4,110 matches
-
ce au de făcut, Însă cu FătFrumos era altă poveste: ele știau că este tânăr, chipeș, voinic, viteaz și cinstit. Și mai știau că Zâna cea Bună era pierdută pentru tagma lor și că dacă era Îndrăgostită de flăcău, nici o vrajă nu mai avea efect asupra ei. Repejor, cât ai clipi vrăjitoarele au făcut sfat, s-au adunat În sala mare și Întunecoasă a sfatului căci satul vrăjitoarelor nu e de ici, de colea. Unele spuneau să o ardă pe rug
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Zâna cea bună pe dată o transformă În albină și dădu și un ac cu care să se apere.Văzând flăcăii una ca asta, se rugară și ei de Zâna cea bună să nu-i lase ,să faca ea o vrajă ca ei s-o poată urma pe harnica albină.Zâna, fiindcă era bună și miloasă, dar mai ales fiindcă le era datoare, Îi transformă și pe ei, În trântori. Albina ajunsese departe, căci trântorii n-au mai ajuns-o din
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
de bărbat gospodar/nevastă gospodină. În perioada premăritală se produce o inițiere a tinerilor, și anume să iasă la joc, să aibă o găteală anume. Fetele trebuiau să și dovedească hărnicia, iar flăcăii practicarea unor meșteșuguri. Se săvârșeau și unele vrăji în seara ajunului Anului Nou, Crăciun etc. Obiceiurile nupțiale au trei secvențe: - Prima secvență este dominată de sentimentul despărțirii, mireasa își ia rămas bun de la tot ce înseamna cadrul obișnuit al existenței ei de până atunci. Această secvență cuprinde alte
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
geluirea scândurilor pentru sicriu). Picioarele sunt legate cu o ață groasă sau panglică numită și „piedica mortului” care se dezleagă când se dă în groapă. Această „piedică” este păzită foarte bine deoarece sunt femei care le fură pentru a face vrăji. Tot în sicriu se pun unghiile tăiate și părul tuns de la mort. Sicriul este așezat cu fața spre răsărit. La capul mortului se pune un sfeșnic adus de la biserică în care arde „toiagul”, o spirală obținută din topirea a nouă
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
decembrie 1944, respectiv ianuarie 1945) drept un act civilizator major: "La inaugurarea librăriei Cartea Rusă Rafturi de bibliotecă, mese cu cărți, librărie - / Oare-am pătruns în comoara din ŤNopți una o mie?ť. / În juru-mi fioruri se țes de tainică vrajă / Și-n umbră eu caut Duh pus comorii ca strajă. / ŤSesam, te deschide!ť șoptesc eu atunci, prins de teamă, / Și iată: coperți sar în lături ca uși care cheamă. / Și cărțile nu mai sunt cărți, înân>negrită hârtie - / Văd
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
pe care n-am cum s-o ocolesc, s-ar putea referi la faptul că, fiind scriitor realist, realizările mele n-ar mai fi atât de fericite și atunci oamenii, citindu-le, s-ar plictisi. Disoluția actuală are o anumită vrajă crepusculară Cum s-a întâmplat că pornind la debut împotriva curentului general, în clipa aceasta ești plasat de critici în "epicentrul postmodernității", ca promotor al principalei tendințe înnoitoare din literatura română de după 1989, "realismul vizionar și apocaliptic"? Au rămas ceilalți
Dan Stanca - "Adevărata miză a cărților mele este erosul, nu logosul" by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/8705_a_10030]
-
postmodernitate exact cât pot și cât trebuie. Flagelez relativismul și inconsistența lumii contemporane numai în măsura în care atitudinea mea severă are un impact estetic. Nu pot să mă tranform într-un inchizitor penibil care țipă în pustiu. Disoluția actuală are o anumită vrajă crepusculară și merită s-o privim cu toată seriozitatea. Puțini sunt adevărații spirituali care, de la înălțimea credinței și a cugetului lor, nu mai dau nici o atenție lumii înconjurătoare. Mi se par mai convingători, în acest sens, tocmai teroriștii care, din
Dan Stanca - "Adevărata miză a cărților mele este erosul, nu logosul" by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/8705_a_10030]
-
sînt, în '35, sub tipar, una dintre ele urmînd să fie tradusă din spaniolă. Un pasionat harnic. Cuvîntul înainte, semnat de autor, e, de bună seamă, al unui poet: "puterea amintirilor izgonește nimicurile și preocupările prezentului din ființa mea și vraja neagră a ținuturilor Africane mă invadează ca o febră." Hotărîrea e de om al expediției, care bate continentul nu ca un lunatec, cum spune și cum i-ar fi plăcut, pesemne, să credem, ci sistematic. }inta lui este Africa de la
Alb-negru by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8798_a_10123]
-
spaima simțită pe propria piele de Mieko din partea iubitei soțului ei. Conacul dunărean și femeile din familia Moscu au doi oaspeți: pictorul Egor Pașchievici și profesorul Nazarie, istoric și pasionat arheolog din școala Pârvan. Amândoi simt forța malefică a locului, vraja rea care îi captează. Perechea de prieteni din romanul japonez, un filolog pasionat de fantastic și un psihiatru interesat de fenomenul posedării șamanice, au aceeași curiozitate de a afla ce ascund cele două ToganÜ, care sunt secretele pe care le
Femei diabolice by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8851_a_10176]
-
din romanul japonez, un filolog pasionat de fantastic și un psihiatru interesat de fenomenul posedării șamanice, au aceeași curiozitate de a afla ce ascund cele două ToganÜ, care sunt secretele pe care le apără. Unul dintre cei doi cade sub vraja femeilor: Egor este alesul domnișoarei Christina și el cunoaște farmecul otrăvitor al strigoiului, ca și teroarea insuportabilă a prezenței satanice a Celuilalt; Tsuneo Ibuki este ales de doamna ToganÜ ca iubit al nurorii ei, statutul lui de bărbat realizat, cu
Femei diabolice by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8851_a_10176]
-
cap. Literatura care le urmează poate, dacă-și pune ambiția, și una și alta. Începe d-l Teodoreanu, cu Hotarul nestatornic, episodul, al venirii lui Herr Direktor, cu misterele lui occidentale, în care se vorbește mult și se coc destule vrăji. Andrei Oțetea scrie un studiu despre teatrul lui Pirandello, genul de material "de mijloc", pe care, însă, formatul Vieții Romînești nu-l îngăduie. Întoarcerea la proză, dintr-un ciclu, Hanu-Ancuței (precizare de subsol) o desăvîrșește Sadoveanu, cu Cealaltă Ancuță. Critica
Iarna revistelor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8900_a_10225]
-
Dochii" și povestea ursului scurtat de coadă din pricina lacului înghețat. Tandemul lor e întîlnirea dintre imprudență și naivitate, pe care o consacră literar Barbu în După melci. Cele două povești de iarnă se amestecă în această feerie care-și greșește vraja, plătind "în natură" prețul coacerii la minte. Apărută la sfîrșitul lui '21, cu ilustrațiile lui Teișanu, prea dulci, poleite, placheta e refuzată, sub unghi grafic, de Fundoianu și retrasă de Barbu. Același text apare în Agora din 1947 și suferă
După iarnă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8922_a_10247]
-
dă convingerea că acesta e sunetul firesc al filozofiei și că, în consecință, filozofia e bună de pus la naftalină. Dar Vianu Mureșan știe foarte bine că nu așa stau lucrurile. Măcinarea jargonului e doar un ritual care exercită o vrajă asupra minții noastre numai în perioada adolescenței naive, adică în acel răstimp cînd credem că a fi obscur e totuna cu a fi profund. Dar apoi ne trezim, scuturîndu-ne de minciuna plăcută a muzicii conceptuale. De acum încolo, avem de
Admirație ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9818_a_11143]
-
taină și o lasă în plata Domnului. Ei bine, fizicienii nu o lasă în plata Domnului și merg mai departe. Și merg pînă într-atît de departe încît nu acceptă nici una din cele două variante anterioare. Și din acest moment începe vraja fizicii actuale, dubaltă de perplexitatea cu care trebuie să urmărim felul cum încearcă fizicienii să înțeleagă cosmosul. Spuneam că mintea noastră nu poate concepe ca un lucru să aibă un început fără să aibă, mai devreme sau mai tîrziu, un
Antinomia lumii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9840_a_11165]
-
Hariceea Darclee sau ești o umbră groasă - / un cocalar care-și rățoiește vecinii?// o producție a argoului/sau un prieten?" sau "nu te mai ascunde sub preș!/nu mai asculta amici fără destin/ și fără imaginație!/ ești iubire necugetată și vrajă./ sunt dragoste fixă, curată." sau "Dumnezeu mi-a umplut prietenii de bani,/ Dumnezeu mi-a satisfăcut iubitele/ și mi-a arătat că mă iubește fără sfârșit/ chiar dacă sunt str8 și nu îmi plac banii./ Dumnezeu mi-a făcut toate nazurile
Controlul tehnic al calităţii by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9864_a_11189]
-
ce se potrivește spiritului propovăduit de noua religie a timpurilor noastre, New Age. Așezat pe o poziție creștină, Virgiliu Gheorghe vorbește de o descreștinare a lumii care merge mînă în mînă cu procesul de vrăjire a ei. Pentru autorul român, vraja și actul de a vrăji sînt practici păgîne a căror intensitate crește pe măsură ce creștinismul dă tot mai mult înapoi. În cadrul acestei ofensive păgîne făcute sub paravanul instalării unei noi religii, televiziunea este chiar agentul revrăjirii lumii. Ea aruncă o plasă
Căpcăunul din ecran by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9921_a_11246]
-
fie vorba între noi. Era un spectacol direct, pe muchie de cuțit ca mesaj, subtil, aluziv, un spectacol care povestea, într-un alt limbaj decît cel uzual, cîte ceva despre actor, despre creație, despre dăruire, despre efort, emoție, nebunia și vraja scenei. Despre relația actor-spectator-lume. Despre oameni. Era tulburător. La noi nu a existat școală de pantomimă, de gestică, de studiul corpului, a mișcării. Îl priveam pe Mihai Mălaimare pe scenă și descifram nu doar un limbaj și o altfel de
Actorul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9037_a_10362]
-
la gură rezultatul extragerii numerelor câștigătoare și apoi, ca un blestem, aflăm că nici în săptămâna respectivă premiul cel mare nu a putut fi acordat. Parcă-l văd pe Grigore Vasiliu-Birlic interpretând pe binecunoscutul personaj al lui Caragiale, aflat sub vraja îmbogățirii peste noapte la loterie. De unde a pornit scandalul Scriu aceste rânduri luni dimineață, încă de ieri seară se știe că potul cel mare de peste opt milioane de euro, valoare fără precedent la "6 din 49", a fost reportat pentru
Drogul Loto 6 din 49 by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9301_a_10626]
-
Coca Farago, Maria Cunțan, George Gregorean, George Tutoveanu și Ștefan Milcu și citite de Irina Movilă. Câtă emoție pe un banal CD! Emil Buruiană este unul dintre cei chemați să o trezească pe frumoasa din pădurea adormită, poezia. Dezlegată de vrajă, ea va reuși poate să distragă atenția contemporanilor noștri de la zgomotele stridente, primitiv-ademenitoare, care constituie fondul sonor al existenței noastre de azi. Câteva cuvinte Cu o nouă și tânără formulă de conducere - axată pe trio-ul ierarhic Răzvan }upa, Cosmin
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9438_a_10763]
-
vorbește-ntruna și închină des păharul,/ Dară însă nici un sunet nu întunecă cleștarul/ Liniștei desăvârșite. Baiadere mișcă fese/ Străvezie, rod ciolane străvezie pre subt mese/ Străvezii zăvozi; țâganii pă vioară trage-arcușul,/ Dară parcă-ar trage vată preste strunele ca plușul.../ Vrajă e,-ngână Manoli./ Nu, prietine, nu-i vrajă./ Ce-i Puterea decât ceață, ce-i Mărirea decât coajă/ Unui frupt ce niciodată miezul nu-i va bănui,/ Căci e miezul lumii estii globul dulcii poesii./ Ei sunt sfera cea uscată
O epopee orientală by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9584_a_10909]
-
nici un sunet nu întunecă cleștarul/ Liniștei desăvârșite. Baiadere mișcă fese/ Străvezie, rod ciolane străvezie pre subt mese/ Străvezii zăvozi; țâganii pă vioară trage-arcușul,/ Dară parcă-ar trage vată preste strunele ca plușul.../ Vrajă e,-ngână Manoli./ Nu, prietine, nu-i vrajă./ Ce-i Puterea decât ceață, ce-i Mărirea decât coajă/ Unui frupt ce niciodată miezul nu-i va bănui,/ Căci e miezul lumii estii globul dulcii poesii./ Ei sunt sfera cea uscată ce ne-ncungiură cu totul/ De-și închipuie că
O epopee orientală by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9584_a_10909]
-
lucrul asupra căruia ei stau aplecați zi de zi, - îi face să se îndrepte spre marginea râului frate cu Oltul, mai grav, mai pus pe gânduri, parcă... în cartea balenei albe, Moby Dick, Herman Melville cânta cărările ce duc spre vraja apei, elementul primordial al lumii... Podurile numeroase de pe Mureș întăresc impresia de civilizație veche a orașului. Spre mijlocul râului trepte urcă alcătuind bolți de trecere, un gabarit special pentru ambarcații. Canotajul este sportul cel mai iubit, și pescuitul desigur. E
Arad,1963(din carnetul de reporter, variantă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9587_a_10912]
-
că îi dai sau nu dreptate, constați că preț de cîteva minute ai privit cu simpatie și curiozitate niște pînze înrămate. Și chiar dacă nu ai devenit mai cunoscător în materie de pictură, cel puțin ai simțit în ce anume constă vraja sensibilă a lumii pictorilor. În cazul celor cinci tablouri comentate, Arasse recurge la o strategie descriptivă ale cărei premise pot fi rezumate astfel: 1) orice tablou ascunde o enigmă, un cod care se cere dezlegat sau măcar un detaliu care
Privirea oarbă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7727_a_9052]
-
ciudat și întăritor în năuceala lui, sentimentul că în România acestui început de mileniu se trăiește în lumi paralele. În Românii evoluând (mai corect spus ducându-se în dusul lor) spre un niciunde, neștiut, misterios și chemător cu puterea unei vrăji de destin deturnat. Presa, radiourile, televiziunile, mersul în autobuze sau dusul la piață, reuniunile de familie sau feluritele întruniri publice, gândurile unora sau altora, exprimate în liberă și devălmașă zurbă de păreri, toate conturează portrete ale câte unui chip de
Două tablete by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/8175_a_9500]
-
năduf (citat aproximativ): "Vroiam să discutăm despre România și am ajuns tot la Marilena." Involuntar, m-am pomenit, fredonând "Băbălău, băiatul mamii... " Situația e și mai jenantă când, propunându-și să discute despre Marilena, dezbaterea se părăbușește, ca într-o vrajă, asupra aceleiași retorice întrebări despre soarta politică a României de azi. Ca și cum ea, soarta, ar fi atât de absconsă, încât nimeni n-o mai vede cu ochiul liber, fără instrucțiuni de lectură sau, eventual, lentile negre. Ca la eclipsa de
Două tablete by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/8175_a_9500]