650 matches
-
baltă. Ceata s-a risipit, iar pe dulău -lau ciugulit ciorile. I-au lăsat doar blana bogată. Din inima lui neagră mâncase o cățea. "Rudele" lui Bică- Jumate Mulțimea privea tăcută și neclintită ferestrele casei de peste drum. Femeile, atât de vorbărețe altădată, nu scoteau un cuvânt. Geamurile negre, cu perdelele lăsate nu scăpau nici o lumină. Era frig, într-o zi de iarnă, spre seară. Cerul, mort, încremenit, ca o pătură înghețată. Din el scăpau niște floace albe de zăpadă, rar, parcă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
a șocat mai mult, dispariția bruscă a colegilor sau, mai ales, tăcerea care se păstra În legătură cu ei. Nimeni nu comenta, ca și când... ei nu fuseseră niciodată. Ce putere misterioasă ne oprea pe noi, copiii de 11-12 ani, de obicei atât de vorbăreți, să comentăm plecarea colegilor noștri? Și tot legat de același an 1958, cu „redeschiderea porților”, Îmi aduc aminte de un meci de fotbal, văzut la televizorul Editurii Tehnice, unde lucra unchiul meu, - Încă nu aveam televizor acasă -, iar după terminarea
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
vă aflați În magazinul vostru sau altundeva. Prezența dumneavoastră ar putea Împiedica pierderea unui client bun. Fiți binevoitor și cu cei zgârciți, și cu cei mărinimoși: e datoria dumneavoastră să vă purtați frumos cu oricine. Nu fiți din cale-afară de vorbăreț, ci spuneți doar atât cât e nevoie pentru a vă lăuda marfa. Dacă mușteriii vă disprețuiesc și vă batjocoresc marfa, Încercați să-i convingeți că greșesc, dar nu-i insultați: nu fiți obraznic, ci răbdător și smerit. Căci, dacă apare
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
șadoptiveț prea des, în schimb pentru mine era foarte amuzant să merg la ele, să sporovăim și să ascultăm muzică. Aveau copii cam de vârsta mea, așa că am stabilit o relație foarte bună. Una dintre femei era foarte deschisă și vorbăreață, în vreme ce soțul ei era mai degrabă introvertit. Celălalt soț avea mult simț al umorului, așa că mereu ne distram și râdeam împreună. Părinții mei știau că sunt în familie, așa că lucrul acesta îi făcea și pe ei să se simtă bine
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
ale personalității: cei cinci factori esențiali ai personalității și principalele adjective care le corespund (sinteză după John, 1990, apud Huteau, 2006) (Johnson, 1994; Borkenau și Ostendorf, 1989, apud Lieury, 2005) Caracterul Polul pozitiv Polul negativ Extravertit Extravertit Călduros Social Activ Vorbăreț Demn de încredere Introvertit Liniștit Rezervat Agreabil Agreabil Simpatic Amabil Apreciat Demn de încredere Loial Altruist Modest Tandru Dezagreabil Suspicios Rece Neprietenos Conștiincios Conștiincios Organizat Minuțios Eficient Competent Ordonat Disciplinat Boem Nepăsător Dezordonat Iresponsabil Stabil emoțional Stabil Calm Controlat Instabil
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
geme și care-n veci e mută, Și singur numai mie mi-e dat a o citi”, aplicație care tulbură, iarăși, alegoria, Întunecă retorismul propozițiilor anterioare. O „limbă necunoscută”, citită numai de poet, ascuzînd o taină pe care poetul acesta vorbăreț, pedagog, nu vrea s-o comunice?! Asta ne pune pe gînduri. Heliade Încearcă să explice o inexplicație, să justifice ceea ce nu vrea sau nu poate să justifice. GÎndul nostru fuge spre planul mai adînc al creației, limba necunoscută, taina putînd
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
iar mortul nu era niciodată proiecția sa, ci sinele propriu țintuit și ferm în figura și greutatea sa de om. În celula de vizavi era un bărbat care de obicei nu era predispus la conversații. Doar în unele zile devenea vorbăreț și își dădea drumul povestindu-și istoria, nicicând aceeași și oricum destul de încâlcită și de necrezut. Se numea Carlo și era originar din Avellino. Fusese pur și simplu zvârlit în celulele de izolare de la Sant' Elmo și brutalizat câteva luni
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
ori moneda printre degete. Apoi o azvârli în sus și își apăsă peste ea palma când căzu. — Poate și asta. Mai e însă ceva. Când am ajuns acolo, era lume adunată. Și, firește, femeia care ne-a sunat. Știi genul, vorbăreață, trăindu-și, într-o viață în care nu i se întâmplă nimic spectaculos, momentul de glorie. Răspundea la întrebări pe care nu i le punea nimeni. Auzise o bufnitură surdă pe trotuar, sub fereastră. Era liniște și, deodată, buf ! De parcă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
credem), oamenii sunt diferiți. De aceea, se bucură și se însoțesc (de regulă) atunci când își descoperă elemente comune. Potrivit Anei Stoica-Constantin (2004), cele mai importante diferențe/deosebiri generatoare de conflicte sunt: unele trăsături de personalitate (de exemplu: extravertit versus introvertit; vorbăreț versus taciturn etc.), opiniile (de exemplu: politice, în privința gestionării banilor, familiale, în privința educației etc.), atitudinile (de exemplu: toleanță-intoleranță, într-ajutorare-indiferență etc.), valori (de exemplu: fidelitate, principialitate, punctualitate etc.), nevoi, gesturi și preferințe (de exemplu: în privința alimentației, vestimentației, modalităților de refacere/ distracție
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
în viață, nu este voie să te lași depășit; • nu este prudent să-ți arăți sentimentele. În ceea ce privește emoțiile resimțite, pot fi menționate: • confuzie, plăcere, entuziasm, incertitudine, neîncredere, autosatisfacție, orgoliu, superioritate, vanitate, mândrie, milă. Ca tendințe comportamentale, sunt adoptate: • volubil, ipocrit, vorbăreț, punere exagerată în valoare, plin de inițiativă, seducător, oferă iluzia siguranței. Mesajele tipice acestei atitudini sunt: • fraze lungi (neinteligibile); • exprimă duble convingeri; nu prea precis, evită unele lucruri; vorbește despre mai multe lucruri deodată; limbaj prea tehnic (neinteligibil); reformulează în
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
o teamă masculină în fața complexității sexului slab, pe care însă bărbații vremii refuzau să o recunoască. Deseori, argumentează medievalii fobia în fața dezlănțuirii personalității feminine, ei au de suferit de pe urma acestei limbuții, reputația fiindu-le compromisă, uneori chiar și viața. Femeia vorbăreață este amintită frecvent în literatura medievală, fie în creațiile populare fie în cele culte, și are ca punct de plecare chiar Biblia. În I Timotei 2, 11-14, de exemplu, Sfântul Apostol Pavel afirmă: „Femeia să se învețe în liniște, cu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
o teamă masculină în fața complexității sexului slab, pe care însă bărbații vremii refuzau să o recunoască. Deseori, argumentează medievalii fobia în fața dezlănțuirii personalității feminine, ei au de suferit de pe urma acestei limbuții, reputația fiindu-le compromisă, uneori chiar și viața. Femeia vorbăreață este amintită frecvent în literatura medievală, fie în creațiile populare fie în cele culte, și are ca punct de plecare chiar Biblia. În I Timotei 2, 11-14, de exemplu, Sfântul Apostol Pavel afirmă: „Femeia să se învețe în liniște, cu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
unică și nici uniformă. În fiecare poate sălășlui discordia sau pluralitatea. Există aici un tip de eșec pe care ar fi bine să-l analizăm. Orice dorință, sentiment sau atitudine se poate transforma Într-o voce. Există module afective foarte vorbărețe, așa cum sunt dorințele. „Din bogățiile inimii vorbește gura”, spune un vechi proverb. Dorința de a cuceri sau cea de a face rău trezesc un verbalism inepuizabil. Există sentimente care vorbesc - bucuria, de exemplu - și sentimente taciturne - tristețea și plictisul. Aceste
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
în față în actuala campanie electorală? EUROPARL LOCALELE se prezintă astfel: PSD - va obține colacul de mire deși Mitică Buzatu se ascunde cât poate, să nu cheltuiască. Dacă-i pe vorbe, las’ pe el ! Are 2 atuuri: Pe Vasile Mihalachi, vorbăreț și 246 echilibrat și pe Gabriela Crețu plasată foarte bine pe lista de 35. Vasluienii au pentru cine lupta ! PRM - Durerea noastră: Eforturile prof. Corneliu Bichineț riscă să se risipească în van deoarece e incert, foarte incert pragul electoral. în
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
215 cuvinte pe zi, iar bărbații 15 669. Până la urmă, această diferență (aproximativ 550 de cuvinte) nu este semnificativă. Statistic, putem spune că ea poate fi atribuită hazardului. Între persoanele situate la extremă, adică între cei 15% superiori, cei mai vorbăreți, bărbații și femeile se află tot la egalitate. Nu există nici o femeie în plus în rândul celor mai locvace persoane... Totuși, cercetătorii au descoperit diferențe între bărbați și femei. Această diferență se referă la... subiectele conversației. Se dovedește că bărbații
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
preferate sunt din domeniul modei și al relațiilor. Contrar credinței populare, nu există așadar diferențe legate de timpul în care vorbesc bărbații și femeile. Ambele sexe pronunță în medie 16 000 de cuvinte zilnic. Femeile nu sunt prin urmare mai vorbărețe ca bărbații. Potrivit unui studiu recent realizat de AT&T pe 1 000 de persoane 1, bărbații petrec la telefonul mobil în medie 458 de minute lunar, în timp ce femeile 453. Studiul indică de asemenea că femeile utilizează telefoanele fără fir
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
în evidență că ar exista chiar o oarecare tendință a bărbaților de a vorbi mai mult decât femeile, dar mai ales că atunci când apar diferențe între sexe, acestea sunt de cele mai multe ori contextuale. Astfel, se pare că bărbații sunt mai vorbăreți cu soțiile lor sau cu străinii. În schimb, femeile vorbesc mai mult decât bărbații cu copiii lor. (Leaper și Ayres, 2007). În concluzie, ca de atâtea ori, diferențele dintre sexe apar și dispar în funcție de contextul interacțiunii... 1. Acest sondaj, efectuat
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
suplețe de spirit. Oportuniști. Valoare dominantă: succesul social. ● Apaticii Închiși, secretoși, repliați În ei Înșiși, dar fără viață interioară fremătătoare. Sumbri și taciturni, râd rareori. Sclavi ai obișnuințelor, conservatori. Tenaci În aversiunile lor, sunt dificil de reconciliat. Cei mai puțin vorbăreți dintre oameni, le place singurătatea. Deși indiferenți la viața socială, ei sunt În general cinstiți, iubesc adevărul, onorabili. Valoare dominanta: liniștea. ● Amorfii disponibili, concilianți, toleranți prin indiferență, dau adesea dovadă de o Încăpățânare pasivă tenace. În ansamblu au “caracter bun
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
apoi districtele și ținuturile adiacente, se va profila conturul, fața adevărată a Rusiei.ʺ De la asemenea semnale la certitudini pașii sunt apropiați în paginile lui Ion Iachim, iar dac ă m am oprit să văd ce-i cu Rusia cea vorbăreață și mereu amenințătoare, cu România ori Basarabia moldoveanului nostru, bine am mai făcut! În nici 150 de pagini Ion Iachim, profesorul, ziaristul, povestitorul, „cu har de la Dumnezeuʺ, apropiat de Ion Creangă prin vocație și scriere, cum îl vede Spir idon
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
văd, ce gândesc în împrejurările obișnuite ale vieții mele de om obișnuit formează conținutul poeziei, care devine preponderent ca importanță față de formă“, după cum mărturisește poetul Mircea Cărtărescu. - VARIANTA 2 SUBIECTUL I (30 de puncte) (Lucian Blaga, Autoportret) 1. antonime: mut - vorbăreț, locvace; neființa - ființa, existența, realitatea 2. Scrierea cu literă mică la începutul unor versuri este un element de moderni tate ce reliefează deconstrucția convențiilor poetice. În același timp, în poezia lui Blaga, această grafie semnalează tehnica ingambamentului. 3. [a cere
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
alimentelor? * Funcția mușchilor Era viguros? Umbla bine și mult? Obosea repede la mers? Obosea repede la muncă? Era îndemânatic la lucru? Era îndemânatică în gospodăria sa? Știa să danseze, știa să înoate? * Vorbirea Vorbea repede? Vorbea distinct? Vorbea bine? Era vorbăreț? Știa ceti? Scria a scrie? Știa să calculeze? Cânta? Avea voce pentru cânt? A învățat cântul? Îi plăcea să cânte? Cunoștea vreun instrument muzical? * Memoria Avea bună memorie? Își aducea aminte ușor fizionomiile? Ținea minte ușor numele oamenilor? Ținea minte
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
poză a idilicului? (...) / Ducă-se dracului gălbejita teorie a textelor; / scriu precum m-ai învățat să vorbesc". Linia axială a personalității lui George Vulturescu comportă dăruire, înverșunări și asprimi; țăranii săi (Ion, Achim și ceilalți) sunt de aceeași stirpe cu vorbăreții olteni ai lui Marin Sorescu (La Lilieci). Fără s-o spună expres, George Vulturescu, altminteri un răzvrătit, un neșovăielnic în căutare de sine, are, lângă ai săi, cei rămași între holde, sentimentul sacrului. Cu un asemena datum genetic, instalarea în
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
axe: introvertit-extravertit, dominare-subordonare, machiavelism, implicare-reticență comunicativă. Introvertiții au o activitate cognitivă mai intensă și sunt mai puțin impulsivi și spontani, în timp ce extravertiții sunt impulsivi și spontani, dar au o activitate cognitivă superficială. În plan comunicativ, extravertiții se manifestă ca persoane vorbărețe (vorbesc repede, mult, cu pauze scurte), au intensitate vocală ridicată, expresivitate comunicativă, abordează tematici diverse, dar generale și puțin focalizate, au precizie în decodarea mesajelor nonverbale și manifestă tendința de a păstra distanțe mari de interacțiune. Indivizii cu personalitate dominatoare
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în percepție” prin care indivizii confruntați cu necunoscuți încearcă să-i includă pe aceștia în categorii constituite apriori, prin extinderea unor atribute de grup generalizate asupra fiecărui membru al grupului. Stereotipurile pot fi pozitive sau negative. De exemplu: italienii sunt vorbăreți, nemții sunt punctuali, au precizie și inteligență tehnică, americanii sunt bogați, francezii sunt prețioși, chinezii sunt muncitori și umili, scoțienii - zgârciți, olandezii - neciopliți etc. Stereotipurile rezultă din focalizarea diferențelor dintre culturi și estomparea asemănărilor. SHAPE \* MERGEFORMAT Fig. 19 - Inhabitants of
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
simplificare (reducerea complexității), exagerare și distorsionare, generalizare, prezentarea atributelor culturale ca parte înnăscută a ființei. Fiecare cultură are propriile stereotipuri asupra membrilor altor culturi. Astfel, românii au următoarele stereotipuri: germanii se caracterizează prin corectitudine, disciplină, rigoare; italienii sunt petrecăreți și vorbăreți; francezii - romantici, orgolioși și naționaliști; americanii - grași, nu prea inteligenți, superficiali, deschiși, pragmatici; rușii sunt alcoolici, duri, puternici, războinici (Ultima oră, 29.05.2006). De asemenea, fiecare cultură are propriile-i vederi stereotipe asupra membrilor ei. Într-un studiu realizat
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]