477 matches
-
și colane strălucind de mărgăritare mari și rubine...”322. Era și imposibil să nu impresioneze, să zicem, înfățișarea împărătească a Miliței, soția lui Neagoe Basarab, o „Despină”, căci cobora din familia de despoți sârbi a Brankovicilor, așa cum apare în tabloul votiv de la biserica episcopală din Curtea de Argeș (repictat ori măcar retușat în trei rânduri între secolul al XVII-lea și secolul al XIX-lea, dar păstrându-și - zic specialiștii - caracterul autentic) și în icoana de la biserica Mănăstirii din Călimăneștii Vâlcii, purtând pe
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
primele decenii ale veacului al XVI-lea, costumul feminin de Curte își definitivează caracteristicile. Ar fi tipice pentru acest secol hainele în care este îmbrăcată Ruxandra, fiică a lui Neagoe Basarab și soție a lui Radu de la Afumați, în tabloul votiv de la Argeș. Frumoasa fiică a Despinei Milița are și ea o înfățișare împărăteasă. Părul îi este acoperit de o rețea fină de fir cu mărgăritare, peste ea este așezată coroana înaltă cu șase fleuroane, de care spânzură pandelocurile bizantino-slave. Iia
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
înaintea vârstnicului ei soț) era în corespondență cu soțiile juzilor din Brașov, cărora le cerea modele pentru împletituri și semințe de flori. Cu siguranță că brașovencele îi mai trimiteau și alte cele, poate veșminte de croială europeană, căci în tabloul votiv din biserica Mănăstirii Arnota sora cronicarului Udriște Năsturel este înfățișată cu o „freză” albă (în Europa așa ceva se purta către sfârșitul veacului al XVI-lea) în jurul gâtului 329. Veșmintele unei văduve pribege Inventarul obiectelor aflate în tezaurul Doamnei Voica, văduva
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
care ne arată cum se îmbrăca Anastasia, frumoasa Doamnă a lui Duca, și fetele ei - o pălăriuță de blană, joasă, cu câteva pene de struț, formând surguciul”333. Ne putem face o idee despre „obișnuitul” vestimentar al Doamnelor privind tabloul votiv - zugrăvit prin 1493 - de la Mănăstirea Kremikovsți - l-am mai evocat - din Bulgaria, unde Radu cel Mare (dăruitor al lăcașului), încălțat cu pantofi roșii, poartă o mantie vișinie, căptușită cu mătase de un roșu deschis, iar Doamna Cătălina, soția lui, are
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
închisă de la piept în jos cu ceaprazuri și nasturi de aur, lăsând doar spre poale să se vadă rochia lungă. Sau Doamnele lui Petru Șchiopul - Maria Amirali, soția, și Maria, fiica măritată cu grecul Zotu Tzigara, care apar în tabloul votiv de la Mănăstirea Galata în „veșminte simple de curte, neoficiale”, eleganta Doamnă Maria, cea din Pera Stanbulului, cu o maramă pe cap, fiind înveșmântată într-o rochie lungă și având drept podoabă două șiraguri de perle 337. Sau învățata Doamnei Elina
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cea din Pera Stanbulului, cu o maramă pe cap, fiind înveșmântată într-o rochie lungă și având drept podoabă două șiraguri de perle 337. Sau învățata Doamnei Elina, sora lui Udriște Năsturel și soția lui Matei Basarab, care, în tabloul votiv de la Mănăstirea Arnota, îl convinge pe zugrav să se despartă de tradiția înțepenită și să o picteze așa cum putea fi văzută la Curte - și în sălile de recepție, dar și în odăile femeilor -, îmbrăcând „ghiordia înflorată cu aur, cu mânecile
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pp. 293-294. 278. Al. Alexianu, op. cit., vol. I, p. 206; vezi Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente..., vol. II, partea 1, București, p. 426. 279. Vezi Constantin Rezachevici, op. cit., vol. I, p. 636. 280. Portretul Doamnei Elena-Ecaterina Rareș, singurul păstrat din tabloul votiv de la biserica Sf. Dumitru din Suceava, are și expresivitatea și coloritul unui „veritabil portret de curte” (Vasile Drăguț, Arta românească, vol. I, București, Editura Meridiane, 1982, p. 277). 281. Vezi C. Șerban, Vasile Lupu, domn al Moldovei (1634-1653), București, 1991
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ă)n(ă)stir(i) Horezului”: „Constantin Voevod, Mariia Doamna, Constantin Voevod, Ștefan Voevod, Radul Voevod, Matheiu Voevod, Stanca, Mariia, Ilinca, Safta, Ancuța, Bălașa, Smaranda, Anna”68, de regulă cam aceleași personaje care îi priveau pe credincioși și din tablourile votive, sau pe diverse obiecte păstrate în altar (ca în pomelnicul de la Manul, unde ctitorii și familia lor sunt înregistrați la „morți” - inscripția este din 25 august 1846: „Morți: Constantin v(o)iv (o)d, Marica d(oa)mna, Mathei v
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mna, Mathei v(o)iv(o)d, Elena d(oa)mna, Papa, Stanca, Preda, Păuna...”69. Femeile - soții, fiice - sunt prezente, cum se vede, în pomelnice, după cum figurează și în pisanii (când ctitorii erau soții lor Domnii, și în tablourile votive. Zidind „beserecucea” bolniței de la Hurezi, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, Doamna Marica, soția lui Constantin Brâncoveanu, își evocă demnitatea (nu doar socială) - „luminata do(a)mnă preînălțat soțul său, Io Costandin Băsărabŭ Voevod” - și declară a urma pilda aceluia (ctitor
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
icoana consacrată Sfinților Simion și Sava, unde poartă coroană de aur pe cap și, la fel ca sora ei, Stana, o corseletă roșie țesută cu fir peste o cămașă cu mâneci generoase, iar, mai târziu, Doamnă a Valahiei, în tabloul votiv - pictat, probabil, de Dobromir din Târgoviște, ajutat de Dumitru și Chirtop - din biserica Mănăstirii Argeș, cu coroană grea, bătută cu pietre scumpe și cu pandelocuri bizantine, și îmbrăcând „o sucnă de atlaz roșu cu jupă înădită și plisată, cu galoane
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
se trage, ca toți Mihneștii, din Radu „întemeietorul”. Povestind domnia sa din Moldova a acestui ins cu gusturi imperiale, Miron Costin îi zice „cel Mare” și-l face să rostească sfaturi parenetice. Radu Mihnea a pus să fie pictat în tabloul votiv și pe canaturile unei uși la Mănăstirea din Iviron de la Sfântul Munte (lăcaș de care se legau multe amintiri și unde a fost un generos dăruitor, ca și la Kostamonitu), împreună cu tatăl său, Mihnea Turcitul - care, între altele fie spus
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ani: „ Beneficiară a vremurilor cu pace mai îndelungă și mai stabilă, [ea] - cea de-a treia și ultima soție a lui Ștefan cel Mare - a ajuns, astfel, printr-un joc al soartei, doamna cea mai cunoscută, mai ales datorită reprezentărilor votive din biserici și de pe broderii”577), la Putna în 1511 (Doamna Maria - o Despină, înmormântată călugărește, după obiceiul despoților sârbi -, văduva lui Radu cel Frumos, odihnea acolo din anul 1500; murise pe 11 mai) și i-a pus pe mormânt
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cu o rozeta de gips sau ipsos (quasi pareva una rosetta secha), s-a lipsit de diadema sau coroană Fecioarei la baza gâtului. Imaginea murdărita a atras și mai multă atenție. Arhiepiscopul a venit să o inspecteze. Lumânări și imagini votive au fost aduse în fața frescei, care a devenit imediat un obiect de devoțiune populară. Comisia de magistrați cunoscută drept "Cei Opt pentru Siguranța" și-a asumat sarcina de a-l găsi pe vinovat. Un băiat care fusese martorul delictului a
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
Warburg, "Bildniskunst und florentinisches Bürgertum" (1902), retip. în Gesammelte Schriften, 2 vol. (Leipzig-Berlin, 1932), I, 116 n. 4, traducere în idem, The Renewal of Păgân Antiquity, traducere în engleză de D. Britt (Los Angeles, 1999), 204; vezi 204-208 despre imaginile votive din ceară de la SS. Annunziata. 187 Zorzi argumentează în concluzia articolului sau "Esecuzioni" (mai sus, cap. 1 n. 3), 58-60, că transformarea și sistematizarea ceremoniilor execuției erau aspecte importante ale apariției și afirmării puterii etatice în Florența și că "l
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
cuvinte ale Părintelui Dumitru Stăniloae, înainte de a-și da obștescul sfârșit. De cea mai mare importanță ni se pare indicele de nume proprii, dar mai ales indicele tematic care ne oferă cheile acestei cărți, în conținut și spirit, o frescă votivă și totodată polemică, sapiențială și totodată epică, umană, plină de detalii biografice, de figuranți și de celebrități (Lucian Blaga, Emil Cioran, Onisifor Ghibu, Radu Gyr, Nichifor Crainic, Petre Pandrea, Olivier Clément, Victor Papilian), de episoade nostime sau sfâșietoare, atinse de
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
poate fi confundat cu alte stări de contemplație pierdută. Consternarea siderală e începutul sensibilității metafizice, prin urmare, cîrligul care mă leagă de Dumnezeu e dispoziția stupefiată în fața sublimului astral, și nu cine știe ce revelație ascunsă în dodii lexicale și în arabescuri votive. Tot ce contează e ca, meditînd asupra splendorii universului, să nu mă las îmbrobodit de viziuni care nu decurg direct din contemplarea lui, ci sînt adăugate ulterior grație feluritelor texte cu autoritate sacră. Trăsătura malefică a acestor texte nu stă
Editura Teologie și Viaţă naturală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5300_a_6625]
-
sursă spre bazinele săpate în pamânt și căptusite cu scândură, aflate la baza mamelonului sau în imediata vecinătate. Din acest moment „lacul” devine un loc de cult, aici fiind descoperite mai multe monede de bronz și argint și opt plăcuțe votive din aur dedicate zeităților tămăduitoare și protectoare ale apelor termale. O statuie a zeiței Diana și altare votive au fost aranjate de jur împrejurul cavitații și în area sacră. După mai multe fluctuații ale nivelului apei în cavitate, aceasta s-a stabilizat
Idee de vacanță: Germisara, băile romane din Apuseni by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/75987_a_77312]
-
Din acest moment „lacul” devine un loc de cult, aici fiind descoperite mai multe monede de bronz și argint și opt plăcuțe votive din aur dedicate zeităților tămăduitoare și protectoare ale apelor termale. O statuie a zeiței Diana și altare votive au fost aranjate de jur împrejurul cavitații și în area sacră. După mai multe fluctuații ale nivelului apei în cavitate, aceasta s-a stabilizat la aproximativ 2 m sub nivelul inițial. Soluția care să ofere utilizarea în continuare a băilor a fost
Idee de vacanță: Germisara, băile romane din Apuseni by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/75987_a_77312]
-
zone de interes exclusiv pentru sculptură. Așadar, formele lui Bochiș se nasc la intersecția sculpturii cu arhitectura, a figurativului cu geometria, a austerității volumului cu volubilitatea suprafeței și, din punct de vedere al semnificației morale, a construcției gratuite cu reperul votiv. În mod întîmplător, dar poate nu chiar în totalitate, pentru că precedentul poate exercita o presiune subliminală, tot în această categorie, aceea a construcțiilor pe verticală, a formelor aeriene care se îngînă cu viziunea volumetrică a arhitecturii, se înscriu și lucrările
Muzeul Florean, un bilanț la sfîrșitul lui 2006 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10027_a_11352]
-
cunoscute din viața și activitatea sa publică: incidentul cu introducerea în Ierusalim a portretelor împăratului (26-27 d.Hr.), revolta legată de banii pentru apeduct (29 d.Hr.), pilda galileenilor (29-30 d.Hr.), procesul lui Iisus (30 d.Hr.), scandalul scuturilor votive (31-33 d.Hr.) și reprimarea revoltei samaritenilor (36 d.Hr.) ne arată o situație de permanentă tensiune a relațiilor cu populația locală, total diferită ca religie și mentalitate și reticentă la aplicarea regulilor impuse de regimul de ocupație. Faptul de
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
și inexactități, ultimelor cuvinte ale Părintelui Dumitru Stăniloae înaintea morții sale. De cea mai mare importantță ni se pare indicele de nume proprii, dar mai ales indicele tematic care ne oferă cheile acestei cărți, în conținut și spirit, o frescă votive și totodată polemică, sapiențială și totodată epică, umană, plină de detalii biografice, de figuranți și de celebrități (Blaga, Cioran, Onisifor Ghibu, Radu Gyr, Nichifor Crainic, Petre Pandrea, Olivier Clément, Victor Papilian) de episoade nostime sau sfâșietoare, atinse de aripa bucuriei
Sub pecetea harului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10390_a_11715]
-
Arheologii din Alba Iulia au descoperit în interiorul Cetății din municipiu un templu roman dedicat zeiței Nemesis, în incinta acestuia fiind găsite o statuetă a zeiței, un basorelief și un altar votiv. Directorul adjunct al Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia, Constantin Inel, a declarat, marți, că templul a fost descoperit în timpul lucrărilor de reabilitare a zonei interioare a Cetății din Alba Iulia și este inclus în interiorul castrului roman al Legiunii
Templu dedicat zeiţei Nemesis, descoperit în interiorul Cetăţii din Alba Iulia () [Corola-journal/Journalistic/70359_a_71684]
-
descoperirea este inedită și unică pentru Dacia Romană, deoarece sunt foarte rare cazurile în care în interiorul unui castru roman de legiune era construit un templu sacru. Potrivit sursei citate, în incinta templului arheologii din Alba Iulia au găsit un altar votiv, o placă de marmură care reprezintă un gladiator, iar cea mai spectaculoasă piesă este o statuetă de marmură a zeiței Nemesis. Zeița este înfățișată alături de un grifon, animal mitologic care are corp de leu, aripi, cap și gheare de vultur
Templu dedicat zeiţei Nemesis, descoperit în interiorul Cetăţii din Alba Iulia () [Corola-journal/Journalistic/70359_a_71684]
-
șansa pe care o are, preocupat de dizolvarea sa lentă, dar sigură în drojdie, în Angel Heart (1997) al lui Alan Parker destinul său este pecetluit și în decorul de supersitiție și magie al Harlemului cu poezia sa de măști votive, blues, negritudine încinsă și flecuștețe voodoo ceva dintr-o disperare tristă se desface lent. Până și în filmul care l-a transformat într-un sex symbol al anilor '80, Nine 1/2 Weeks (1986) al lui Adrian Lyne, un film
Această viață Sportivă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7553_a_8878]
-
Pagini nescrise din istoria pedagogiei și a culturii românești, București, E. D. P., 1995, p. 272. footnote>, Gheorghe Constanțiu, absolvent al Conservatorului din Iași, care aducea în mănăstirea de la poalele Bucegilor duhul cântării corale promovată de Gavriil Musicescu etc. Mănăstirea păstrează portretul votiv al zugravului Pârvu Mutu, care a pictat și bolta naosului bisericii voievodale (sfârșitul secolului al XVII - lea) și în curtea veche a mănăstirii se găsește mausoleul primului ministru din perioada primului război mondial și care a avut un cuvânt greu
Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]