466 matches
-
aici. — Erai prins Într-o capcană! Socotește-te fericit că n-ai Înnebunit. Era evident pilotată de Zscharnack. N-ar fi putut doar În patru ședințe de cîte o oră să-mi facă atîta bine. Doar dacă nu cumva era vrăjitoare, după cum se zice În mediul respectiv? Tahicardie, agorafobie? Din punctul ei de vedere, aveam o natură prea bogată: „Învelișul nu ține pasul“. „Prea multă complexitate, precum și teama că ai putea fi deposedat de ea“, stăruia doctorița. Obsesiile mele sexuale? Tendințele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
care întruchipează istoria creșterii acestei porcării (II, p. 624). În fața membrilor răuintenționați ai familiei, proclamă pervertirea universală : Nu vezi, cerul e bolnav, raiul e mâncat de lepră, porcii sunt gloria târgului nostru ! Nimeni nu iubește pe nimeni ! (III, p. 642). Vrăjitoare sau nu, ea are, parcă, un ochi de fosfor capabil să sesizeze orice abatere de la normă spre înfiorarea celor cu conștiința încărcată : Nimănui nu-i place să știe că există un ochi care l privește mereu (II, p. 632). Nu
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
se Îndoia cîtuși de puțin că servitoarea - o frumusețe de abanos Înzestrată cu o privire și o talie care, potrivit cronicilor de societate, provocau tahicardii - era În realitate amanta și călăuza lui Întru plăceri ilicite și inefabile. Calitatea ei de vrăjitoare și făcătoare de farmece venea ca un adaos. Numele ei era Marisela, sau așa o striga Jausá. Prezența și aerul său enigmatic n-au Întîrziat să devină scandalul predilect al reuniunilor pe care doamnele de neam le ofereau spre a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
trupe de a juca impecabil pe ploaie, dar și abilitatea de a nu folosi nici un element în exces, cum se întâmplă în multe spectacole de stradă. Cu un decor din fiare și sârmă care pare reciclat, cu motociclete vechi și vrăjitoare acoperite cu văl alb, Macbeth a reușit să surprindă prin folosirea inteligentă a unor elemente-cheie care devin leit-motivele montării. Coroana, craniul, stâlpii din lemn deveniți piloni ai ringului în care este încoronat Macbeth au funcția unor semnale vizuale cu rol
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
în literatura vieții mele a fost (poate că cetitorul se așteaptă deja la secvența cu pricina din parte-mi) acela al ravisantei Margarita Nikolaevna din romanul Maestrul și Margarita de Mihail Bulgakov. Vai de femeile îndrăgostite și nebune care devin vrăjitoare și care, cățărate pe o perie (și nu pe o mătură), plonjează peste Moscova, scormonind-o în fel și chip și pedepsind criticii proletcultiști ori pur și simplu aiurindu-i pe cei ieșiți în cale. Vai și de cei care asistă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
carpe diem (chiar dacă impus de profesorul de magie neagră Woland), chicotește ca o fetiță, răbufnește ca o femeie deplină, face năzbâtii, pedepsește, e și walkirie, și amazoană, și ghidușă ori ciufulită, și simili-vampireasă. E de toate! Concentrează în ea, ca vrăjitoare, aproape toate nuanțele emoționale femeiești: pasiunea, ura, jocul, tristețea, compasiunea, contemplația, prietenia, suspiciunea etc. Eu nu mi-am dorit niciodată să zbor neapărat deasupra Moscovei, dar am avut această tânjire legată de alte două orașe: de Cluj (spațiul meu natal
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
în timp ce întețește focul și pune pe plită niște oale și ulcele de culoarea pâinii prea coapte, din care încep să se degaje arome de plante și flori. Locul ăsta, la câțiva kilometri de Hliboca, în care sălășluiește doar o bătrână vrăjitoare, nu mai este înscris pe nici o hartă și nu mai are nici un nume, dar a fost cândva un loc în care s-au întâmplat multe, un loc al bucuriei și al iubirii, dar și al ororilor, tristeților și suferințelor fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
care l-au iubit pe tata, cât și al descendenței lor. Dar oare asta explică faptul că Teodora cunoaște nume niciodată evocate, sau într-adevăr este o "vrăjitoare" cum ea însăși a spus-o în mai multe rânduri ? Dacă este vrăjitoare, este desigur o vrăjitoare bună ; pot spune că o cunosc acum bine ca să pot avea încredere totală în ea." Mă întreb dacă ești destul de pregătită pentru astfel de întâlniri, nu ai nici o experiență și emoțiile sunt mari mai ales la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
înșeală pe o fată nelogodită, și se culcă cu ea, îi va plăti zestrea, și o va lua de nevastă. 17. Dacă tatăl nu vrea să i-o dea, el va plăti în argint prețul zestrei cuvenite fetelor. 18. Pe vrăjitoare să n-o lași să trăiască. 19. Oricine se culcă cu un dobitoc, să fie pedepsit cu moartea. 20. Cine aduce jertfe altor dumnezei decît Domnului singur, să fie nimicit cu desăvîrșire. 21. Să nu chinuiești pe străin; să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
putea, fotografia ei cu haina de blană albă, tânără, Bette Davis, n-am să pot intra niciodată în sufletul lui, am spus eu la un moment dat și cum am spus așa a și fost, vezi că și eu sunt vrăjitoare? Văd, spune Prietena mea care mă ascultă. Ești ciudată azi, ești schimbată, îmi spune Păianjenul în ziua aceea, să nu mori, pare că te gândești tot timpul la ceva, da, sunt suspendată, sunt ieșită, sunt oprită, te uiți altfel, ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
Văd, spune Prietena mea care mă ascultă. Ești ciudată azi, ești schimbată, îmi spune Păianjenul în ziua aceea, să nu mori, pare că te gândești tot timpul la ceva, da, sunt suspendată, sunt ieșită, sunt oprită, te uiți altfel, ești vrăjitoare, sunt... Păăăianjenul stă tolănit pe spate și știe să vorbească doar cu buzele lui frumoase și să zâmbească dezvelindu-și dinții albi, rotunjiți, ca apoi să mai aibă ceva treabă până închide gura cu mișcări mărunte, consecutive, pe bucăți de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
a avut treabă și că eu oricum voiam să văd piesa, așa că unde e problema? mă enervez și mă port ca o nevastă, e clar, totuși, Bianca, că se întâmplase ceva, iar Prietena mea care e mai sus și e vrăjitoare uneori mi-a zis, e clar că a intervenit ceva, l-a întors din drum, spune-mi tu, Bianca, ce ți-a zis când ați vorbit pe bancă, Bianca n-ar vrea să spună, băi, e o treabă între voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
aceeași neagră melancolie, amândouă confruntate cu o sumă de informații primite de altundeva, dintr-un univers aflat în afara granițelor umanului. „They have more than mortal knowledge” („Mi-au dovedit că știu unele lucruri necunoscute muritorilor de rând”), va spune despre vrăjitoare Macbeth în scrisoarea trimisă soției sale. E ceva ce l-a uluit de-a dreptul: „I stood rapt in the wonder of it” („Stăteam ca vrăjit”), adică, dacă ne uităm mai îndeaproape la termeni, imobilizat (I stood) și răpit, fermecat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
pe raporturile dintre teatru și magie. Poveste de iarnă merită să figureze, împreună cu Furtuna, printre acele ultime opere în care elisabetanul construiește marile parabole ale concepției sale despre teatru. Dacă, în Poveste de iarnă, Paulina nu este nici pe departe vrăjitoarea (the witch) sau zgripțuroaica asupra căreia se revarsă furia nestăvilită a lui Leontes, nu s-ar putea totuși spune că îi lipsesc cu desăvârșire unele puteri stranii, pe care și le manifestă mai înainte chiar ca „miracolul” final al animării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
care zace acum pe fundul mării, alături de șobolani. N-am putea oare vedea în ea figura geamănă, dar răsturnată a Ellidei? Căci și Ellida l-ar fi putut atrage și târî pe Wangel în abisuri. Întocmai ca „Femeia mării”, bătrâna vrăjitoare se află în centrul unui „joc al atracției”, un joc istovitor, după cum ea însăși o recunoaște. În sacul Femeii cu șobolani se agită câinele ei Carlin. Văzându-l, micuțul Eyolf se arată deopotrivă fascinat și terorizat: „Are capul cel mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
de a susține credința populară într-un univers împânzit de personaje fantastice, credința spectatorului naiv, a spectatorului cu suflet de copil, și de a se opune „lucidității” bănuitoare, care se îndoiește că pot exista pe lume și Zâne rele, și vrăjitoare - într-un cuvânt, că poate exista magie. Scepticul nu are ce căuta printre slujitorii teatrului, el nu are nimic în comun cu esența acestei arte. Partitura lui Cotrone dublează într-o oarecare măsură discursul piesei, alunecând treptat spre reprezentarea propriu-zisă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
Ori ești de urechi cam tare? (Că și cu-n șoptit în ciorbă Tot nu este vorba - vorbă). Nu vezi că se face noapte? Dă-le mâțelor de șoapte! T Toc-toc-toc! În orice loc. Toacă toată ziua tare O ciocănitoare - vrăjitoare. Toacă fân? Toacă mărar? Când mai des... Și când mai rar... De ascultă, e cu-n scop: Are dânsa stetoscop. Și consultă fără stop Păr cu nuc și măr cu plop. Mamă, mamă, să mă-mpiedic, Uite, frate, ce mai
ANTOLOGIE DE POEZIE PENTRU COPII by Lucia - Gabriela Munteanu, Carla - Daniela Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/282_a_520]
-
albă, cu mormane uriașe de zăpadă aliniate pe margini, ca mușuroaiele unor cârtițe gigantice. Au zăbovit o clipă pe trepte, admirând luna albă, sărbătorească. — Lunile palide ca asta - Amory a schițat un gest vag - fac oamenii mystérieuse. Arăți ca o vrăjitoare tânără care și-a scos gluga și are părul cam Încâlcit (mâinile Myrei s-au repezit la păr). O, lasă-l așa, e grozav! Au urcat scările, parcă plutind, și Myra l-a condus În micuțul bârlog al visurilor sale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
accidental moartea a milioane de oameni, aveau calitatea de a fi explicabile - presupunând că totuși Bernard Shaw și Bernhardi, Bonar Law și Bethmann-Hollweg erau moștenitori comuni ai progresului, fie și numai pentru că erau de acord să se opună cânătorii de vrăjitoare -, respingând antitezele și abordându-i individual pe acești bărbați care păreau a fi liderii, a fost dezgustat de discrepanțele și contradicțiile existente chiar În oameni. Să-l luăm, bunăoară, pe Thornton Hancock, respectat de jumătate din lumea intelectuală ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Vezi, la noi, fresca respectivă pe fațada sudică a Bisericii Voroneț și ilustrația din Cazania lui Varlaam. Tot fără luptă supune Iason balaurul care păzea lâna de aur, folosindu-se de descântece și ierburi „aducătoare de somn” primite de la Medeea, vrăjitoare care, nu întâmplător, se bucură de privilegiul de a călători prin văzduh cu un car tras de balauri. Vezi, în capitolul „Labirint”, aportul Ariadnei și rolul simbolic al ghemului în legenda răpunerii Minotaurului de către Tezeu. Motivul apare (ce-i drept
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a-i câștiga bunăvoința și colaborarea) nu mai este balaurul (Draco), ci înlocuitorul creștin al acestuia (Dracul). Timp de cinci veacuri, între secolul al XIII-lea (în anul 1275, la Toulouse, a avut loc prima ardere pe rug a unei vrăjitoare condamnate pentru presupuse relații carnale cu diavolul) și secolul al XVIII-lea, sunt atestate nenumărate execuții pentru acest delict în toată Europa (86 ; 150). Unul dintre cele 15 delicte de care se făceau vinovate vrăjitoarele era considerat a fi „împerecherea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
astfel : „De obicei, individul specializat [în practici magice] nu afirmă explicit condiția sa de «vrăjitor»” (40, p. 63). Studiind practicile magice în zona Banatului, I.I. Popa a observat, de asemenea, că „vrăjitoarea” chestionată de el nu se numea pe sine vrăjitoare și nu vorbea de vrăjit, ci de căutat, ghicit, descântat etc. și că nu a putut începe cu ea discuția despre practici magice decât după ce i-a câștigat încrederea, impresionând-o cu cunoașterea câtorva descântece (38, p. 157). O explicație
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
copiii posedă o gamă întreagă de recitative magice pe care le rostesc. Povestitorul nu le amintește, dar trebuie să fi fost una de tipul „Ieși, Soare, din închisoare” (19, p. 220), sau de tipul : Fugi ploaie călătoare, Că mămuca-i vrăjitoare Și te- ajunge Sfântu’ Soare Și-ți taie ale picioare [...] Cu cuțite ascuțite, Cu topoare ruginite, Cu securea Domnului, Cu cuțitul omului (7, p. 363). Anume în acest caz rolul copilului pare a fi cel al unui „împuternicit”. El ademenește
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
practică magică uzuală : carnea animalului jertfit era preparată și mâncată în mod ritual (53). în schimb, abundă recitativele ce amintesc de ofrande alimen- tare, care aveau menirea de a opri ploaia, grindina sau furtuna : Stai, ploaie călătoare, Că mămuca-i vrăjitoare Și nenica ghiocel [diecel ?] Și ți-a face-un colăcel Și ți-a da de suflețel (7, p. 363) ; sau Stai, ploaie curgătoare, Că te-ajunge Sfântu’ Soare Cu un mai, Cu un pai, C-o bucată de mălai (20
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Gorovei (15, p. 107). Iată sintetic un astfel de recitativ care, sub diferite forme și variante, identice în esență, se regăsește în toate regiunile țării și, ca atare, în majoritatea antologiilor de folclor infantil : Fugi, ploaie călătoare, Că mămuca-i vrăjitoare Și te-ajunge Sfântul Soare Și-ți taie ale picioare, Cu un mai, cu un pai, Cu sabia lui Mihai, Cu cuțite ascuțite, Cu topoare ruginite, Cu securea Domnului, Cu cuțitul omului. Adu mamă druga, S-o omor pe murga
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]