791 matches
-
câte o rană acolo unde ceva... înflorea misterios. Așa, ca o satisfacție „personală”, ca o răzbunare nefondată. Cariera, căsnicia, maternitatea, creșterea copiilor uzează ceva din ființa noastră, din visul ce s-a crezut mai presus de banalul vieții. Și, fără vrere, apar stări tensionate, iritante, fiind necesară o schimbare, o reorientare pe foliajul fragil al existenței. „- Of, ce iritată ești! Tu știai să te bucuri, într-o mie de feluri, de o rază de soare. Și să ne faci și pe
VALENTINA BECART, PESTE FIECARE PIATRĂ – TRUPUL MEU DE APĂ – MEREU ŞI MEREU... de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342764_a_344093]
-
Alături, umăr la umăr. Ca un escadron de soldați marini în misiune. Gata de luptă, așteptând porunca „Spre victorie!“ Aceste neștiute aripi spirituale cresc din nou dacă au fost tăiate, se pot reface dacă sunt încurajate, se pot întinde în funcție de vrere și străbat prin tăiere cocoașa frustrării, paltonul jigărit al inhibiției amare din suflet, găurile negre din cosmosul necazurilor... Pot ajunge până la Soare, iar de acolo, pot zbura tot mai departe... Oare de asta Îngerii sunt reprezentați întotdeauna cu aripi? Pentru
EVENIMENT CORINA CHIRIAC LA TÂRGUL DE CARTE GAUDEAMUS! „CĂUTÂND IUBIREA” DE CORINA CHIRIAC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342860_a_344189]
-
să se banalizeze în foarte scurt timp. Păi, ori tehnocrație, ori politică, fie ea și în varianta politrucianismului dâmbovițean! Mă rog, așa o fi pe alte meleaguri, unde logica și bunul simț sunt la ele acasă, adică sunt nelipsite din vrerea celor ce au în mână pâinea și cuțitul, obligatoria condiție pentru ca sporul prosperității să învețe drumul spre toți cetățenii acelei țări. Nu și în România tuturor posibilităților pentru floarea cea vestită a-nvârtiților făr’ de-obraz (ciocoii-tâlhari și politrucii mișei), unde
TEHNOCRAŢIA POLITRUCIANISMULUI DÂMBOVIŢEAN de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342880_a_344209]
-
greșim, că familia Păstârnac era una foarte apropiată de standardele preconizate ale noii ideologii, ca fiind de referință, prin urmare, fericită și bună de dat exemplu! Numai că destinul, un concept inexistent în epocă, își împletea firele sale nevăzute, dincolo de vrerile oamenilor. În ziua aceea de decembrie târziu, deși afară era cald și omenii ar fi trebuit să fie fericiți, conform documentelor de partid în vigoare, subinginerul Ghiocel era șucărit mormânt. Din motive necunoscute, leafa nu fusese plătită și el nu
REVOLUŢIONARUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/343242_a_344571]
-
minții tale făr' de milă vină! - Zici...lumină!? Încet; îmi dezlipesc pleoapele; ca și cum aș învața din nou alfabetul. Prin gene nezvânte de plâns; zăresc albi coconi ai luminii. - Să fie miraj! Să fie părere! Să fie a sufletului meu tainică vrere!? Aud susurând un izvor ce'n curgerea'i lină'mi adapă'ntristarea și simt miros reavăn din verdele fraged... al ierbii covor! - Cum am putut uita toate acestea, cum m'am lăsat pacălită, legată fedeleș , schingiuită, în minte siluită; de
CAPCANELE MINŢII de BIANCA AURA BUTA în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343342_a_344671]
-
cert faptul că boala care îi amenință viața nu are combustibilul de pe undeva, dar Oana Stancu luptă! Pașii îi sunt antireflexivi, dirijați spre luptă, nu spre cedare. Lupta până la sacrificiu, a Oanei Stancu indică numai concepte globalizante în iubire și vrerea de fericire pentru familia ei, și pentru toți semenii. Oana Stancu pune în evidență o viață sufletească ce ar putea fi medicament pentru societatea românească. Dar ea, la rându-i, are nevoie de medicamente și de miracole. Un miracol este
OANA STANCU. FIIND, LA RÂNDU-I, IZVOR DE VIAŢĂ...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1151 din 24 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343482_a_344811]
-
vină! A rămas la mine vreo patruzeci de zile. Până acum două săptămâni. Nevastă-sa nu ne-a mai deranjat. A întocmit actele de divorț încă de-a doua zi. Pluteam de fericire. Credeam...Nu știu ce credeam. Consideram că asta e vrerea lui Dumnezeu, că meritam cu prisosință iubirea lui, câtă vreme și el mă iubea, iar nevastă-sa era o barieră între noi. Apoi, copiii nu mai aveau nevoie de el, erau mari... Nu știa ce să-mi mai cumpere ca să
CAP. 7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2229 din 06 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344181_a_345510]
-
Crăiasă! În fața ei, cu voce drăgăstoasă, Arhanghelul Gavril, cu fața-uimită, Cântat-a imn de slavă neauzită: „Cuvine-se cu-adevărat ... ” Să iasă Orice-ndoială, teamă și durere Din sufletul Fecioarei mult mirate: „Să fie nu a mea, ci a Lui vrere!” În timp ce inimioara-i în piept bate ... A fost doar unul dintre Mari Mistere, Ce lumea de atunci o tot străbate ... În Sfântul Munte, chiar la ora unu ... În Sfântul Munte, chiar la ora unu, Pentru sihaștri sună deșteptarea; Se fac
SONETELE DE LA MUNTELE ATHOS de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343209_a_344538]
-
contemplu. Tu, fiind în vârstă, dau-ți cinci talanți; Mai ai voință să-mi mărești averea? Iar vouă, ai mei tineri dorobanți, Vă cântăresc, tot în arginți, plăcerea Să înmulțiți, pe cât lipsesc, ăști sfanți: Primu-un talant; doi-celălalt; asta mi-e vrerea!” (II) Și multă apă curs-a-n Marea Moartă Pân΄ să se-ntoarcă iar stăpânu-acasă Mai luminat la chip, cu haina roasă Și nu părea dispus spre nici o ceartă, Ba le vorbea vecinilor la poartă Și slugile poftitu-le-a ... la masă
SONETELE DE LA MUNTELE ATHOS de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343209_a_344538]
-
cu toții fii de daci, Recunoscuți peste hotare. Cinstită ramură de traci, Cu viață-n pace și onoare. Suntem urmași de domnitori Și voievozi cu drag de glie, Viteji și aprigi luptători În orice sfântă bătălie. Suntem supuși lui Dumnezeu Prin vrerea noastră creștinească. Nu-mbrățișăm idol sau zeu Căci n-avem viață păgânească. Suntem adesea visători, Crescuți să cultivăm iubirea, Să dăruim buchet de flori Celei ce-aduce fericirea. ............................................ Suntem supuși, destul de des, Ispitei, eternului păcat. Cu ușurință ne-am ales
CE SUNTEM, ÎNTRE IERI ŞI AZI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 635 din 26 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343603_a_344932]
-
să mai lași în vremelnicul dangăt De clopot... Zadarnic, azi lira-ți e moartă! Se zbate furtuna în ochii tăi negri, Adulmecă vulturi să-ți prade averea, Dar filele cărții ca zilele vieții Se-nșiră-n lumină...A sorții e vrerea! Referință Bibliografică: Destin / Curelciuc Bombonica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 741, Anul III, 10 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Curelciuc Bombonica : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
DESTIN de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343672_a_345001]
-
Cu ei, în jocuri am râs, m-am bucurat, dar nici unul dintre aceștia nu mi-a dăruit inima, știind că va muri. Acest umil muritor a făcut acest gest. Nu mi-a cerut nimic în schimbul vieții lui, doar să îndeplinesc vrerea Destinului, spre binele altor ființe, nu al lui. Oare nu-i mai vrednic decât oricare viteaz? - Tu nici nu știi, copilă naivă care ești, ce vrăjitor viclean, ascuns și mincinos este acest Mărțișor! Primăvara făcu ochii mari, iar Soare-Împărat continuă
MĂRŢIŞOR-13 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340178_a_341507]
-
o adevărată mamă , sărutând-o duios pe frunte. Maria simți acea îmbrățișare cu toată ființa ei și se gândi cât de norocoasă a fost să ajungă la această familie! Zâmbi, imaginându-și ce ar fi zis coana Preoteasă: ,, a fost vrerea lui Dumnezeu”! Și poate că așa a fost. Se gândi să-și ia ,,la revedere ” și să plece, dar se opri și spuse, ușor jenată: -Știți, vreau să vă rog ceva. Despre cele petrecute.....nu aș dori să afle părinții
ÎNGER SAU DEMON PARTEA A DOUA, CAP I de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377351_a_378680]
-
lacrimi iertare implorăm, dar orice am face ...înapoi nu vă avem! Bâjbâind în scenarii neimportante construite ca la carte, se zbat, cei ce sunt blocați în putere, apărați de avere, construind zeci de mistere... Când voi știți ...că a noastră vrere susținută de acum și de amintirea voastră, nu mai piere, ci glas de furtună cere! Uniți, neclintiți, nestăviliți, neîmblânziți romanii noștri pe tot globul rătăciți de acum într-o forță uriașa împietriți nu mai pot fi amăgiți, mințiți! Ne cerem
DURERE de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377529_a_378858]
-
fie bărbatului iubit, Te-a înzestrat cu darul frumuseții Și sfanțul hâr, de-a fi sămânță vieții. Alese însușiri ți-a dăruit podoaba Bărbatului iubit să-i fii o viață dragă Și-a mai lăsat, să fie la libera ta vrere, S-alegi calea virtuții ori cea de decădere. Doar tu poți să alegi în ceasul tău de taină, De-alegi să fii podoaba sau o uzata haină. Citește mai mult Ești raiul meu femeie și Dumnezeu o știe,Doar el
VALERIA IACOB TAMAŞ [Corola-blog/BlogPost/377416_a_378745]
-
dăltuitPotir să-i fie bărbatului iubit,Te-a înzestrat cu darul frumusețiiși sfanțul hâr, de-a fi sămânță vietii.Alese însușiri ți-a dăruit podoaba Bărbatului iubit să-i fii o viață dragăși-a mai lăsat, să fie la libera ta vrere,S-alegi calea virtuții ori cea de decădere.Doar tu poți să alegi în ceasul tău de taină,De-alegi să fii podoaba sau o uzata haină.... Abonare la articolele scrise de valeria iacob tamaș
VALERIA IACOB TAMAŞ [Corola-blog/BlogPost/377416_a_378745]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > GÂNDURI CE NE BÂNTUIE Autor: Florica Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1709 din 05 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului GÂNDURI CE NE BÂNTUIE Sunt gânduri, ce ne bântuie fără vrerea noastră... Zadarnic le-am spune: plecați ! Și-n cuget de-i trădare, chipu-i urâțit și surâsul e amar. Aplecat asupra gândurilor, zăbovește atâta vreme cât să risipești îndoiala. Nu-ți pune talpa în noroi și nu aprinde tăciuni la ferestre. O
GÂNDURI CE NE BÂNTUIE de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1709 din 05 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377621_a_378950]
-
atâta vreme cât să risipești îndoiala. Nu-ți pune talpa în noroi și nu aprinde tăciuni la ferestre. O! Nu-i așa că e ușor să rănești? Dar, cu vremea, porțile se-nchid și drumul se coboară prin gânduri, ce ne bântuie fără vrerea noastră. Zadarnic le-am spune: plecați! Flori Gomboș**** Referință Bibliografică: GÂNDURI CE NE BÂNTUIE / Florica Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1709, Anul V, 05 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Florica Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
GÂNDURI CE NE BÂNTUIE de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1709 din 05 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377621_a_378950]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > LEAC Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1751 din 17 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Îmi ești leacul care vine când părerile de rău Mă alungă fară vrere doar acolo unde-i greu Glaciare, clipe seci îmi strivesc cu talpa rece, Chiar poveștile frumoase, unde Zâne erau zece! Cu bagheta fermecată scuturi cerul meu de nori Și lași caii bucuriei să alerge doar prin flori Umplii inima de
LEAC de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378347_a_379676]
-
mărului se spune că istoria este scrisă de învingători?... Dovadă istoria scrisă la comandă în perioada bolșevismului biruitor la orașe și sate (mai bine spus scandaloasa răstălmăcire din perspectivă marxisto-ceaușistă până la nivel de concept: consacratul Mircea cel Bătrân devine la vrerea primului cârmaci al țării Mircea cel Mare, locul lui Ioan Vodă cel Cumplit, cumplit în luptă și cu boierii trădători, este luat de Ioan Vodă cel Viteaz etc.), ca după Decembriadă ea să fie într-atât de greu încercată prin
DESPRE CARACTERUL ŞTIINŢIFIC AL FILOSOFIEI ŞI ISTORIEI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378840_a_380169]
-
a duce A Crucii dragi povară, ca să ne răstignească. Suișuri, coborâșuri, le-am suportat pe toate; Am invatat ca-n viața unirea dă putere Căci a venit și timpul când, prin frățietate, Ne-am avântat în luptă,-mplinind a noastră vrere: O Românie Mică, din două principate, Sub Cuza Voievodul, cel far-asemanare; Citește mai mult Așa ne-a fost destinul; să ne zidim la cruceDe vânturi vatra noastră, cea sfântă, strămoșeasca,Între puteri mărețe, anume spre a duceA Crucii dragi povară
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378755_a_380084]
-
anume spre a duceA Crucii dragi povară, ca să ne rastigneasca.Suisuri, coborâșuri, le-am suportat pe toate;Am invatat ca-n viața unirea da putereCaci a venit și timpul când, prin frățietate,Ne-am avântat în luptă,-mplinind a noastră vrere:O Românie Mică, din două principate,Sub Cuza Voievodul, cel far-asemanare;... XVI. VEVERITA-GRUPAJ POETIC PENTRU COPII, de Mihai Lupu, publicat în Ediția nr. 2280 din 29 martie 2017. Veverița Veverița!Veverița! Unde-a dispărut? Veverița! Veverița! Iar a apărut. Și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378755_a_380084]
-
va învinge orice obstacol. Așa că te invit și pe tine la cununie, alături de Laură, nu cred că mi-aș dori o bucurie mai mare ca aceasta, voi doi împreună pentru toată viața. Veți fi martorii și nașii noștri totodată, cu vrerea voastră bineînțeles. - Valentina, cu drag vom veni și vă vom și năși, să-mi ajute bunul Dumnezeu să termin cu bine divorțul și să-l știu pe Ionuț lângă mine, fără el viața mea nu ar avea nici un sens. - Mami
EP.24 de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378851_a_380180]
-
și-au purtat prin neguri o unică iubire, Înlănțuiți se-așează la cuibul lor din flori Pășind nedespărțiți, prin ploi, spre fericire. Privindu-le iubirea, un gând ce l-am uitat Poartă pe-a aripa udă extazul nenăscut, Își slobozește vrerea și-un reținut oftat Chemând o primăvară cu pasul de-nceput. Te chem fără cuvinte la margine de dor Să-nmugurim în doi după o iarnă lungă, Visez încă-n cocon că-s fluture în zbor Și în tăcere ascult
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
de cocoriCe și-au purtat prin neguri o unică iubire,Înlănțuiți se-așează la cuibul lor din floriPășind nedespărțiți, prin ploi, spre fericire.Privindu-le iubirea, un gând ce l-am uitatPoartă pe-a aripa udă extazul nenăscut,Își slobozește vrerea și-un reținut oftatChemând o primăvară cu pasul de-nceput.Te chem fără cuvinte la margine de dorSă-nmugurim în doi după o iarnă lungă,Visez încă-n cocon că-s fluture în zborși în tăcere ascult ca visul să
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]