393 matches
-
înălțată în partea centrală. La partea superioară are o boltă în stil moldovenesc. Turla aflată deasupra naosului este cilindrică pe interior. Naosul este separat de altar printr-o catapeteasmă din lemn, foarte frumos sculptată. Ornamentațiile sculptate includ ciorchini de struguri, vrejuri, frunze și forme geometrice. Registrele sunt ornate cu opt colonete, decorate cu motive vegetale (struguri, vrejuri, frunze) și rozete. Altarul are formă semicirculară, având dimensiuni reduse. El este luminat printr-o fereastră tăiată în axul absidei, identică cu cele din
Biserica Aroneanu () [Corola-website/Science/302623_a_303952]
-
naosului este cilindrică pe interior. Naosul este separat de altar printr-o catapeteasmă din lemn, foarte frumos sculptată. Ornamentațiile sculptate includ ciorchini de struguri, vrejuri, frunze și forme geometrice. Registrele sunt ornate cu opt colonete, decorate cu motive vegetale (struguri, vrejuri, frunze) și rozete. Altarul are formă semicirculară, având dimensiuni reduse. El este luminat printr-o fereastră tăiată în axul absidei, identică cu cele din pronaos și naos. Plafonul este în boltă semicirculară. Pe soclul peretelui nordic sunt gravate două nume
Biserica Aroneanu () [Corola-website/Science/302623_a_303952]
-
Petru Dobra (sus, dreapta), Nicolae Solomon (dreapta, jos) și Avram Iancu (în centru). În cele patru colțuri ale chenarului imaginii apar portretele miniaturizate ale lui Vasile Turcu, Constantin Roman, Alexandru Bătrâneanu și Vasile Moldovan. Chenarul a fost reprezentat înflorat cu vrejuri frumos împletiți care lasă pe orizontală să se întrevadă șase desene care înfățișează peisaje din cele șase localități menționate mai sus (vezi capitolul Controverse, incertitudini - Apărătorii naționalității române în Transilvania). Efigia eroului transilvănean este de mici dimensiuni și prezintă mici
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
există și în ziua de astăzi sau până în ce an a existat și nici dacă informația certificată de către toți cu privire la ziua decesului are ca sursă tocmai acest monument. Litografia "Apărătorii naționalității române în Transilvania 1848 - 1849" conține pe chenarul cu vrejuri frumos împletite șase desene înfățișând peisaje ale locurilor pe unde a trecut artistul în periplul său transilvănean. Localitățile în care a desenat Barbu Iscovescu nu au fost identificate cu certitudine nici în ziua de astăzi, din moment ce analiștii nu s-au
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
este menționat la un moment dat. Farquaad apare mai apoi ca spirit malefic în jocul "Shrek: Reekin' Havoc" - pentru Game Boy, în care face copii malefice ale personajelor de basm precum Pinocchio, Peter Pan, și un gigant din Jack și vrejul de fasole. După ce aceștia sunt învinși, el îl răpește pe Shrek înainte de înfruntarea finală. Lord Farquaad apare și în "Shrek al treilea" în unele dintre amintirile lui Gingerbread Man, în care îl lega pe acesta cu propriile picioare. Apare mai
Lord Farquaad () [Corola-website/Science/311462_a_312791]
-
ci și prin ornamentica variată pe care au folosit-o. Astfel, stâlpii târnațului au fost decorați cu rozete, funii, si benzi decorative peste arcadele formate împreună de stâlpi, fruntar și contrafișe. Stâlpii ce încadrează intrarea sunt marcați, în plus, cu vrejuri în partea de jos. Pereții au fost încinși, jur împrejur, cu un brâu lat, specific bisericilor de lemn din Sălaj, cu trei motive diferite, în benzi paralele, dominate de funia puternic ieșită în relief din mijloc. De remarcat că la
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
popii din tinda cât și la capetele arcului dublou de sub bolta semicilindrica a navei. Tăietura ondulata de la console se aseamănă cu banda inferioară a brâului median și cu forma vegetală a cozilor de hedyedye. Portalul spre navă este decorat cu vrejuri, probabil de iedera. În axul altarului se mai păstrează o mică ferestră originală cu tăietura superioară în formă de acolada. În altar există un picior de altar tăiat dintr-un buștean sub forma unui picior de potir cu inel la
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
pronaos, cel vechi fiind înglobat naosului. Probabil că anul 1739 se referă la aceasta importantă intervenție, căci proporțiile inițiale clasează biserica la începutul secolului al XVII-lea. Ancadramentul ușii de intrare este ornamentat cu două chenare în "frânghie" și un vrej, iar la bază are o rozetă. Pe motivul "frânghiei" este împletit și brâul median al pereților, cel de pe latura de sud a vechii nave fiind însă însoțit, în partea de sus, de un chenar din linii frânte (dințișori). Ultimele reparații
Biserica de lemn din Chichișa () [Corola-website/Science/309791_a_311120]
-
îmbinările absidei iscusite perechi de console, ce coboară în trepte, până la brâul median alcătuit din „frânghie” și chenare de linii frânte. Ancadramentul intrării este un adevărat poem al sculpturii în lemn: cu rozete, „frânghii”, motive geometrice, semicercuri cu spițe și vrej cu ghindă. În mijlocul cadrului de sus, amplei compoziții decorative ce susține crucea i se adaugă, de o parte și de alta, o inimă. Cel de al doilea ancadrament, al trecerii în naos, este împodobit cu chenare în „frânghie”, linii frânte
Biserica de lemn din Păușa, Sălaj () [Corola-website/Science/309790_a_311119]
-
exterioare, ale foișoarelor sau loggiilor, care variază în mod pitoresc aspectul fațadelor. Sistemul tradițional al decorării cu arcaturi de ciubuce mai este încă aplicat, dar ornamentica bogată a ancadramentelor, a coloanelor și a balustradelor trădează prin motivele vegetale compuse în vrejuri influența barocă. Proporțiile devin mai zvelte și mai armonioase, ele dovedesc o mai grijulie elaborare a planurilor. Atât decorul cât și spațiile libere, structurate de coloane, neagă masivitatea formelor arhitectonice; pridvorul deschis ajunge de exemplu a fi un element reprezentativ
Stilul brâncovenesc () [Corola-website/Science/305890_a_307219]
-
pictură sunt: Sculptura este precum în perioada medievală subordonată arhitecturii, de care se leagă organic. Sculptura decorativ-monumentală acoperă dens ancadramentele ușilor și ferestrelor, precum și coloanele. Ea este supusă unei puternice influențe baroce, care duce la dominanța motivelor vegetale compuse în vrejuri. Elementele barocului apusean sunt însă integrate organic în arta autohtonă, dinamismul excentric care caracterizează arta contrareformei lipsește bunăoară. În epoca brâncovenească apar primele motive antropomorfe, de exemplu în ornamentica în basorelief a bisericilor bucureștene Fundenii Doamnei (1699), Colțea (1700) și
Stilul brâncovenesc () [Corola-website/Science/305890_a_307219]
-
edificiul este mai puțin lung ca de obicei, iar turla de pe naos, lipsită de postament, pare scundă. <br> Biserica de plan triconc are pronaosul încununat de un turn-clopotniță. Pridvorul de proporții zvelte este susținut de coloane de piatră decorate cu vrejuri, portalul dovedește influențe baroce. Remarcabil este decorul neobișnuit al fațadelor, care include motive ornamentale în stuc preluate din miniatura persană: măsuțe cu vaze de flori, chiparoși, havuzuri, palate, ramuri înmănunchiate de lămâi. Atelierul care a efectuat aceste lucrări a contribuit
Biserica Fundenii Doamnei () [Corola-website/Science/305887_a_307216]
-
singur, poate ajutat doar de ucenici mai puțin inițiați. Specialiștii sunt unanimi în aprecierea unității de tratare a subiectelor în toată bogăția lor de conținut. Motivele decorative sunt foarte bogate și de mare efect. Motivele sunt mai ales vegetale: flori, vrejuri, mlădițe, frunze de pălămidă și de stejar. Toată biserica, pereții din naos și pronaos au fost zugrăviți până aproape de podea. În patrimoniul bisericii se mai păstrează: icoane pe sticlă realizate în secolul al XIX-lea în centrul de la Nicula, precum
Biserica de lemn din Agârbiciu () [Corola-website/Science/313195_a_314524]
-
sunt circulare (câte două pe latura sudică, vestică și nordică) și una încheiată în semicerc (în axa contraabsidei). O altă intrare se face printr-o ușă amplasată pe peretele sudic al absidei altarului. Catapeteasma este din lemn masiv, sculptată cu vrejuri și acante, fiind realizată odată cu biserica de către un zugrav moldovean anonim. În afară de cele patru icoane împărătești, toate icoanele catapetesmei sunt nedemontabile, făcând corp comun cu peretele de sculptură. Biserica este parțial pictată în frescă în ulei, în stil neoclasic, de către
Biserica Sfântul Gheorghe - Lozonschi din Iași () [Corola-website/Science/317954_a_319283]
-
printr-un portal ce are la partea superioară o inscripție flancată de motive decorative. Pe ambele rame ale ușii se află aceleași motive dispuse simetric: o vază din care cresc trei ramuri cu terminațiile trilobate, deasupra cărora se înalță un vrej stilizat, cu tulpini arcuite. La partea superioară a ancadramentului se află dispuse de la stânga la dreaptă o rozetă cu șase raze, înscrisă într-un cerc cu rol de chenar, un soare cu raze care seamănă cu un chip omenesc (are
Biserica de lemn din Forăști () [Corola-website/Science/317118_a_318447]
-
este și intrarea originală, este încheiată la partea superioară în acoladă. Ancadramentul său este decorat pe ambele părți. Pe exterior de la bază pornesc împletituri de opturi, cu inelele rotunde, care se împreunează în vârful acoladei. Pe interior, pornesc de la bază vrejuri sinuoase, punctate la intervale egale de boboci de lalea stilizați. Pronaosul (6.30x9.00 m) are o formă poligonală în partea de vest, cu o fereastră în axă. Între pronaos și naos se află un perete marcat printr-o arcadă
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
În anul 1900 biserica a fost amplu renovată. Atunci a fost modificată și linia turnului, căruia i s-a adăugat, cu totul inadecvat, bulbul prelung pe care îl are la ora actuală. S-au mai păstrat ușile împărătești traforate cu vrejuri de inspirație barocă și două icoane pe lemn, piese artistice de mare valoare: Maica Domnului cu Pruncul și Iisus Propovăduitorul. Situația actuală-Satul Budești, izolat și greu accesibil, datorită drumului aproape impracticabil, este supus dezafectării, populația fiind într-o continuă scădere
Biserica de lemn din Budești () [Corola-website/Science/317748_a_319077]
-
si neobișnuită plasarea acestor două icoane în altar, pe spatele iconostasului). Programul iconografic este cel cu care ne-a obișnuit Zugravul Nicolae, având însă un număr mai mare de teme și scene. Registrele sunt despărțite de benzi decorative, alcătuite din vrejuri elegant ondulate și purtând flori, sau din frunze dispuse în cruci culcate, precum și din meandre pictate în roșu și albastru, care se întretaie ritmic. Decorul bogat contribuie la efectul de ansamblu al picturii zugravului de la Lupșa Mare, care a aplicat
Biserica de lemn din Roșia Nouă () [Corola-website/Science/317754_a_319083]
-
de tei aurit, în stil baroc. Ea impresionează prin ornamentele vegetale (frunze de viță cu ciorchini, floarea soarelui) și zoomorfe (leul, grifonul, cerbul cu crucea între coarne, vulturul bicefal, o pasăre cu șarpele în ghiare etc.) care se întrețes cu vrejuri aurite într-o decorație deosebit de armonioasă și abundentă. Deasupra ușilor împărătești este sculptată stema Moldovei. Unele icoane de pe catapeteasmă, printre care icoana Mântuitorului și cea a Sfântului Gheorghe, au fost pictate de Eustațiu Altini în anul 1805. Icoana Maicii Domnului
Biserica Sfântul Gheorghe - Mitropolia Veche din Iași () [Corola-website/Science/318067_a_319396]
-
Joia Mare pe un drac și îl bate cu maiul de la toacă; deasupra focului stau și „biraiele”, slujbași necinstiți care fac judecată strâmbă. Alături de reprezentările figurale, încadrate adesea în chenare cromatice distincte, ca elemente complementare ale picturii se înscriu și vrejurile, motivele stelare ale cerimii naosului și liniile meandrice intercalate cu alte motive geometrice. Alături de icoanele pe sticlă, provenite din centrul de iconari de la Nicula, se mai află la această biserică de lemn și o icoană pe sticlă de factură catolică
Biserica de lemn din Rotărești () [Corola-website/Science/318248_a_319577]
-
casa celor trei purceluși, apoi le întruchipează pe mașteră și pe fiicele ei din Cenușăreasa, apoi un gigant care storcește o casă făcută din bomboane, apoi un prinț care pupă o broască și broasca îl înghite, apoi Jack cade de pe vrejul de fasole (scenă pentru care are chiar numele potrivit!), apoi este călcat în picioare de o turmă de oi, apoi Motanul Încălțat îi dă un șut în fund, apoi îi cade un cal în cap de la balcon, apoi cântă din
Poveștile lui Aku () [Corola-website/Science/319286_a_320615]
-
două cădelnițe și câteva sfeșnice. Biserica mai are are câteva icoane pe lemn, dintre care Înălțarea lui Iisus și Iisus Pantrocator sunt deosebite, dar și altele pe sticlă, alături de o cruce candelabru pictată și ornamentată în relief pe margini, cu vrejuri din viță-de-vie și o alta din fier forjat, afectată de vreme, înscrisă în cerc cu Semilune pe la colțuri, ce a stat cândva în vârful turnului-clopotniță.
Biserica de lemn din Larga () [Corola-website/Science/319299_a_320628]
-
și Eva, cuvioșii Simion, Clement, Grigorie. Elementele sculptate în ancadramentul fostei intrări, de pe latura de sud, au fost culese de meșter din repertoriul artei populare: frânghia, dintele de lup, rombul, rozeta; dar și din cel al artei culte: un viguros vrej floral, pe care poposește o pasăre, este izvorât dintr-un vas; delfinul, cu cap de păuniță, întâlnit pe stele funerare romane, pe piese bizantine, și atât de familiar în decorul catapetesmelor medievale, de la sudul munților, străjuiește deasupra intrărilor. Document al
Biserica de lemn din Găbud () [Corola-website/Science/315698_a_317027]
-
Monah” într-o parte, iar în cealaltă „Sofronie”, „Andrei”, și „Teofan”. Pe ușă apare figura foarte bine realizată a „Sf.Nicolae”. „Sf.mucenic Ștefan” apare pe ușa diaconească de sud. Stâlpii dintre ușile diaconești și cele împărătești sunt acoperiți cu vrejuri de flori. Reprezentările „Patimile lui Iisus pe pământ”(printre care: „Cina cea de taina”, „Când l-au legat pe Iisus la stâlp”, ” Când și-au spălat Pilat mâinile și au dat pe Iisus să-l răstănească”) formează două registre sub
Biserica de lemn din Botean () [Corola-website/Science/318596_a_319925]
-
ori ale mucenițelor “Sosana”, ”Teda”, ”Nastasia”, ”Eftimea”. ”Moartea” personificată ține într-o mână coasa, iar în cealaltă grebla. Încheiem descrierea picturii de la biserica de lemn din Botean amintind că tot în tindă, la tavan, într-un medalion circular încadrat de vrejuri preluate din arta barocă, se află trecut anul “1802” ce se referă, desigur, la data executării picturii. La începutul secolului nostru , conform unei cronici manuscrise din 1905 în biserica de la Botean se aflau numeroase tipărituri vechi românești. Trei dintre ele
Biserica de lemn din Botean () [Corola-website/Science/318596_a_319925]