443 matches
-
echivalent cu marca esențială a condiției omenești, iar coeziunea suprastructurală asigură linearitatea fundamentală a parcursului destinal. De la micro-modelul educativ la macro-modelul vital nu este decât o diferență dimensională, de grad, asemănările izbind și cea mai sceptică conștiință teoretizatoare. Orice act volitiv se originează într-un gând ("Gând. Folosesc acest termen pentru a include tot ce există în noi în asemenea manieră încât suntem imediat conștienți de el. Astfel, toate operațiunile voinței, intelectul, imaginația și sentimentele sunt gânduri...o mișcare voluntară, spre
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
analogie pentru organizarea unui grup de sentimente o constituie intuiția senzorială în care o varietate de conținuturi sensibile este ordonată în timp și spațiu și același lucru e valabil în cazul imaginilor din amintire și din fantezie. În domeniul vieții volitive, avem o analogie pentru contopire în instinct și imbold, cu concentrarea lui imediată, și o analogie pentru organizare în modul cum gîndul la un scop ce trebuie realizat determină ierarhia mijloacelor de folosit sau a acțiunilor ce trebuie îndeplinite; ele
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
indirectă. Și așa cum am văzut (* 21), o experiență de viață fundamentală, cîștigată pe cale pur practică, poate avea aceeași importanță. În cele de mai sus, am distins între fundal și bază. Baza, care este situată în special în viața sentimentală și volitivă, este mai însemnată decît fundalul intelectual. De altminteri se și vede că nu se pot trage concluzii, pornind de la desfășurarea generală a ideilor unui cercetător, cu referire la sentimentul său total în ce privește viața. Pentru a trage o asemenea concluzie este
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
prin metode proprii, profesorul se va Îngrijii de Îmbunătățirea tuturor laturilor pregătirii psihologice și anume: Intelectuală - forță de concentrare, profunzimea gândirii, spiritul de observație, fantezia - forța de creație. Afectivă - educarea calităților morale, prietenie, spiritul, coeziunea de grup, Învingerea emoțiilor negative. Volitivă - disciplină și ordine, stăpânire de sine, atmosfera calmă de echipă, rezistența la stres, curaj, autodepășire tehnică. Educarea personalității - temperament și caracter, formarea „personalității de grup”, perfecționarea Înclinațiilor și cointeresarea executanților În acest scop. Este de reținut că o bună pregătire
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
decizional, în stabilirea obiectivelor strategice ale școlii, în care se promovează munca în echipă și comunicarea și, aspect esențial, în care performanța este recompensată. Motivația reprezintă un proces complex, având un rol decisiv în asigurarea efectivității schimbării. Asociată cu elemente volitive, motivația constituie sursa energetică majoră pentru promovarea schimbării în educație, în condiții de indiferență sau submotivare aceasta neputându-se concretiza. II. 2. 5. Principiul schimbării prin acțiune Valabilitatea acestui principiu rezidă din faptul că atât cadrele didactice, cât și școala
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
de dezvoltare personală și organizațională, management strategic, creativitate, motivație. Ceea ce merită remarcat este faptul că, în plan cognitiv, accentul cade pe dimensiunea anticipativă a schimbării și aproape deloc pe aspectul informațional, în timp ce sub aspect afectiv-motivațional și atitudinal importante devin: aspectul volitiv al schimbării, responsabilizarea individului, trecerea de la inerție și rutină la acțiune, depășirea prejudecăților. În ceea ce privește obiectivele referitoare la învățare, autoarea aduce în discuție un subiect ce a făcut obiectul unor analize (Botkin, 1981) la începutul anilor 80: renunțarea la "învățarea de
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
respingere a schimbării. Între cognitiv și afectiv în materie de schimbare există o legătură indisolubilă, explicată prin faptul că tendințele de respingere se datorează într-un procent semnificativ necunoașterii mecanismelor ce guvernează schimbarea sau insuficientei explicări privind necesitatea acesteia; c) volitivă, care accentuează importanța efortului de voință pe care individul/ organizația școlară trebuie să-l declanșeze pentru depășirea obstacolelor interne sau externe ce pot frâna procesul schimbării. Cele trei direcții reprezintă în fapt suportul pentru realizarea saltului de la o posibilă conduită
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
schimbării. Cele trei direcții reprezintă în fapt suportul pentru realizarea saltului de la o posibilă conduită pro-activă impusă, la una generată de mobiluri interne. Se constituie astfel premisele de realizare a convingerilor privind schimbarea, ca urmare a asimilării cognitive, afective și volitive a prescripțiilor acesteia. Conștientizarea necesității schimbării solicită timp, fiind un proces complex care, în anumite momente, poate produce modificări esențiale fie la nivelul eu-lui, fie în una dintre cele trei componente. Sarcina cadrului didactic va consta în identificarea nivelului la
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
permis, chiar în numele aceleiași ideologii scolastice, să abordeze fenomenele naturale și sufletești cu detașare, să le descrie cu obiectivitate, altfel decât strict prin îndumnezeire. Acestora li se datorează o serie de încercări reușite de clasificare a tipologiilor spirituale în sensibile, volitive, neîndu-plecabile. În orice etapă istorică, cunoașterea sufletului a însemnat învingerea unor asperități de natură metodologică și conceptuală. Epoca medievală este un bun exemplu, când drumul cunoașterii psihologice a necesitat învingerea unor dificultăți conceptuale legate de limitele de explicare a sufletului
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Elementele capacității de recepție sunt : experiența de cunoaștere: cultura generală, nivelul informării, calitatea ei, performanțe ale activității proprii, raportul teorie - practică; capacitățile intelectuale - concentrarea atenției, conexiunile, acualizarea propriilor cunoștințe, disponibilitatea de a asculta; trăirea afectivă - disponibilitatea, curiozitatea, dorința comunicării; capacitățile volitive - rezistența la efort, răbdarea, consecvența; atitudinea - deschiderea spre confruntarea opiniilor, acceptarea comunicării. I. Cerghit consideră că formarea competenței de comunicare la elevi impune: - promovarea competenței ortografice; - formarea deprinderii de a se exprima oral și de a asculta; - promovarea unei atitudini
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
noi sisteme de joc care la rândul lor, influențează și conduce la perfecționarea continuă a tehnicii mișcărilor jucătorilor. Obținerea unor performanțe sportive de înalt nivel în jocuri depinde de un antrenament sportiv sistematic, cere o pregătire fizică, tehnicotactică și moral- volitivă specială. Specific jocurilor sportive este activitatea competițională, generatoare de performanțe. Practicarea jocurilor sportive urmărește realizarea obiectivelor educației fi%ice (în care caz devine mijloc al acesteia), realizarea de performanțe sportive (în care caz devine formă de întrecere și spectacol sportiv
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
stărilor psihice 1. Stările psihice ale sportivilor Stările psihice sunt acele forme de manifestare psihocomportamentale, exprimate în trăiri și conduite declanșate de situații concrete din activitatea specifică. Am putea considera următoarele categorii de stări psihice: a) Cognitive b) Afective c) Volitive d) Ale conștiinței După felul activității: a) Momentane de antrenament b) Momentane precompetiționale, de prestart c) Momentane competiționale d) Momentane postcompetiționale După caracteristicile manifestării: a) După rapiditate: dinamice și statice; b) După stabilitate: stabile și variabile; c) După rapiditatea schimbării
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
de discontinuitate. În această construcție există etape critice, manifestate prin puternice contradicții interne. O astfel de etapă critică, poate cea mai semnificativă, se constată la vârsta școlară mare. În adolescență se produce un salt în integrarea funcțiilor cognitive, afective, motivaționale, volitive și caracteriale. Se desfășoară, așa cum observă Rousselet (1969) și alți autori, un intens proces de autoanaliză și autoevaluare, de raportare la un ideal de viață și de integrare socială. Precumpănitor în această etapă este, cum subliniază și Erikson (1959), sentimentul
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
Polya, C. Țițeica și Gr. C. Moisil sau geniul tehnic a lui H. Coandă. Sintetizând cele de mai sus se poate spune că aptitudinea matematică reprezintă o componentă specifică a personalității, relativ independentă, formată din componente cognitive, afectiv emoționale și volitive, elaborată prin adaptări successive ale copilului și tânărului la modelele matematice externe, care pe măsura constituirii, facilitează obținerea de performanțe școlare, eventual și profesionale, superioare mediei elevilor de aceeași vârstă sau persoanelor cu o pregătire școlară similară. Punând problema greutăților
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Mariana TOTH () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93148]
-
de a-și planifica și conduce acțiunile în raport cu cele ale adversarului și cu condițiile concrete ale întrecerii etc. Corespunzând principalelor grupe de procese psihice și particularități ale personalității, laturile pregătirii psihologice a jucătorilor de tenis de masă sunt: intelectuală, afectivă, volitivă și particularitățile psiho-individuale. 6.2.5. Pregătirea teoretică Jucătorul modern de tenis de masă este înarmat cu multiple cunoștințe de specialitate preluate din teoria generală a educației fizice și sportului, din pedagogie, psihologie, anatomie și fiziologie, igienă etc. El nu
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
Astfel, în rezolvarea acestor deprinderi, se are în vedere pentru învățarea copilului surd o serie de atitudini: - a gândi personal și activ; - a folosi analogii; - a analiza o problemă. Învățarea matematicii contribuie la dezvoltarea personalității umane pe plan rațional, afectiv, volitiv, având o contribuție importantă la formarea omului ca om. Efortul solicitat de activitatea matematică duce la formarea unor trasături pozitive de voință și caracter: - exactitatea; - punctualitatea;dârzenia. Învătământul preprimar se caracterizează prin bogate valențe formative de care dispune, având o
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
de evaluare inițială, astfel încât fiecare copil surd să fie apreciat în contextele cele mai favorabile și fără a fi comparat în mod deschis cu ceilalti colegi de grupă. Învățarea elementelor matematicii contribuie la dezvoltarea personalitații umane pe plan rațional, afectiv, volitiv, având o contribuție importantă la formarea omului ca om. III.2. Jocul didactic matematic și rolul lui în dezvoltarea gândirii copilului preșcolar cu deficiență de auz Asimilarea cunoștințelor matematice de la cea mai fragedă vârstă are o importanță deosebită, deoarece pe
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
consideră că un sportiv bine antrenat poate să folosească la maximum doar 75 % din posibilitățile sale. În concursul sportiv chiar și în condițiile dobândirii unui record, sportivul nu-și valorifică tot potențialul de care dispune. De aceea, acționarea pe plan volitiv constituie resortul și totodată modalitatea aproape unică de a mobiliza integral potențialul biologic al participantului la concurs” A. Nicu (1993). Subliniind existența factorului subiectiv implicat în „senzația de înaintare și percepere reală a vitezei mișcărilor”, respectiv aprecierea corectă a vitezei
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
pentru a afirma tocmai imposibilitatea creării unei naționalități odată cu întemeierea unui stat: „cum vedem, odată cu nașterea unui nou stat, cu numele România, apare și povestea (minciuna) cum că o naționalitate ar putea fi „lichidată”, iar alta „întemeiată” printr-un act volitiv de moment, printr-o hotărâre a instituției puterii. De parcă domnitorul unionist n-ar fi cunoscut un lucru simplu de totcă națiunile nu apar din senin la porunca știucii sau chiar a unui domnitor. Că nașterea lor e un proces îndelungat
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
să asimileze cunoștințele pe care să le folosească în mod creator în viața de toate zilele. Aceasta înseamnă de fapt a realiza un învățământ formativ. Realizarea funcției formative a învățământului înseamnă deci a exersa la elevi capacitățile intelectuale, afective și volitive. Învățământul formativ are în vedere realizarea următoarelor obiective: * dezvoltarea capacităților intelectuale ale elevilor, ceea ce presupune a exersa operațiile gândirii (analiză, sinteza, inducția , deducția, generalizarea) și apoi o specializare a lor; * înarmarea elevilor cu metodele de învățare, adică a-i învăța
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
arătat că acestea îndeplinesc trei funcții: * funcția instrumentală - se referă la utilizarea metodelor ca instrumente de folosire; * funcția cognitivă - metodele devin obiecte de cunoaștere și achiziție pentru elevi; * funcția formativă - metodele au implicații directe în exersarea capacităților intelectuale, afective și volitive. Prin aceste funcții, metodele de învățământ realizează o cooperare strânsă între învățător și elev și totodată participă la realizarea celor două aspecte ale procesului de învățământ - instrucția și educația. Aspectul instructiv al metodei asigură însușirea cunoștințelor geografice și formarea la
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
capabili să asimileze cunoștințele pe care să le folosească în mod creator în viața de toate zilele. Aceasta înseamnă de fapt a realiza un învățământ formativ. Realizarea funcției formative a învățământului înseamnă deci a exersa la elevi capacitățile: * intelectuale; * afective; * volitive. Învățământul formativ are în vedere realizarea următoarelor obiective: * Dezvoltarea capacităților intelectuale ale elevilor, ceea ce presupune a exersa operațiile gândirii (analiza, sinteza, abstractizarea, generalizarea); * Înarmarea elevilor cu metodele de învățare, adică a-i învăța pe elevi cum să învețe; * Dezvoltarea motivației
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
a capacităților umane. Motivațiile învățării apar ca urmare a unui proces educativ de durată. Performanțele școlare sunt dependente nu numai pe capacitatea intelectuală a copilului, ci și de unele trăsături de personalitate cum ar fi cele care aparțin sferei afective, volitive, motivaționale sau caracteriale. Prin urmare, învățătorul trebuie să cunoască nu numai aptitudinile, temperamentul, caracterul sau alte trăsături de personalitate ale elevilor, ci și motivele pentru care ei învață sau nu învață. Învățătorului îi revine sarcina de a stimula declanșarea dorinței
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
identificarea problemelor poate fi jumătate din soluție - sau, cum ar adăuga sarcastic incorigibili ereziarhi, chiar născătoarea problematicului însuși. Pe atunci își dorea să-l fi putut supune pe îndârjitul căpitan unei terapii și să-i rezolve problema excesului de masculinitate volitivă, așa încât el să facă frumos mea culpa în fața custodelui infernal al legămintelor și să-și afle astâmpărul, acceptând docil definiția consensuală a implacabilului. I-ar fi explicat doct, dar pe înțeles, că înțelepciunea constă în acceptarea eșecului și tragerea din
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
reunește pe acei care sunt la același nivel și la același subiect, datorită progreselor pe care le-au făcut și intereselor pe care le au.” O componentă psihologică esențială a educației în ,,școala activă” se referă la efortul mintal și volitiv bazat pe interes, care ar trebui să se concretizeze în efort spontan. Adolphe Ferrière (1879-1960) critică învățământul tradițional centrat pe însușirea de cunoștințe și pe autoritatea profesorului care menține elevul într-o stare de receptivitate pasivă. Pedagogul francez propune un
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]