențiale prin istoria încorporată în zonă ș Basarabia (înlăcrimată), Maramureș (voievodatul rămânând tot substantiv, fără prea multă precauție) ș Banat (mândrul) Cu excepția adjectivului verbal înlăcrimata, provenind dintr-un participiu, pe celelalte, le socotim calificative de durată. Recunosc că tot capitolul I a fost pentru mine o splendidă revelație, întărindu-mi ideea
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
Vasile Stati. Astfel dreptul Republicii Moldova și al statelor foste sovietice, socotind moldovenii drept o etnie, ajunge la o definiție juridică situată atât înafara datelor istorice și lingvistice (potrivit cărora Moldovenii sunt cei dintre Români, care locuiesc pe întreg teritoriul fostului voievodat al Moldovei), cât și înafara dreptului internațional (potrivit căruia Moldovenii sunt toți cetățenii republicii Moldova, inclusiv Transnistria, indiferent de limbile și originile lor, adică toate persoanele de cetățenie moldoveană). De notat că Moldovenii din dreapta Prutului pot fi simultan moldoveni și
Moldoveni () [Corola-website/Science/304785_a_306114]
-
conturat formarea poporului și culturii geto-dace sunt bine reprezentate la Călan , Strei , Sebeșel , Pianu de Jos ș.a. În aceste locuri (conform descoperirilor arheologice) a existat nucleul stăpânirii dace și, ulterior, al celei romane; mai târziu, până aici s-a extins "voievodatul lui Litovoi" Urmele de locuire dacică sunt numeroase și apar sub formă de așezări militare sau civile, locuințe izolate și stâne. "Epoca de conviețuire daco-romană" apare sub forma de „ vilae rusticae ” , precum și prin castrele de la Târsa, Aușel-Vârful lui Pătru, Vf.
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]
-
tron au favorizat rebeliunea lui Hmelnițki. În ținuturile ucrainene aflate încă sub controlul polonez au izbucnit revolte țărănești și noi recruți s-au alăturat cazacilor răsculați. În fața înaintării forțelor cazaco-tătare, administrația poloneză și numeroși locuitori ai Kievului, dar și din voievodatul Bracław/Brațlav, au fost evacuați în regiunile aflate ferm sub controlul forțelor lituaniene. Țăranii răsculați au atacat moșiile nobililor, proprietățile clerului și populației evreiești. Răsculații au atacat și jefuit, fără alegere, mănăstiri și biserici catolice și ortodoxe, aceste atacuri încetând
Bătălia de la Korsun () [Corola-website/Science/327294_a_328623]
-
() este o comună rurbană din powiat-ul bytowski, voievodatul Pomerania, din partea septentrionala a Poloniei. Sediul administrativ este orașul Miastko. Conform datelor din 2008 comună avea 19.609 de locuitori. Întreaga suprafață a comunei Bytów este 466,09 km². În comuna sunt 28 de sołectwo-uri: Biała, Bobięcino, Chlebowo, Czarnica, Dolsko
Comuna Miastko () [Corola-website/Science/314486_a_315815]
-
powiat-ului bytowski (Lipnica, Tuchomie, Kołczygłowy și Trzebielino), o comună a powiat-ului słupski (Kępice), o comună a powiat-ului człuchowski (Koczała), o comună a powiat-ului szczecinecki (Biały Bór) și o comună a powiat-ului koszaliński (Polanów). Powiat-ele koszaliński și szczecinecki se află în voievodatul Pomerania Occidentală. Înainte de reformă administrativă a Poloniei din 1999, comuna Miastko a aparținut voievodatului Słupsk.
Comuna Miastko () [Corola-website/Science/314486_a_315815]
-
comună a powiat-ului człuchowski (Koczała), o comună a powiat-ului szczecinecki (Biały Bór) și o comună a powiat-ului koszaliński (Polanów). Powiat-ele koszaliński și szczecinecki se află în voievodatul Pomerania Occidentală. Înainte de reformă administrativă a Poloniei din 1999, comuna Miastko a aparținut voievodatului Słupsk.
Comuna Miastko () [Corola-website/Science/314486_a_315815]
-
(în poloneză: "województwo małopolskie") este o regiune administrativă în sudul Poloniei la granița cu Slovacia, fiind unul din cele mai dens populate voievodate ale țării. Capitala voievodatului este orașul Cracovia. Are o suprafață de 15,108 km, și o populație de 3,267,731 locuitori (2006). Acesta a fost creat la 1 ianuarie 1999 din fosta Cracovia, Tarnow, Nowy Sącz și părți din voievodatele Bielsko-Biała, Katowice, Kielce
Voievodatul Polonia Mică () [Corola-website/Science/299962_a_301291]
-
ale țării. Capitala voievodatului este orașul Cracovia. Are o suprafață de 15,108 km, și o populație de 3,267,731 locuitori (2006). Acesta a fost creat la 1 ianuarie 1999 din fosta Cracovia, Tarnow, Nowy Sącz și părți din voievodatele Bielsko-Biała, Katowice, Kielce și voievodatul Krosno, în conformitate cu reformele guvernului polonez local adoptate în 1998. Numele provinciei amintește numele tradițional al unei regiuni poloneze istoric, Polonia Mică, sau în limba poloneză: "Małopolska". actual, cu toate acestea, se referă doar la o
Voievodatul Polonia Mică () [Corola-website/Science/299962_a_301291]
-
orașul Cracovia. Are o suprafață de 15,108 km, și o populație de 3,267,731 locuitori (2006). Acesta a fost creat la 1 ianuarie 1999 din fosta Cracovia, Tarnow, Nowy Sącz și părți din voievodatele Bielsko-Biała, Katowice, Kielce și voievodatul Krosno, în conformitate cu reformele guvernului polonez local adoptate în 1998. Numele provinciei amintește numele tradițional al unei regiuni poloneze istoric, Polonia Mică, sau în limba poloneză: "Małopolska". actual, cu toate acestea, se referă doar la o mică parte din regiunea mai
Voievodatul Polonia Mică () [Corola-website/Science/299962_a_301291]
-
spre nord, la Radom, Siedlce și, inclusiv, orașe, ca Stalowa Wola, Lublin, Kielce, Częstochowa, și Sosnowiec. Economia regiunii include tehnologie avansată, bănci, industriile chimice și metalurgice, cărbune, minereu, procesarea hranei, și spiritul industriei de tutun. Cel mai industrializat oraș din voievodatul Polonia Mică este Cracovia. Cea mai mare întreprindere regională funcționează aici, Uzina Siderurgică Tadeusz Sendzimir din Nowa Huta, are 17.500 angajați. Un alt centru industrial important este situat în partea de vest, în cartierul Chrzanów (care se ocupă în
Voievodatul Polonia Mică () [Corola-website/Science/299962_a_301291]
-
17.500 angajați. Un alt centru industrial important este situat în partea de vest, în cartierul Chrzanów (care se ocupă în principal cu producția de locomotive) și în Oświęcim (combinat chimic). Parcul tehnologic Cracovia este o zonă economică specială. În voievodat există aproape 210.000 de firme înregistrate, cea mai mare parte fiind întreprinderi mici și mijlocii, dintre care 234 aparțin sectorului de stat. Investițiile străine, în creștere în regiune, a ajuns la aproximativ 18.3 miliarde dolari până la sfârșitul anului
Voievodatul Polonia Mică () [Corola-website/Science/299962_a_301291]
-
rece. Totul depinde de vânturile care suflă spre Polonia, din diferite regiuni ale lumii, schimbând vremea. Deșertul Błędów singurul deșert în Polonia se află în Polonia Mică, unde în timpul verii temperaturile pot ajunge de multe ori până la 38 °C. În voievodat au fost înființate patru parcuri naționale și numeroase rezervații, pentru a proteja mediul din Polonia Mică. Regiunea are zone pentru turism și recreere, inclusiv Zakopane (stațiunea de iarnă cea mai populară a Poloniei) și munții Tatra, Pieniny și Beskidy. Peisajul
Voievodatul Polonia Mică () [Corola-website/Science/299962_a_301291]
-
Zona Oświęcim (în cu fostele lagăre de concentrare naziste de la Auschwitz-I și Auschwitz-II-Birkenau, este vizitat anual de un milion de oameni. O altă destinație turistică este orașul Bochnia cu cea mai veche mină de sare din Europa. Ariile protejate din Voievodatul Polonia Mică includ șase parcuri naționale și 11 parcuri de peisaj. Acestea sunt enumerate mai jos. [[Fișier:Widok układu urbanistycznego Bochni z wieży kościoła farnego.jpg|thumb|Primăria din [[Bochnia]] [[Fișier:Zakopane 2.JPG|thumb|Strada Krupówki din [[Zakopane]]]] [[Fișier
Voievodatul Polonia Mică () [Corola-website/Science/299962_a_301291]
-
Rabka]]]] [[Fișier:Uzdrowisko krynica front.jpg|thumb|Băi vechi din [[Krynica]]]] [[Fișier:Bramadabrowatarnowska.jpg|thumb|Poarta de intrare la Palatul [[Lubomirscy]] din [[Dąbrowa Tarnowska]]]] [[Fișier:SkawinaRatusz.jpg|thumb|Primăria din [[Skawina]]]] [[Fișier:POL Alwernia, klasztor.jpg|thumb|Mănăstirea din [[Alwernia]].]] Voievodatul Polonia Mică are 61 de orașe, inclusiv 3 municipii. Lista de mai jos prezintă orașele în funcție de numărul de locuitori. [[Categorie:Voievodatul Polonia Mică| ]]
Voievodatul Polonia Mică () [Corola-website/Science/299962_a_301291]
-
din [[Dąbrowa Tarnowska]]]] [[Fișier:SkawinaRatusz.jpg|thumb|Primăria din [[Skawina]]]] [[Fișier:POL Alwernia, klasztor.jpg|thumb|Mănăstirea din [[Alwernia]].]] Voievodatul Polonia Mică are 61 de orașe, inclusiv 3 municipii. Lista de mai jos prezintă orașele în funcție de numărul de locuitori. [[Categorie:Voievodatul Polonia Mică| ]]
Voievodatul Polonia Mică () [Corola-website/Science/299962_a_301291]
-
extinderea autorității Romei asupra acestei zone. După retragerea aureliană valuri de popoare nomade au făcut incursiuni pe teritoriul Transilvaniei. În zonă s-au stabilit huni, pecenegi și slavi. În această perioadă, pe teritoriul actual al județului Alba se constituie puternicul voievodat al Bălgradului, care avea să joace un rol deosebit de important în viața militară, economică și socială a următoarelor secole de existență. Populația slavă care s-a stabilit în parte pe teritoriul județului Alba fiind minoritară, cu vremea a fost asimilată
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
(în germană "Allenstein", în prusacă "Alnăsteini") este un municipiu situat în nord-estul Poloniei. Are 175 mii locuitori (2005). Este centrul administrativ al voievodatului Varmia și Mazuria. - un oraș în care Nicolaus Copernic a locuit, un oraș frecventat de către episcopii Martin Kromer și Ignacy Krasicki, un oraș în care Napoleon Bonaparte a rămas peste noapte, în timp ce se pregatește pentru o următoare luptă, un oraș
Olsztyn () [Corola-website/Science/297932_a_299261]
-
au fost atrași către oraș, care crește ca urmare a legăturilor feroviare și rutiere. Curând devine al doilea cel mai mare oraș din Prusia de Est, după Konigsburg, capitala provinciei. În 1945 Olsztyn întors în Polonia și a devenit capitala Voievodatului Varmia și Mazuria. Orașul este în continuă creștere. Astăzi, cu populația de aproape 200.000 de oameni, acesta este, de asemenea, un oraș universitar, bogat în clădiri istorice magnifice, precum și diverse instituții culturale și științifice. Figura Sf.Gheorghe face parte
Olsztyn () [Corola-website/Science/297932_a_299261]
-
păstori și crescători de vite pe plaiurile bogate în pășuni, foloseau "piatra neagră care arde" la încălzit și la efectuarea schimburilor comerciale, straturile de huilă fiind întâlnite chiar la suprafață. La vremea când se închegau primele formațiuni statale românești feudale, voievodatul ce se întindea în Banat între Mureș și Dunăre, ajuns la apogeu sub voievodul Glad (sec.IX-X) , cuprindea în teritoriul său și Valea Jiului. Mai târziu, aceste pământuri au făcut parte din voievodatul lui Litovoi ce se întindea pe ambele versante
Petrila () [Corola-website/Science/296993_a_298322]