377 matches
-
oțet și lămâie, cu oțet și pământ, cu nisip, În zona ombilicală. Nu se aplică tampoane sau cataplasme calde pe abdomen și nu se fac clisme. Se beau ceaiuri care provoacă purgație, pentru "ușurarea intestinelor": din coajă de crușin, din volbură, anghinare, rădăcini de cicoare, frunze de frasin, flori de porumbar, rădăcină de lemn dulce, semințe de in sau de muștar. Cataplasme reci cu frunze zdrobite de lumânărică, cu fiertură din rădăcini de ulm roșu sau cu făină de porumb. Ceai
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
fiziologice (banale), sau hormonale, respectiv În momentul ovulației sau a unei hipersecreții de foliculină. Tratamente: Ceai cu flori albe de brebenel, bujor alb, bună dimineața albă, frunze de cireș, de clopoțel, coada cocoșului, coada șoricelului, crin alb, curpen alb, dediței, volbură albă, lăcrămioare, liliac alb, nalbă albă, pătrunjel, pelinul calului, frunze de prun alb, poala albă, floare albă de salcâm, poala Maicii Domunului, de secară, de soc, de spin cu floare albă, sulfină albă, trandafir alb, trifoi alb, urzică moartă albă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
În grăsime, cu rășină, cu unghia găii, foi și coajă de ulm, foi de varză, frunze de vătămătoare, de vetrice sau de zârnă. De asemenea, se făceau oblojeli cu frunze de cactus, cu frunze din planta floarea de gheață, cu volbură, iarbă grasă, iarbă neagră, iarbă de tăietură, cu frunze de limba oii, de nebuneală, oleandru, părul porcului, pelin, cu fructe de "roșcove" de la salcâmii cu țepi mari. Legători cu: cu buricul pământului, cu cărbune de tei pisat, cu fiere de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de boz, de castraveți, cățușnică, gușa porumbelului, cu apă În care au stat haldani (tulpini de cânepă), cu fiertură din coajă și crenguțe de măr dulce, cu pelin, cu plescăiță, sunătoare, sulcină, coajă din ramuri de tei, cu zeamă de volbură sau de tutun. Legători cu balegă de oaie, chișleag și făină de grâu, cu fiere de porc amestecată cu grăsime de pe chiște, cu ceară curată, felii de ceapă albă, săpun și ulei, cu leșie de ciocălăi, cu smântână proaspătă amestecate
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
furuncul. Pentru a crește acțiunea antiseptică, la făina de in se adaugă și pulbere de mușețel. Cataplasme cu infuzie de flori de mușețel, 3 linguri la cană. Cataplasme cu frunze de nalbă opărite, aplicate pe furuncul. Cataplasme cu infuzie de volbură, 50 g la litru. Băi locale sau cataplasme cu infuzie din flori de soc, 40 g la litru. Băi locale cu infuzie de urzică moartă albă, 50 g la litru. Spălături cu decoct din rădăcină de săpunariță, ipcărige sau ciulin
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
care se fac spălături cu fiertură de rădăcină de ghimpe tăfălog. FOLICULITA Boală de piele cauzată de stafilococ. Cataplasme cu infuzie din flori de mușețel, 3 linguri la cană. Cataplasme cu flori de soc, o lingură la cană. Cataplasme cu volbură, 50 g la un litru de apă clocotită. Băi locale cu infuzie din flori de soc, 40 g la litru. Băi locale cu infuzie de urzică moartă albă, 50 g la litru. Comprese cu infuzie din muguri de plop negru
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
ca să iasă "răutatea". Locul se spală apoi cu zeamă de brusture sau de odolean. BĂTĂTURĂ (clavusul) Comprese și cataplasme cu decoct de păducel, 2-3 linguri de frunze și ramuri la 200 ml de apă. Comprese și cataplasme cu decoct de volbură (rochița rândunicii), 2 linguri de tulpini și frunze cu 200 ml de apă. Comprese și cataplasme cu decoct de vulturică, 2 linguri din părți aeriene ale palntei la o cană. Frunze pisate de urechelniță (iarba surzilor), puse pe bătături. Comprese
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
miere de albine, de preferință de tei. Consum zilnic, dimineața, pe stomacul gol, a 20 g de polen, timp de 20-30 de zile. STRES Semințe de anason, bine mestecate, consumate de 2-3 ori pe zi. Infuzie cu flori de soc, volbură, ovăz, sunătoare, bulbi de hamei și de flori de ciuboțica cucului (câte 30 g din fiecare), 2 linguri de amestec, opărite cu 500 ml de apă În clocot, infuzate 15 minute. Se adaugă apei din baie, care să nu depășească
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
mai târziu, la vârsta de 60-65 de ani, cu simptome mult mai atenuate. COLALOG: aliment sau medicament care stimulează contracția vezicii biliare și evacuarea bilei În intestin (de exemplu, uleiul de măsline, gălbenușul de ou, anghinarea, cimbrul, păpădia, rostopasca, salcâmul, volbura etc). COLECISTITĂ: inflamația acută sau cronică a vezicii biliare, provocată de infecții bacteriene sau de calculi biliari. COLERETIC: substanță sau aliment care stimulează contrația vezicii biliară a ficatului. COLICĂ: durere violentă, abdominală, ce apare brusc, sub formă de crize: intestinală
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cu librăria și tipografia sa. „Apare la zile mari, ori de câte ori Costache Rahmil își ia nasul la purtare.” (55x35 cm.), la tipografia G.V. Munteanu Bârlad, sunt de părere Nerva Hodoș și Al. Sadi Ionescu. * Șarja Șarja, redactor al ziarului A.Z. Volbură, strada Regală, apare în 1932, perioadă când la Bârlad se edita ziarul „Ogorul”, „Veacul nostru” și revista „Documente răzășești ”. Evocând ce se scria la ziarul „Păreri” Gheorghe Clapa, în Păreri tutovene din 29 septembrie 2003 scrie: „În acee ași gazetă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
care cuprindea și literatură, fără o direcție bine definită, cu o seamă de colaborări locale și fără de valoare deosebită, printre are deabia se strecurau, ici-acolo câteva nume cunoscute: Bacovia, A.D. Xenopol, A.C.Cuza, Eugen Boureanu, I. Petrovici, Al. Doinaru, Volbură Poiană, A. Mândru...” - scrie același în „Istoria literară a Bârladului”, București, 1936,p.50. Cu ocazia comemorării morții lui Ștefan Petică, inițiată de G. Tutoveanu, acesta întâlnindu-se cu conducătorii revistei tecucene primește să conducă în Bârlad, în al doilea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
departe de percepția proceselor mari ale materiei (viziunea lui fiind, cum arată G. Călinescu și alți critici, esențial statică), dar simplul fapt că aduce În poezie aceste elemente constituie un progres. Obiectului poetic „În sfadă” ii corespunde un subiect „În volbură”, Îngrijorat (dar nu prea mult) să nu se rătăcească. Poetul pare a fi mereu tulburat, mirat de ceea ce vede și-i place să se Înfățișeze ca atare: „Pe cîmpul norocirei objectele În sfadă, Spini, flori, verdeaț-amestec se-nfâțișa grămadă, Cuvînt, vedere
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
adîncă; de a trăi mai mult timp Într-o lume care și-a pierdut legile. Heliade vrea să depășească repede antitezele, să ajungă la echilibru și, te plan liric, acest lucru se traduce prin dorința de a depăși starea de „volbură”: „Ce-amestec și Într-Însa și-n mine volbora”. Condiția este ca volbora, delirul să nu țină prea mult, cărarea dreaptă să fie aflată, cutremurul din tării să aibă un sfîrșit, o vreme, cel puțin, pînă ce spiritul Își recapătă
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
lăcomia acumulării. Poezia Începe cu treapta zero a existenței. Tema plenitudinii, tema informului. Nevoia de ordine. Scrisul ca datorie sacră. Figura Părintelui și abolirea complexelor. Obiectul supradimensionat. „Sublimul În cele dinafară”. Un obiect poetic „În sfadă” și un subiect „În volbură”. Adorația și greața față de lucruri. Discursul unui poem: O noapte pe ruinele TÎrgoviștei. Ora indecisă a inserării. „Ființele aeriene” și peisajul celest. Tematica ascensiunii și a căderii. Un vis moralizator. „Poruncitorul” deget. Regimul statului divin. Un complex œdipian În lumea
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
1953 titlul devine „Foaia bunului creștin”. Mitropolitul Nicolae Bălan semnează editorialul primului număr. Partea literară este puternic marcată de orientarea religioasă a revistei. Se publică versuri de Mihai Eminescu, Al. Vlahuță, D. Anghel, dar și de Zaharia Bârsan, Otilia Cazimir, Volbură Poiană-Năsturaș, I.U. Soricu, Ovidiu Hulea, Const. Goran, Vasile Militaru, I.V. Spiridon ș.a. În rubrica „Să mai și râdem” se reiau versuri umoristice de Th. D. Speranția. Proza, adeseori cu conținut religios sau moralizator, a apărut în anumite perioade în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287902_a_289231]
-
Marian schițează o biografie a lui Ciprian Porumbescu ș.a.m.d. Spațiul acordat prozei și poeziei e mai redus. Alături de câțiva colaboratori vechi se ivesc alții, printre care Ion Agârbiceanu, Eugen Boureanul, Sandu Teleajen, Sărmanul Klopștock, G.M. Vlădescu (cu proză), Volbură Poiană-Năsturaș, A. Pop-Marțian, Ion Buzdugan, Artur Enășescu, Al. Iacobescu, G. Tutoveanu, Elena Farago (cu versuri). În numărul 34 debutează cu o poezie Radu Boureanu. De notat sunt și numeroasele tălmăciri în românește ale lui Giuseppe Cifarelli. În mai multe numere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
oraș, cu teamă și neîncredere, cu ochi ironici, dar și cu gura căscată, el exteriorizează o naivitate cât reală, cât jucată - e un fel de Moș Ion Roată, s-a zis -, minunându-se uneori parșiv, bodogănind întruna, blestemând, scoțând din volbura sufletului porniri crunte, sîngeroase („cum le-aș mai tăia gâturile!”). Scârbit rău, moș Gheorghe nu îi are deloc la inimă pe „surtucari”, fie ei politicieni, judecători, finanțiști, care își bat joc de norod („Ptiuuuu! trăsni-i-ar Cel-de-sus!”). Altfel, cârtitorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
strigară : Prin foc, prin spăngi, prin glonți, prin fum, Prin mii de baionete !” ai noștri se prăvăliră spre parapet Într-o tăcere așa de Înfiorătoare și de mânioasă și Într-un avânt așa de sălbatic, Încât pământul se zgudui. O volbură de foc se deschise. A fost o lovitură de trăsnet la care turcii nu se așteptau. Cei de pe creasta parapetului se prăvăliră deodată În șanț. Românii izbeau În dreapta și În stânga, răcnind, scrâșnind. Dușmanii se risipiră ca suflați de vifor, dar
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
unde turcii au opus rezistență Îndârjită În 1877; Maiorul Șonțu este unul din eroii care s-au jertfit pentru independența țării; dorobanți = ostași români; salt = mișcare prin care omul se desprinde de la pământ; buhoasă = lățoasă; parapet = Întăritură În fața unui șanț; volbură de foc = aici, vâlvătaie de foc provocată de exploziile obuzelor; stindard = drapel. SERGENTUL de Vasile Alecsandri Pe drumul de costișe ce duce la Vaslui Venea un om, cu jale zicând În gândul lui: ,, Mai lungă-mi pare calea acum la-ntors
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
zeii cunoscuți și necunoscuți din mitologie ca cerul să se mai limpezească pentru a filma aceste minunății naturale. Și ca Într-o frumoasă poveste, zâna cea bună s-a Îndurat de noi și ploaia s-a mai potolit, iar treptat volbura 492 Ibidem. 323 cenușie a norilor s-a destrămat. Ne aflam În preajma celor mai senzaționale puncte ale călătoriei noastre: zona cascadelor și a Muntelui Mitre. După Bowen, spectaculoasă cădere de apă de la 161 m, atenția ne este atrasă de Vârful
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
uriașe ce par să ne Înghită cu vas cu tot, vânturi puternice, dezlănțuiri hidoase ale stihiilor naturii... Nimic nu este mai frumos decât o seară liniștită, cu cer spuzit de stele și raze diamantine selenare, sau răsăritul astrului solar din volbura nemărginitului ocean... Totul Îmbracă dimensiuni hiperbolice, greu de definit de mintea umană... Kuta Kinbalu, pe coasta malaysiană a Mării Chinei de Sud, este un oraș turistic Înconjurat de junglă, peisaje naturale, lanțul de munți Kinabelu, cel mai Înalt din Asia de Sud-Est
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
și abrupt: „Mi-a fost scris din neam/ odihnă să n-am,/ sângele să-mi fiarbă,/ ca o mare oarbă, / și în codru-adânc/ inima să-mi mânc// [...] Dârz, cu pieptul gol,/ pe unde trec să scol,/ să scol, să răscol,/ volburi de pârjol”, spune o Haiducească. Inedită e, în opera acestui cântăreț cu verbul incendiator și inconcesiv, și lirica religioasă din ciclul Psalmilor românești. Rugăciunile nu sunt ale unui eu, ci ale lui noi, ele capătă premise și finalități precis circumstanțiate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
I. Suchianu ș.a. Mulți vor continua să publice și după 1930 fie în secțiunea îngrijită de Brăiloiu, fie în alte pagini. Li se vor alătura Sărmanul Klopștock, colonelul Ion Popescu-Lumină (rubrica „Din alte vremuri”), Vasile Militaru, George Voevidca, George Nutzescu, Volbură Poiană-Năsturaș, Th. Rosen ș.a. Cronica literară va fi susținută până în 1944 de M. Gh. Constantinescu, Aida Vrioni, Paul I. Papadopol, Mihai Niculescu; George Oprescu scrie articole și cronici plastice; o cronică a limbii, adesea contestată, dar urmărită cu interes, dă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
se petrece în minte, iar această minte îndrăgostită e de fapt suflet. Visele îi "ies în cale", iar poetul vede "un loc la care nu ajung", un loc "unde-s ceilalți". Poemul se face din adormire vorbire încetinită către infinit volbura din mintea mea nu va mai ajunge la înțeles Sfârșitul e aproape. Sentimentul contemporan perioadei de După Modernism că moare rasa umană e îndulcit de patima viziunii, la Ackroyd. Așa cum zice poetul, viața nu se joacă la noroc viața nu e
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
a vizitat încăperile castelului, pavilioanele și grădinile ce, conform tradiției, purtau nume metaforice (pe unele le-a schimbat, după starea ei sufletească): Pavilionul priveliștii îmbătătoare, Lăcașul brocartului imprimat, Lăcașul parfumurilor discrete. Inspirată, a scris versuri precum acestea: În munți o volbură e apa, Ca lângă noi ea și apare Fior al gândului ascuns. Vreme n-a curs îndeajuns Pământ și Cer - o panoramă Desfășurată peste toate Priveliștile încântătoare. Și cei dragi s-au întrecut în a-i compune versuri, i-au
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]