1,940 matches
-
cum a fost acuzația de crimă adusă jupânesei Marica [Maria din Albești], învinuire cu care boieroaica a încercat să scape pârându-l pe logofătul Stanciul Cepariul că i-a sustras niște valori Doamnei Marghita Movilă) - puteau să compară în fața marelui vornic (în Moldova, acesta avea și o temniță) - de competența căruia erau, între altele, abaterile de la morala sexuală, putând încasa și nenumăratele „șugubine de muieri” -, în fața marelui postelnic (Cantemir ne spune că el îi judeca pe locuitorii capitalei Moldovei), a marelui
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în sus, de o stână câte 2 cașuri, cum este legea veche”) pe seama „fragilității” femeii singure. în anii 40 ai secolului al XVII-lea, Mărica (sau Maria), văduva fostului mare medelnicer Simion Gheuca, s-a pârât cu Dumitru Gheuca, fost vornic de poartă, și cu Anghelina, sora lui (cei doi erau frați cu Simion), pentru satul Băcanii pe Tutova (un soi de „temei al scaunului” familiei; Simion avea acolo curți și tot el a ridicat biserica din sat). Adversarii Măricăi au
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
1692, văduva vistirenicului Vasile Gheuca (cel ucis din porunca lui Gheorghe Duca, fiindcă încercase o mișcare de opoziție împreună cu veșnicii răzvrătiți din Lăpușna și Orhei), Simina (fiica lui Ureche și care, ca nepoată a hatmanului Alexandru Buhuș și a marelui vornic Gavril Costache, îi era vară Anastasiei Duca), se va judeca, pentru niște moșii, cu Grigore Isar (un grec, probabil, de neam, dar raii se jură, și grăbiră, căci „suduiesc” „pre o giupâneasă mari”), care îi ocupase pământurile cu pricina, mutând
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cum a făcut o anume Antemia, văduva logofătului Cârstiian, care a încălcat proprietatea Mânăstirii Humor și apoi a intentat proces călugărilor pentru acele pământuri) „rumânii” și „vecinii” de pe propriile moșii (sătenii din Jurjești, de pildă, reclamau că fuseseră cotropiți de vornicul Ureche - cu toate că actele de cumpărare erau de față - și o trăgeau la judecăți - prin 1622 - pe Mitrofana, văduva vornicului; și țăranii din Plenița pretindeau că au fost „rumâniți” de frații Buzești peste voia lor și, ca urmare, văduva lui Preda
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
proces călugărilor pentru acele pământuri) „rumânii” și „vecinii” de pe propriile moșii (sătenii din Jurjești, de pildă, reclamau că fuseseră cotropiți de vornicul Ureche - cu toate că actele de cumpărare erau de față - și o trăgeau la judecăți - prin 1622 - pe Mitrofana, văduva vornicului; și țăranii din Plenița pretindeau că au fost „rumâniți” de frații Buzești peste voia lor și, ca urmare, văduva lui Preda Buzescu, s-a judecat cu ei, în 1613, de șase ori; la fel, Calea, văduva armașului Detco, s-a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
bună pace. Așijderea și slugile ei căte au avut, le-au făcut cărți de milă ca să slujească acei case pănă vor fi”), văduvele boierilor care mureau datori (cum s-a întâmplat și cu marele logofăt Antiohie Jora, nepot al marelui vornic Gavril Costachi și însurat cu Ecaterina, fiica soției lui Grigore Ghica) își zălogeau averile pentru a achita acele sume de bani, dar nu scăpau de presiunea unor Domni hrăpăreți. Ignorând porunca biblică (protejarea văduvelor și a orfanilor era un comandament
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Nevoite, la rându-le, să se împrumute (după moartea lui Dan Danilovici, Vlada - sau Vlădaia -, văduva lui, „a căzut cu datorie la un turc din Giurgiu”; „Iar apoi când a fost în zilele răposatului Mihnea voievod, după moartea lui Ivașco vornic, iar jupânița lui Elina vorniceasa a luat de la Mihnea voievod 1000 de galbeni de bani ca să-i schimbe în țara Ungurească, să-i facă galbeni de aur. Iar apoi, jupânița Elina vorniceasa ea a cheltuit acei bani și i-a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
rămas și sora lui Moise Vodă, măritată cu Barbu Craoivescu, mare ban, feciorul lui Danciu Craiovescu. Bucatele îi fuseseră luate lui Barbu de Vlad înecatul pentru „hiclenie” (Barbu murise în 1530 în lupta de la Viișoara, sprijinindu-și cumnatul). Pe marele vornic Cârstea (grec de neam), însurat cu Maria Corbeanu, Alexandru Iliașa (cel care îi confiscase „toate ocinele” pretronului Stoica din Strâmba, vistierul hoț însurat cu Dochia, fiica jupâniței Marina) l-a omorât - în 1618 -, căci participase la răscoala lui Lupu Mehedințeanu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a lui beizadea Dumitrașcu), a murit dator (deși Vodă îl declarase corupt, spunând că a luat mită de la Antiohie Jora), aruncând însă responsabilitatea asupra Domnului. Și-a lăsat urmașii (a fost însurat de două ori; întâi cu Catrina, fiica marelui vornic Toma Cantacuzino, și apoi cu fata marelui vistier Toader Palade, Anița) să trăiască în condiții precare. Confiscărilor produse de „hiclenie” (Ștefan Tomșa al II-lea a poruncit ca vechiul său inamic Sturza, hatman, - însurat cu Agaftona - recuperat în obezi de la
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
să-i fie aruncat în râul Siret; tot el le-a luat bucatele grecului Chiriță Dumitrache Paleologu (cumnat cu Ieremia Movilă; era însurat cu Maria, fiica lui Gheorghe Lozonschi), care murise în lupta de la Cornul-lui-Sas, și lui Vascan Orăș, mare vornic de țara-de-Sus, om al Movileștilor; la fel, Vasile Lupu l-a omorât [tardiv, fără rost] pe serdarul Ștefan - căsătorit cu Dafina-Ecaterina, fosta nevastă a marelui vistier Dumitru Buhuș -, căci aflase că „acest câne neertat” uneltea pentru aducerea pe tron a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ce nu-și uita inamicii politici, de vreme ce pe Gheorghe Ursu - sau Ursachi -, un grec ajuns mare vistier și însurat de trei ori - cu Ilinca, fiica hatmanului Gheorghe Coci, cu Maria, descendentă a marelui vistier Iordache Cantacuzino, și cu Alexandra, fata vornicului Dumitrașco Șoldan -, găsindu-l dator 140.000 de taleri negustorului Balaban i-a scos averea la mezat - căci zisul grec îi uneltise mazilirea - și l-a închis: „l-au dezbrăcat cu pielea și l-au legat la stâlp în ger
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
al cărei nume nu-l știm), rămasă văduvă, a marelui medelnicer Gavril Bucium (era o practică veche, căci și Ștefăniță Vodă, feciorul lui Vasile Lupu, a pus-o în furci - e drept, din pricini politice - pe Paraschiva Balș, soția marelui vornic Ion Prăjescu, căruia Vodă îi luase și averea, bănuind că este simpatizant al lui Constantin Șerban). Cronicarul ne spune că hrăpărețul Voievod inventase chiar o boală - „supărul Ducăi Vodă”, „maladie” de care au murit, în 1682, marele stolnic Ifrim Contăș
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
supărul Ducăi Vodă”, „maladie” de care au murit, în 1682, marele stolnic Ifrim Contăș (care a lăsat în urmă o văduvă, căci a avut copii) și marele paharnic Chiriac Sturza, cel însurat întâi cu Alexandra, fiica lui Grigore Ureche, mare vornic (a fost, deci, ginerele cronicarului) și apoi cu Anița, fiica lui Isar negustorul. Trăiau greu oamenii sub asemenea stăpânitori nesățioși, dar grea era și viața după ce, dintr-o pricină sau alta, capul familiei dispărea (chiar dacă uneori - foarte rar - văduvelor li
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
împreună cu tot grupul familial, așa cum au făcut marele vistier Dragomir din Orboești, fugit în Ardeal după moartea lui Pătrașcu cel Bun (pe care l-a sprijinit), împreună cu soția sa, Neacșa (care, prin 1566, se afla încă în Transilvania) sau marele vornic Ivașco Golescu, om de casa Mihneștilor, refugiat, în 1583, în Transilvania, „cu toate averile, cu nevasta - era însurat cu Elena (sau Ilina), fiica lui Udriște din Mărgineni și a Ancăi, fiica lui Radu de la Afumați - și cu copiii”. După refugiul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
apoi în Moldova, unde a și murit de „moarte năpraznică”. La fel, mai târziu, Stroe Leurdeanu va fugi în câteva rânduri în Ardeal. La Brașov, Elina (Elena), ultima dintre cele trei neveste ale sale, (fusese mai înainte măritată cu marele vornic Dragomir din Plăviceni și era rudă cu Matei Basarab), îi va fi alături. își va scrie acolo testamentul la 28 iunie 1655 („autentificat” de o soră a Elinei, ceea ce înseamnă că grupul refugiat era numeros) și își va afla și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Basarab. Voievodul a căsătorit-o pe Ilinca, în cel mai scurt timp, cu Constantin Cantacuzino și - cum ziceam - s-a născut astfel „ramura” Cantacuzinilor din țara Românească. Uneori aceste văduve nu pregetau să facă gesturi radicale pentru recuperarea bunurilor. Astfel, soția vornicului Chiriac Sturza, rămasă văduvă, bate drumul Stanbulului pentru a-l reclama pe Dumitrașcu Cantacuzino, Domn abuziv care îi luase niște bani: „Și după ce s-au mazilit Dumitrașco-vodă, s-au dus mașteha acestor boieri, vorniceasa lui Chiriiac Sturzii, la țarigrad, de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
înțelepte sau abile, caracteristice unui „stâlp mare care au sprijinit toate nevoile țării”, presărată cu acte de generozitate și curmată brutal de un Voievod orgolios (și el îndatorat marelui postelnic) și de mașinațiunile celor două „vase réle” - unul „românesc” (Stroe vornicul Leurdeanul) și altul „grecesc” (Dumitrașcu țarigrădeanul, văr al lui Constantin Cantacuzino), pe care Stoica Ludescu nu ostenește să le împroaște cu blesteme. Și a urmat ziua de 20 decembrie a anului 1663 (relatată și în hrisovul lui Antonie Vodă din
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pe care Constantin Brâncoveanu a intitulat-o „Dunga cea mare, bătrână și blagorodnă a rodului și neamului său, atâta despre tată, cât și depre mumă”. „Depre mună”, Cantacuzinii se întâlnesc cu Brâncovenii o dată cu nunta dintre „Papa postelnic Brâncoveanul fiul Predii vornicul, tatăl lui Costandin Voevod” și „jupânița Stanca” (fiica postelnicului Constantin Cantacuzino), însoțire ce a dat un nou avânt neamului de boieri de țară al Brâncovenilor. Și copiii Stancăi cu Papa postelnicul sunt zugrăviți la Hurez: Barbul, Matei și Costandin (ultimul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
că „era din Craiovești”, ceea ce se explică și prin aceea că mama lui Basarab Neagoe, Neaga, era soră cu Craioveștii (Barbu, Pârvu și frații lor). I se zicea Băneasă, și cred că soțul ei fusese Barbu Craiovescu, și nu fostul vornic, apoi banul Șerban din 1539, răsculat împotriva lui Radu Paisie [...]. Acest Șerban, care se întâmpină la 1535 în divanul lui Radu, fu înlocuit apoi cu al doilea Barbu Craiovescu, fiul lui Pârvu. Când Barbu fugi în Ardeal, la plecarea din
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Ancăi din Coiani și al lui Radu Postelnicul. Acest căpitan al lui Mihai Viteazul, putred de bogat și norocos în războaie, s-a însurat cu Elina, fiică a banului Udriște din Mărgineni, nepoată a lui Udriște vistiernicul și strănepoată a vornicului Drăghici din Mărgineni. Din această însoțire s-a născut Elina, fiică a Voievodului Radu Șerban, strănepoată a vestitei Anca din Coiani, „coborâtoare” care, privindu-și ascendenții iluștri, nu putea lăsa nepedepsită crima din 1663, nu putea admite ca ultragiul să
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
utilizării unor falsuri, a dezlănțuirii, deci, a unui întreg proces, cu urmări dramatice, pe baza unor „răvășale” plastografiate, căci „noi am văzut” - zice autorul Bălenilor, pretinzând a fi fost de față - „niște răvășale, care după ce l-au închis pă Stroe vornic iar în pușcărie, și i-au făcut judecată de moarte, și l-au pus într-un car cu 2 boi, numai cu antiriul și cu nădragii, și au pus nește priviț la car, și i-au spânzurat răvășalile acelea” [expunere
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lor, și nepoților și strănepoților în veci”) - generozitatea Cantacuzinilor (să fi contat ei pe asprimea inflexibilă a Judecății de Apoi?), a jupânesei Elina (o „văduvă milostivă”), în primul rând, a fost răspunsul la cererea de iertare a vinovatului: „Deci, Stroe vornicul, fiindŭ asupra morții, căzut-au cu multă rugăciune la jupăneasa Elina postelniceasa și la feciorii ei, ca să-i ierte capul și să-i dea zile de la dănșii, și să le plătească toată paguba ce li s-au făcut pre limba
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lui celor réle, ci i-au iertat capul” (se mai întâmplau astfel de aranjamente, având, de obicei, motivații materiale; aceasta nu lipsea nici în „cazul” Stroe-Cantacuzino), convenind și asupra socotelilor financiare. Antonie-Vodă afirma că a văzut „și zapisul lui Stroe vornicul la măna jupănésii Elina și a feciorilor dumneaei, de ertăciune și de plată”. Descendenții trebuiau căpătuiți ... ...dar nu oricum, ci urmând proiectul de integrare a Cantacuzinilor (aici este vorba de cei din Valahia) pus la cale de postelnicul Constantin Cantacuzino
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Sinaia, Colțea, Titireciu, Adormirea Maicii Domnului din Râmnicu Sărat, împreună cu Constantin Brâncoveanu aceasta din urmă, și bisericile bucureștene Fundenii Doamnei și Zlătari, precum și lăcașele din Slănic și Turbați - Ilfov) a fost căsătorit întâi cu Marga, fiica Maricăi, soție a marelui vornic Vâlcu Grădișteanu (cel ce va fi ucis din porunca lui Șerban Cantacuzino), apoi cu Teodora Frangulea („sora Frangului”) și, în fine, cu Maria. A urcat, între timp, pe scara rangurilor - ajungând mare spătar în 1674 și deținând aceeași dregătorie între
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
urmat pe stolnic. Va împărtăși chiar și destinul tragic al aceluia, pierind ucis de turci în 1716305. Matei Cantacuzino (ajuns agă în 1669 și folosit, apoi, de fratele său Șerban în misiuni diplomatice) a fost însurat cu Bălașa, fiica marelui vornic Gheorghe Rodoș din Drugănești. Ar fi făcut, probabil, o carieră de dregător însemnată și acest Cantacuzin (a deținut rangurile de postelnic, cupar, și agă; fiul lui, marele spătar Toma Cantacuzino, l-a trădat pe Brâncoveanu în 1711 și a fugit
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]