389 matches
-
gîndească la modul în care sînt percepuți de către ceilalți. În majoritatea cazurilor, acest tip de anxietate socială se reduce odată cu înaintarea în vîrstă. Pentru cei mai mulți oameni, unele situații sociale induc un anumit nivel de anxietate. Cîteva exemple relevante ar fi vorbitul în public sau mersul de unul singur la o întrunire socială la care participă oameni cu care persoana respectivă nu este familiarizată. Anxietatea socială normală nu este incapacitantă, dispare rapid, în timpul evenimentului sau după încheierea acestuia, și nu se declanșează
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
gîndire logică. Cealaltă problemă esențială asociată cu utilizarea evitării în controlul anxietății constă în faptul că teama pare să se perpetueze adesea sau să se generalizeze de la o situație la alta. De exemplu, puteți începe prin a fi anxios în privința vorbitului la telefon doar atunci cînd o persoană care vă provoacă nervozitate este suficient de aproape încît să audă ce spuneți. Apoi, veți încerca să evitați situația respectivă, însă veți descoperi cu timpul că nu vă simțiți bine cînd vorbiți la
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
mai ales, de la vecini și rude, cu referire la familia pe care o vizitează. Byng-Hall (1982) emite considerații pertinente și sugestii despre felul cum poate găsi lucrătorul social prilejuri de a implica persoane-cheie din afara familiei în munca de asistență. Infatuarea, vorbitul prea mult, afecțiunea exagerată, dar și lipsa de interes și alte comportamente constituie contraindicații în procesul terapeutic. Mai generale și semnificative sunt însă cearta cu clientul - te-ai certat, ai pierdut - și comportamentul de „robot”, adică lipsa de spontaneitate facială
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
linie să știe că te pot aborda oricînd. Mesajul devine unul foarte simplu: „sînt aici”. Dar, la o privire mai atentă, schimbarea este totuși paradigmatică: mesajele În timp real sînt o copie a vorbirii. Scrisul privat este un ersatz al vorbitului privat, cu inconvenientul combătut de altfel tot mai bine că ia mai mult timp. În această logică, deși nu merge pînă aici, se Înscrie și una dintre constatările fundamentale ale lui Jacques Rancière, ca și a altor apocaliptici ai literaturii
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
fizică absolută. Trăind sub zodia prezenței, constatăm că showul de teelviziune este mult mai autentic decît o carte, pentru că ultima nu arată, de fapt, nimic. De aceea, marea provocare a literaturii este astăzi transformarea ei dintr-un scris Într-un vorbit. Există În literatura franceză contemporană o tendință care vizează așa ceva: autoficțiunea, care deplasează sensul interpretărilor de pe enunț pe enunțare. O relativizare a acestui model de producție și instituție culturală vine din partea școlii. Aici este singurul loc unde afli, din ce În ce mai fugitiv
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ale sale du-te-vino, legăturile sale omise, bîiguielile sale, hiatus și lapsus și încărcătura de implicit pe care o transportă. Aici eșuează toate tentativele de punere în ordine și în diagramă. Există un rest și acest rest este obișnuitul vorbei: nesemnificativul, vorbitul fără a spune nimic, banalul și modalitățile sale singulare. Superficialul, aici, face oficiu de adîncire: ceea ce rămîne de neatins este cu siguranță această rătăcire a sensului și valul său care plutește și ezită și care cere interpretare. Comunitatea interpreților Sensul
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
totală, îl conduce pe Rousseau spre un alt vis, aparent deconcertant, care este acela al nonlimbajului. De fapt, cuvintele, potrivit lui Rousseau, sînt un factor decisiv de incomprehensiune, de neînțelegere între oameni, fie că țin de limbajul scris, fie de cel vorbit. Dacă starea de natură nu poate fi concepută decît ca o comunicare imediată a pulsiunilor sufletului și a elanurilor inimii, e firesc să ne gîndim că ea nu a putut ține seama de aceste semne artificiale și înșelătoare care caracterizează
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
și regionalismele frecvente); - este un ântec liric, nu se recită, deci se cântă; -realizarea artistică a doinei implică două forme: una literară (textul) și alta muzicală (melodia); deci, se caracterizează nu numai prin opoziția lexicală oral / scris, ci și prin vorbit / cântat; în realitate, această opoziție este sincretismul text / melodie; (!!) prin aceasta se apropie de baladă, bocet, colind, cântecul de seceriș, etc.; - statutul de operă literară artistică rezultă din conturarea, cu ajutorul cuvântului, a imaginii vieții, a realității gândite și imaginate; - statutul
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
74: germană/verticală, grecească/laterală, italiană/fluture, franceză, de lumină, de apă etc.; a limbajului sculpturii utilizat în construirea păpușilor de diferite tipuri); se poate vorbi, astfel, în teatru, de "intertextualitate" ce implică, de fapt, coroborarea textului scris cu cel vorbit, cu "textul gesturilor, cel al mimicii faciale, al costumelor, al dinamicii spațiale a corpurilor, al spațiului scenic, al iluziilor scenografice, al luminilor, al culorilor, al sunetelor, al zgomotelor etc." (Pagnini, apud Mincu, 1983, p. 145); * păpușă instrument folosit în cadrul teatrului
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
și valori de adevăr, ele pot fi folosite, de exemplu, pentru a povesti ceva, pentru a exemplifica ceva la o lecție etc. și, în asemenea cazuri, nu se pune problema adevărului sau falsității. O sumă de enunțuri interrelate realizează discursul (vorbitul, vorbirea realizată), iar, ca factor comunicativ (de transmitere a ceva), reprezintă comunicatul (ceea ce se comunică sau comunicarea ca mesaj). Prin urmare, în vreme ce cuvîntul (semnul lingvistic) este o unitate a limbii, enunțul (fraza) este unitatea vorbirii (discursului). După Ferdinand de S
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
alte limbi poate avea consecințe dintre cele mai importante. Constatarea umaniștilor italieni că limba lor este urmașa limbii latine populare, deci nu a celei scrise, a dus la ideea că romanii aveau, de fapt, două aspecte ale limbii lor: unul vorbit și unul scris. Apoi, dacă italiana se prezenta atunci numai ca limbă vorbită se ivea necesitatea de a avea și o corespondentă scrisă, și atunci s-a născut inițiativa de a crea o limbă italiană literară. Lucrurile nu s-au
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și folosim diateza activă. Două dintre simptomele menționate merită a fi comentate pe scurt. Folosirea jargonului nu are altă rațiune decât că permite să ne camuflăm mai mult sau mai puțin "strălucitor" modestia intelectuală cu extravaganța verbală. Scrisul ca și vorbitul la diateza pasivă sunt lipsite de vitalitate și sună ca și cum ar fi făcute de niște anonimi. În schimb, cu diateza activă ne putem atinge direct scopul, folosind cuvinte puține și verbe de acțiune. Nu vom spune: Cineva din compartimentul tehnic
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
de cap tuturor, mai puțin oratorilor experimentați. Dacă nu avem experiență, fundamentele comunicării verbale prezentate în acest capitol ne vor ajuta să rezolvăm rezonabil problema. Dacă suntem un orator împlinit folosim ceea ce urmează ca o recapitulare. Asemenea scrisului și ascultării, vorbitul reprezintă o îndemânare, abilitate, pricepere. Puțini dintre noi vor deveni mari oratori însă toți putem deveni buni profesioniști dacă acordăm timpul necesar dobândirii cunoștințelor de bază. Înainte de a lua în calcul aspectele specifice vorbirii în public, este bine să revedem
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
clasă, iar ascultatul numai 8 procente. De asemenea, el arată că în medie un adult consumă 70 de procente din timpul său în câteva forme de comunicare: 9 procente în activități scrise, 16 procente cu cititul, 30 de procente cu vorbitul și 45 de procente în activitatea ascultării. Dincolo de aceste cifre, importanța ascultării poate fi observată cu ușurință în activitatea cotidiană. Constatarea empirică coroborată cu concluziile cercetării științifice conduc la ideea că indiferent cât de calificată este o persoană pentru profesia
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
Cuvintele așezate diferit dau sensuri diferite, iar sensurile puse diferit produc efecte deosebite. In elocință trebuie să existe și elementul agreabil și elementul real, dar e necesar ca elementul agreabil să fie el însuși bazat pe real (adevăr). B. PASCAL Vorbitul sau scrisul fără gândire este ca și trasul cu arma fără țintă. A. GLASOW Fraza nu poate fi decât filtrul gândului. Cuvintele nu trebuie să fie decât haina gândului, făcută foarte riguros pe măsură. J. RENARD Scrisul este o adevărată
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
folosească toaletele publice de frica de a se stânjeni pe ei înșiși. Unii oameni cu fobie socială se feresc doar de una dintre aceste situații. Cei ca și cazul Andrei, cărora le e frică de mai multe situații sociale, de la vorbitul în public până la a refuza să meargă la un party, ca să nu trebuiască să vorbească cu cineva, se spune că au fobie socială generalizată. Fobia socială în general începe în perioada adolescenței, când mulți oameni devin excesiv de conștiincioși cu ei
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
pe ceilalți colegi. 6. Dacă a trebuit să ies, mi-am cerut scuze de la Dacă ai încercuit mai mult de cinci din cele șapte afirmații, înseamnă că ești un copil politicos și cunoști regulile de comportare la spectacol. Atenție! Întârzierile, vorbitul, mâncatul zgomotos în timpul spectacolului sunt interzise. Nu se cuvine să ne ridicăm și să ieșim din sală înainte de finalul spectacolului. 126 V.5. LA MEDIC Mia e puțin neliniștită. Are și de ce. Mama ei tocmai a anunțat-o că vor
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
mai eficiente instrumente ale acestui proces. „Cum adică pot să conving fără a scoate nici un cuvânt?” Ă vor ei să știe. Nu vreau să se Înțeleagă că persuasiunea poate fi realizată fără ca persoana să-și exprime ideile. Spun că doar vorbitul nu va schimba multe opinii. Oamenii trebuie să fie ascultați pentru a crede că au valoare și că nu sunt doar un instrument care facilitează atingerea obiectivelor corporatiste. Atunci când alegem să-i ascultăm pe alții, le oferim una dintre cele
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
educabilii copii sau tineri. Dacă se mai are în vedere și faptul că unii adulți pot prezenta încă dizabilități de învățare (care nu s-au redus automat odată cu maturizarea lor psihosocială) și că majoritatea acestor dizabilități afectează unele activități bazice-instrumentale (vorbit/ascultat, scris/citit, calcul mental), aferente tocmai comunicării curente, sau că nu puțini adulți nu cunosc, nici nu respectă o minimă disciplină a intercomunicării, devine clar că și în educația adulților comunicarea trebuie, ea însăși, „educată”. Dar o asemenea întreprindere
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
educabilii copii sau tineri. Dacă se mai are în vedere și faptul că unii adulți pot prezenta încă dizabilități de învățare (care nu s-au redus automat odată cu maturizarea lor psihosocială) și că majoritatea acestor dizabilități afectează unele activități bazice-instrumentale (vorbit/ascultat, scris/citit, calcul mental), aferente tocmai comunicării curente, sau că nu puțini adulți nu cunosc, nici nu respectă o minimă disciplină a intercomunicării, devine clar că și în educația adulților comunicarea trebuie, ea însăși, „educată”. Dar o asemenea întreprindere
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Prin urmare dizabilitatea este un fenomen complex, care refl ectă o interacțiune între caracteristicile corpului uman și caracteristicile societății în care el sau ea trăiește." În practică, poate însemna o problemă de natură senzorială (care are legătură cu văzul, auzul/vorbitul, mirosul sau gustul), o problemă în folosirea degetelor sau o boală cronică cum ar fi infectarea cu virusul HIV sau o problemă psihologică. Discriminarea persoanelor cu dizabilități se bazează pe faptul ca standardul unei "vieți normale" este să nu ai
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
e)*6) ocupantului postului: 3. Pregătirea necesară ocupantului postului: 3.1. pregătire de bază: ........................................; 3.2. pregătire de specialitate: .................................... 3.3. alte cunoștințe: ..................................... 3.4. autorizații speciale pentru exercitarea atribuțiilor: ............................; 3.5. limbi străine: nivelul de cunoaștere pentru citit/scris/vorbit: .......................... 4. Experiență: 4.1. vechime în muncă/din care în Ministerul Internelor și Reformei Administrative: 4.2. vechime în specialitate: .........................................; 4.3. vechime în funcții de conducere: .................................; 4.4. perioada pentru acomodarea la cerințele postului: ............... . 5. Aptitudini și abilități necesare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211394_a_212723]
-
instituției și se va ștampila în mod obligatoriu. *2) Se va completa cu informațiile corespunzătoare condițiilor prevăzute de lege și stabilite la nivelul instituției pentru ocuparea funcției corespunzătoare. *3) Dacă este cazul. *4) Pentru fiecare dintre criteriile "citit", "scris" și "vorbit" se va stabili nivelul cunoștințelor după cum urmează: "cunoștințe de bază", "nivel mediu", "nivel avansat". *5) De exemplu: călătorii frecvente, delegări, detașări, disponibilitate pentru lucru în program prelungit în anumite condiții. *6) Limitele libertății decizionale de care beneficiază titularul postului pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229929_a_231258]
-
86 care "poate fi gras sau slab, cu mustăți sau fără, sculat cu noaptea în cap sau târzielnic, la putere sau în opoziție"87 se caracterizează prin aceeași verbozitate contagioasă, specifică universului "marii trăncăneli"88: Oricât s-ar sili, celulele vorbitului sunt astfel răspândite în tot corpul, încât chiar și atunci când tace vorbesc, în locul gurii mâinile, și când nici mâinile, ochii, sprâncenele, umerii nu fac nici o mișcare și gura e închisă cu zeci de lacăte, tot se mai găsește o bucățică
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
în scris, limba conversației devine bine distinctă de cea scrisă, stilul scris se specializează. Începând din secolul VII î.Hr. poeții recurg tot mai des la scris. Treptat răsturnarea vechii ierarhii este totală, iar discursul scris va fi declarat superior celui vorbit. Urmarea cea mai importantă a acestui fapt îl constituie ideea de compunere în scris, literatura începe să devină o activitate interiorizată, personalizată, de ordinul scriiturii în sens particular, stilistic. Vorbind însă de începuturile literaturii nu trebuie neglijat contextul spiritual. Prestigiul
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]