443 matches
-
disciplina sunt ele însele achiziții valoroase cu largi posibilități de întrebuințare, reclamate de viață și muncă și (analizate în plan mai larg) constituie parte din obiectivele generale ale educației. La intrarea în școală, majoritatea proceselor de cunoaștere (intelectuale), afective și volitive ale copilului se găsesc încă în stadiul primelor etape ale dezvoltării. Acestea solicită multă înțelegere, tact, dar și perseverență în îndeplinirea obiectivelor instructiv - educative, urmărite, acționarea deliberat - concepută pentru sprijinirea dezvoltării activității psihice a elevilor. Având în vedere că la
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
instructiv - educativ care folosește exercițiul fizic drept mijloc principal în vederea dezvoltării capacităților și competențelor fizice ale elevilor. Influențele sale nu sunt însă limitate. Ele se plasează pe o arie mult mai largă, cu efecte favorabile dezvoltării intelectuale, afective și moral - volitive. Efortul intelectual la care este supus elevul o dată cu începerea activității școlare reclamă realizarea unui echilibru cu necesitatea de mișcare și recreere. Acest deziderat poate fi atins printr-o educație fizică corectă, cu conținuturi adecvate din punct de vedere calitativ și
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
manifestă influențe asupra marilor funcțiuni, asupra capacității motrice, asupra troficității. Sunt o sursă inepuizabilă de structuri cu finalități diverse în formarea unui număr de deprinderi cu valoare deosebită dând posibilitatea de a le folosi pentru dezvoltarea calităților motrice, psihice sau volitive. Având un caracter formativ, depinderile motrice de bază contribuie la realizarea unui număr mare de obiective instructiv - educative caracteristice vârstei școlare mici și nu numai. Clasificarea deprinderilor motrice (P. Fiedler) a) după complexitate: - deprinderi motrice elementare (specifice în acțiuni ciclice
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
de muncă a organismului elevilor. 6. Jocurile de mișcare și ștafetele asigură în mare măsură îndeplinirea obiectivelor disciplinei „Educație fizică”, favorizând dezvoltarea simultană a deprinderilor motrice de bază sau specifice, a calităților motrice, precum și a deprinderilor și a însușirilor moral - volitive, a trăsăturilor de personalitate. Jocurile și ștafetele oferă posibilități multiple de formare și consolidare a deprinderilor motrice utilitare și de bază - favorizând în același timp și dezvoltarea calităților motrice: viteza, sub multiplele sale forme de manifestare, rezistență, forță și îndemânare
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
iscat spre el de vreun șoc. Era studios, era livresc și fusese instruit de cei mai buni scriitori să se distreze cu percepții. Când ieșea pe stradă, viața nu era goală. În acest timp oamenii chitiți, agresivi, puși pe treabă, volitivi făceau cum făcea omenirea În mod normal. Dacă mai toți umblau ca sub vrajă, somnambuli, circumscriși de, Înhățați de scopuri nevrotice minore, fleacuri, indivizi precum Sammler erau doar cu un stadiu mai avansați, stârniți nu de scopuri, ci de consum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
unor discrepanțe Între nivelul dezvoltării biologice, psihologice și al conduitei sociale a copilului. Personalitatea matură pentru școală trebuie sa se caracterizeze prin: - maturitate fizică - rezistență la efort - maturitate mintală - capacitate de analiză și planificare, Înțelegere a normei și regulii; - maturitate volitivă - capacitatea de autoreglare, de inhibare a impulsurilor și de reglare a trebuințelor;maturitate socială - trebuință de apartenență la grup, conduită socială adecvată În grup;maturitate morală - sentimentul datoriei și al responsabilității, conștiința sarcinii;maturitate pentru muncă - aptitudinea de concentrare, atenție
Caleidoscop by Constanta Manole () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93350]
-
apropiat, apariția unei mișcări sociale, la baza căreia cetățenii erau ferm convinși că, prin simpla voință, va fi posibil să se Învingă moartea și că, prin urmare, dispariția nemeritată a atâtor oameni În trecut se datora numai unei reprobabile debilități volitive a generațiilor anterioare. Dar lucrurile nu aveau să se oprească aici. De vreme ce oamenii vor continua să nu moară, fără ca pentru asta să trebuiască să facă vreun efort perceptibil, o altă mișcare populară de masă, dotată cu o viziune prospectivă mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
bani, piese 325 {EminescuOpXV 326} ["NOTA COMUNĂ E BAZA UNITĂȚII... "] 2275B Nota comună e baza unității. Mutarea din loc a unei mase ponderabile = mișcare. Asta e nota comună. ["PROCESUL LOGIC AL FORMĂRII UNITĂȚEI"] 2275B Procesul logical formării unităței = Kaestner. SFERA VOLITIVĂ ["ACT DE VOLIȚIUNE ȘI MIȘCARE"] 2267 [1] Sistemul nostru solar este în orice moment o unitate de forțe ale cărui manifestațiuni fenomenologice sumate la un loc dau pururea aceeași unitate. Dar sistemul fiind o unitate fiece parte a lui este
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
prin multiple mijloace. Dar cine și cum te ajută să nu cazi în prăpastie? Am cunoscut persoane care și-au stabilit țeluri și chiar au luat decizii demne de laudă în vederea abandonării unui viciu, însă nu au dispus de resursele volitive necesare pentru a le duce la îndeplinire. În alte cazuri, tineri sau maturi își propun să se lase de fumat, de exemplu, începând cu o dată calendaristică oarecare, fără să reușească. Și acestora le lipsește capacitatea de a-și activa forțele
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
Elementele capacității de recepție sunt : experiența de cunoaștere: cultura generală, nivelul informării, calitatea ei, performanțe ale activității proprii, raportul teorie - practică; capacitățile intelectuale - concentrarea atenției, conexiunile, acualizarea propriilor cunoștințe, disponibilitatea de a asculta; trăirea afectivă - disponibilitatea, curiozitatea, dorința comunicării; capacitățile volitive - rezistența la efort, răbdarea, consecvența; atitudinea - deschiderea spre confruntarea opiniilor, acceptarea comunicării. I. Cerghit consideră că formarea competenței de comunicare la elevi impune: - promovarea competenței ortografice; - formarea deprinderii de a se exprima oral și de a asculta; - promovarea unei atitudini
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
la activitățile sportive; dezvoltarea și formarea aptitudinilor, calităților motrice specifice; perfecționarea unor deprinderi specifice; dezvoltarea capacității de autoreglare a comportamentului - flexibilitate, adaptare și rezistență la situații specifice; dezvoltarea unor calități psihice cognitive (senzații, percepții, reprezentări, gândire), afective (sentimente, pasiuni, etc.), volitive (curaj, hotărâre, spirit de inițiativă, perseverență) și estetice (suplețe, eleganță); formarea unor trăsături de personalitate: caracter (fermitate, spirit de decizie), aptitudini (creativitate); aplicarea în condiții de întrecere a deprinderilor acumulate; formarea capacității de a utiliza în mod creator cunoștințele și
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
promovăm ideea că practicarea sportului reprezintă un interes personal și ca atare trebuie suportat de fiecare individ. Cu alte cuvinte, prin selecție se orientează copii și adolescenții spre disciplinele sportive care necesită din partea practicanților anumite particularități somatice, calități motrice, psihice, volitive, cum ar fi: înălțimea pentru: baschet, handbal, volei, polo etc., înălțimea și greutatea pentru: probele de aruncări din atletism, anumite posturi din jocul de rugbi, categoriile grele și supergrele din sporturile care se desfășoară pe categorii de greutate etc.; viteza
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
în jocurile sportive; forță și viteză în haltere. Enumerarea poate continua prin combinarea calităților motrice cu particularitățile somatice pentru fiecare disciplină sportivă. Din enumerarea anterioară se lansează întrebarea unde se încadrează JUDO? Ce calități motrice, particularități somatice, calități psihice și volitive sunt necesare pentru practicarea cu succes a acestui sport? Diferite studii științifice care s-au realizat scot în evidență marea diversitate de particularități somatice în care se încadrează marii campioni precum și diversitatea de calități motrice necesare. Una dintre cele mai
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
pentru a afirma tocmai imposibilitatea creării unei naționalități odată cu întemeierea unui stat: „cum vedem, odată cu nașterea unui nou stat, cu numele România, apare și povestea (minciuna) cum că o naționalitate ar putea fi „lichidată”, iar alta „întemeiată” printr-un act volitiv de moment, printr-o hotărâre a instituției puterii. De parcă domnitorul unionist n-ar fi cunoscut un lucru simplu de totcă națiunile nu apar din senin la porunca știucii sau chiar a unui domnitor. Că nașterea lor e un proces îndelungat
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
în a aborda relația educație-autoeducație (Barna, 1995; Comănescu, 1996), putem evidenția note esențiale ale acesteia, care să susțină paradigma centrării pe educație: • definește activitatea proprie în scopul autoperfecționării personalității, • depinde de nivelul de dezvoltare a conștiinței de sine, de calitățile volitive necesare pentru finalizarea acțiunii începute, de puterea de a rezista diferitelor tentații, stăpânirea abilităților de muncă intelectuală în autoinstruire, de natura și complexitatea scopurilor și sarcinilor propuse, de metodele cunoscute și folosite, • începe cu clarificarea cunoașterii de sine, pentru o
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
devenirii proprii, • își formulează obiective variate și progresiv de realizat, derivate din valori, • educatul își elaborează un plan de autoeducare de lungă durată, cu elementele necesare, cu stăpânirea și utilizarea metodelor, procedeelor specifice de autoeducație, • investește un efort cognitiv, afectiv, volitiv, motivațional, acțional conștient, • realizează autoevaluarea rezultatelor obținute continuu, periodic, pe obiective prioritare, • reprezintă un rezultat al schimbării de sine, • completează conceptul de educabilitate, prin includerea eului între factorii devenirii umane. Autoeducația nu diferă esențial de educație, ci se modifică subiectul
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
noastre psihice strâns legat de gândirea creatoare și de intuițiile afective, care are menirea de a tempera elanul unor tendințe de a sociologiza complet viața psihică individuală. Dar nu este singurul exemplu: acestui fenomen i se poate asocia și aspectul volitiv din sistemul personalității, care-i face, de exemplu, pe unii oameni să dea convingerilor lor o fermitate atât de mare, Încât pot să reziste unor influențe chiar bestiale sau să Înfrunte moartea cu seninătate. Chiar și actul introspecțiunii Își impune
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
nu este la fel de bine conturată la toți oamenii, la unii fiind În curs de formare, deoarece nu numai aspectele ereditare o determină, ci și o serie de influențe sociale și culturale. Ba mai mult, omul, prin mentalitățile sau resursele sale volitive, poate interveni În mare măsură În acest sens (mai ales atunci când se manifestă atitudini extremiste: astfel, pentru a nu-și pierde originalitatea, unii refuză orice influențe, chiar și pe cele venite din partea marii literaturi sau a marii culturi; alții, dimpotrivă
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
diferite, de vârste identice sau diferite, independent de atracția sexuală. Din aceste motive, prietenia are mai multe niveluri, și semnificații, după cum urmează: aă un sens afectiv, ea reprezentând o simpatie pentru cineva, care poate merge până la pasiune; bă un sens volitiv, urmărind binele altuia, bunăvoință, ajutor sau sprijin la nevoie; că un sens de comunicare, Însemnând deschidere, Încredere reciprocă, sinceritate și Înțelegere Între cele două persoane; dă un sens practic, legat de scopurile și acțiunile comune ale celor doi parteneri. Prietenia
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
de acțiuni sau activități realizate în sensul satisfacerii motivelor, tendințelor sau trebuințelor proprii. Dar, conceptul de „acomodare” nu implică numai activitatea intelectuală de soluționare a problemelor apărute, sau a celor planificateș acomodarea presupune, în plus, și participarea instanțelor afective și volitive ale personalității, a acelor stări sufletești și reacții comportamentale care apar, care apar, de obicei, în situații de constrângere, contrariere sau blocare, când oamenii nu pot reacționa șablon, pe baza unor deprinderi stereotipe. Când exigențele realității obiective exterioare ating, sau
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
răspunderi, de natură creatoare, care sunt adaptate la rezolvarea problemei întâlnite. Așadar, aceste dificultăți, proprii tuturor formelor de activitate, reprezintă o condiție a dezvoltării psihice a omului, a dobândirii de către acesta a unei calificări profesionale și a formării unor trăsături volitive de caracter: inițiativă, tenacitate, hotătâre etc. Numai într-o singură situație dificultățile de acest gen pot provoca - după autorul citat - frustrația: atunci când sunt percepute subiectiv ca invincibile, atunci când omul renunță la luptă, considerându-se învins. În schimb, dificultățile obiectiv invincibile
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
behavioriste tradiționale”, care minimalizau rolul proceselor și al determinărilor interne, unii psihologi au absolutizat, dimpotrivă, importanța factorilor interni subiectivi, în dezvoltarea psihicului uman, subliniind fie rolul impulsurilor, al tendințelor biologice, fie importanța unor procese și funcții psihice (ex. afective, cognitive, volitive). „Freudiștii”, de exemplu, nemulțumiți de caracterul static, asociaționist și mecanicist al interpretărilor psihologice de la începutul secolului XX, au introdus pe „scena” vieții psihice un „personaj misterios, plin de capacități creatoare și impreviyibile, inconștientul”. Conștiinței i se rezerva - așa cum arată V.
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
V. Pavelescu - spre o concepție integrală a „personalității”, care nu mai este prezentată „ca efect al simplei opoziții între forțele instinctive și ambianță, și nu numai ca «cenzori», ci mai ales ca instanță normativă, cu o funcție cognitivă și alta volitivă”. („Drama psihologiei”, 1965, Ed. științifică, p. 187). În concepția „ reformiștilor”, frustrația apare nu atât ca rezultat al unor conflicte interioare, inerente unei structuri dinamice contradictorii („Sine” și „Supra-Eu”, „Eros” și „Thanatos”), cât mai ales ca provenind din conflictele specifice între
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
însuși, față de ceilalți, și față de activitate) și trăsăturile principale de caracter: a) „conștiința de sine”, de care depinde și nivelul de aspirație creativă a persoanei, b) „conștiința morală” care, prin simțul datoriei și al responsabilității, reglează propria conduită, c) „capacitatea volitivă”, de caredepinde atât persevereanța și curajul atitudinal, cât și înfrânarea la nevoie a unor impulsuri afective. Imaturitatea caracterologică — concretizată în tendințe egocentrice, indiferență și dispreț față de activitatea sistematică, dorința realizării unei vieții ușoare, autocontrolul insuficient, tendința spre simulare și disimulare
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
receptării" și a "aprecierii" informației despre datorie; c) "răspunsul comportamental" ca expresie a exersării conduitei ca o datorie morală, susținută de ,,participarea" și "angajarea personală". Procesul cultivării datoritei morale vizează, așadar, cele trei planuri ale psihicului uman: cognitiv, afectiv și volitiv (28, pp. 170-173). După cum se vede, contribuțiile în acest domeniu al educației imorale sînt mai reduse; vorbe, lozinci s-au scris foarte multe, dar ele nu pot fi integrate într-o teorie a educației morale. 17.2.4. În constelația
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]