1,530 matches
-
Acasa > Poeme > Devotament > PIRUETA Autor: Lia Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1445 din 15 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Clinchete răscolitoare și vuiet de codri sub zburdăinicia poienilor-mângâierilor gândurilor tale, mi-aduci! În visul visului îți rostesc numele sub chemarea-ți ce-a deșteptat harpa sufletului meu acordată acum cu a sufletului tău ín variațiuni nemaiauzite. Fiecare pas ne apropie fiecare íntindere de
PIRUETA de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 by http://confluente.ro/lia_vana_1418638909.html [Corola-blog/BlogPost/367877_a_369206]
-
terestre ideea că lumea contemporană trebuie să urmeze un anume drum. După opinia domniei voastre - care este/va fi, de fapt, acest drum? Ține el cont de legile sacre ale evoluției spirituale? NNN: Cheia Porții Misterelor nu se află în vuietul aventurii dialogului. Doar Geniile Raselor cunosc Adevărata Unire într-o Unitate Superioară; restul așteaptă sub umbra Luminii... Marea Vestire Și Descoperirea Glorioasă nu a fost dată duhurilor mincinoase. Văd ritualiștii obscuri Comoara Sinelui Regal reflectată în toate lucrurile ? Știu ei
INTERVIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Interviu_marian_malciu_1352808920.html [Corola-blog/BlogPost/351305_a_352634]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > URZIND ÎN CÂNTEC ROMÂNIA MARE Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 1301 din 24 iulie 2014 Toate Articolele Autorului (Omagiu aniversar, regelui naiului din Basarabia cea încă înstrăinată) Vuiet de codru-aduce suflul său de nai, Adâncul mării-n cântec de sirenă, Sfințite armonii ce urcă pân’ la Rai Irump din lemnul ce îi crește-n venă. Lui nu i se mai zvântă lacrima din cântec E naiul său suspin
URZIND ÎN CÂNTEC ROMÂNIA MARE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_parlea_1406201019.html [Corola-blog/BlogPost/349482_a_350811]
-
februarie 2017. Nu vă-ntristeze ale lumii patimi Și nici chemarea ei înșelătoare În liniște să stați ca-ntr-un adânc de ape Iar voi, zăpezi imaculate în suflete s-aveți, Și-n inime, Lumină! Nu vă-ntristeze-al mării vuiet Ci stați precum o stâncă solitară Izbită-n grea furtună de-nverșunate valuri Iar voi, zăpezi imaculate în suflete s-aveți, Și-n inime, Lumină! Nici nu v-aprindeți iute, în bucurii deșarte Nu fiți un foc de paie care arde
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/mihai_condur/canal [Corola-blog/BlogPost/380853_a_382182]
-
adăposteau Bulgări opalescenți prin care lumina picta Umbre răsfrânte în adânc. O! fluviu despletit Care înconjori toată țara Havilla, Prin apele tale zglobii Înnoată pești șăgalnici Care sar curcubeul Cel care arcuieste lumina. Fără număr erau turmele Ce coborau cu vuiet la vale Pe sub bolți săpate în cetini Buciumul cerbilor vestea Eterna dimineață. Pe nesfîrșita catifea a serilor ... Citește mai mult Pământul n-a fost pământEl a fost o plămadă transparentăîn care rădăcinile arborilorFormau coroane subterane.Pe acolo a trecut Omul
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/mihai_condur/canal [Corola-blog/BlogPost/380853_a_382182]
-
crestele tocmai sus în cer.Inimile acestora adăposteauBulgări opalescenți prin care lumina pictaUmbre răsfrânte în adânc.O! fluviu despletitCare înconjori toată țara Havilla,Prin apele tale zglobiiînnoată pești șăgalniciCare sar curcubeulCel care arcuieste lumina.Fără număr erau turmeleCe coborau cu vuiet la valePe sub bolți săpate în cetiniBuciumul cerbilor vesteaEterna dimineață.Pe nesfîrșita catifea a serilor... IX. IUBIȚI ARBORII., de Mihai Condur, publicat în Ediția nr. 2017 din 09 iulie 2016. Oamenii și arborii sunt ființe simetrice Pentru că lumina este axa
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/mihai_condur/canal [Corola-blog/BlogPost/380853_a_382182]
-
2012 Toate Articolele Autorului Din iubire! Îmi aștern pe pleoape uiate șoapte de iubire , în noaptea care plânge a noastră despărțire. Vântul iar deschide fereastră către zare și aduce pentru mine miros sărat de mare. Și valuri care sparg cu vuiete tăcerea, se-mprastie-n larg risipind durerea. Ceață ușor cuprinde cu valuri de matase orizontul care se pierde printre case. Din iubirea noatră de suflete pereche au rămas doar șoapte ce-mi răsună-n ureche. E tristă noaptea rece și
N de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/N_mariana_ciurezu_1327181874.html [Corola-blog/BlogPost/366584_a_367913]
-
zvârcolească-n tină Că au smuls din rădăcină Un popor, l-au decimat Slugi la Occident au dat Iar cei mari ...s-au îmbuibat Fie-le viața amară Ducă-se de-aici, să piară! TRISTEȚE Seara tristă, goală pe dinăuntru vuiet de vânt săgeți de lumină și-un suflet rezemat de un vers își caută liniștea pierdută-n pământ umezit de ploi năpădit de nevoi sau rătăcită pe un colț de stea în univers... AZI NU MAI VREAU SĂ ȘTIU DE
POEME TRISTE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 137 din 17 mai 2011 by http://confluente.ro/Poeme_triste.html [Corola-blog/BlogPost/344302_a_345631]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > PUNȚI LEGĂNATE Autor: Elena Buldum Publicat în: Ediția nr. 1955 din 08 mai 2016 Toate Articolele Autorului În palma sufletului meu Venit din vuietul de mare La ceasul-nserării, tu... Și-ndepărtata mea suflare. Ascunsă pe gama iubirii, Sub notele ce curg duios, Din bolta-nălțată -a firii Într -un acord așa frumos... Făcute-s punți de legănare, Legat-ai nori pufoși de dor, Cu
PUNȚI LEGĂNATE de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 by http://confluente.ro/elena_buldum_1462655613.html [Corola-blog/BlogPost/376506_a_377835]
-
-n mii de gânduri , Alerg într-una fără să te întâlnesc , Și-n goluri nedefinite printre rânduri Numai uitarea dintre noi o regăsesc.... Cerul plânge în privirea ochilor Când irișii ți-au citit pasii-n noapte , Te-am recunoscut prin vuietul clipelor În parfumul îmbălsămat cu șoapte... Neliniștea și-a înfipt chipul între petale , Încătușata între culori visez și trăiesc , Plutind mereu în cantul tăcerilor tale Din jocul umbrelor că o pictură te privesc ... gabrielaenerusu Referință Bibliografica: Ca o pictură / Gabriela
CA O PICTURA de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_rusu_1476390203.html [Corola-blog/BlogPost/384257_a_385586]
-
Stăteau față în față. El, Mirele, și ea, răsfățata fiică a ionului. De pe Muntele Măslinilor, de unde privea Hristos, cetatea Ierusalimului se desena la orizont semeață, încordată, cu toate simțurile ascuțite. El, Mesia cel promis, venea la ultima întâlnire însoțit de vuietul mulțimii care-I calcă pe urme, încă din Metania. Alaiul acesta ca de nuntă se agățase cu cerbicie de persoana Mântuitorului încă de la episodul învierii lui Lazăr, cel mort de patru zile. Ca și în alte dăți, Iisus înfruntă moartea
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1461309331.html [Corola-blog/BlogPost/342593_a_343922]
-
Cosânzene Ce mă cheamă la dezmățuri, Îngeri, dezbrăcați de pene, Vor, în bot, să-mi pună hățuri. Și mă dau de toți pereții; Trec prin ei ca o stafie. Zorii dulci ai dimineții Aburi scot din igrasie. Dinspre mare-un vuiet vine; O fi vântul, ori sirene? Parcă scheaună un câine Și eu nu mai pot de... lene. Referință Bibliografică: Și eu nu mai pot de lene / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 308, Anul I, 04 noiembrie 2011
ŞI EU NU MAI POT DE LENE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Si_eu_nu_mai_pot_de_lene.html [Corola-blog/BlogPost/341722_a_343051]
-
din anii sterpi, Necunoscutul l-a înghițit, lumea și-a schimbat polii, pomii forme mișcătoare, pământul topit, cerul solid, iarbă șoptea, florile cântau, aerul dansa, Prin desișuri întunecate a intrat în mormântul pădurii, umbre și forme prin aer pluteau, un vuiet tot mai puternic prin nepătrunsul de verde-pădure, haotic urca cărările muntelui spre vârf, înfrunta groază cunoașterii, istovit, tot mai adânc în el se scufundă urcând muntele în adâncul Infernului. Cel care pătrunde în flacăra, în zbor, în vânt și Mâna-Ce-a-Scris-Totul
SINCOPE TEMPORALE de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 by http://confluente.ro/Sincope_temporale.html [Corola-blog/BlogPost/367104_a_368433]
-
Cu gândul la imaginea soției mele dragi ce tocmai a devenit înger) iau mâinile mele reci și mi le azvârl căite că au degete cu care să simtă crucea tâmplelor o smulg din încheietura gândului și o azvârl sugrumata de vuiet peste amintirile înțelenite în sterpul unei întinderii ne-fiinde iau ochii și îi răsucesc cum răsucesc lupii hăulitul lucrului stins și îi azvârl cu tot ce e dinaintea și dinapoia lor îi azvârl în stârvul oglinzii pe mine of pe mine
ÎN CHINGA UNEI LACRIMI de GEORGE ADRIAN POPESCU în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 by http://confluente.ro/In_chinga_unei_lacrimi_george_adrian_popescu_1364582543.html [Corola-blog/BlogPost/345470_a_346799]
-
spunându-le huhurezi. Acum eram singur și marea era foarte agitată. Valuri mari se spărgeau de stabilopozi, iar concluzia nu era decât una singură: nu se putea ieși pe mare. Eram convins că ceilalți colegi, mai prevăzători, când au auzit vuietul mării, s-au culcat pe partea cealaltă, cum s-ar zice. Am așteptat zece minute și văzând că marea se izbea de stâncile de pe dig cu tot mai multă furie, am întors mașina și luat drumul înapoi spre casă. Încă
POVESTE PESCAREASCA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1406540742.html [Corola-blog/BlogPost/349520_a_350849]
-
se îndreptă apoi spre o porțiune îngustă de tunel. Curând își dădu seama că se află aproape de râul subteran descris de oamenii care îl conduseseră la intrarea în tunel. Auzea din ce în ce mai deslușit cum apa se scurgea în adâncuri cu un vuiet stins care creștea în intensitate pe măsură ce se apropia de cascadă. Trecu prin șuvoiul de apă vertical traversându-l și ținându-se de un mic mâner de fier înțepenit acolo în roca dură de cei care săpaseră tunelul. Dacă n-ar
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1434827661.html [Corola-blog/BlogPost/372427_a_373756]
-
precum fascismul sau comunismul, dar nu știm cu exactitate. Când se vor împlini toate aceste semne, va veni și sfârșitul lumii și judecata universală. Sfârșitul lumii nu va însemna distrugerea creației, ci schimbarea sau transformarea ei: „cerurile vor dispare cu vuiet mare și va fi un cer nou și un pământ nou”. Despre a doua venire a Domnului și sfârșitul lumii s-a vorbit de-a lungul veacurilor. Au fost oameni care n-au luat în seamă cuvântul Sfintei Scripturi și
SFÂRŞITUL LUMII de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_sfars_alexandru_stanciulescu_barda_1356102959.html [Corola-blog/BlogPost/358066_a_359395]
-
vin de la sine, de la Sinea Celui ce m-a trimis aici, între leagănul clipei și stele, cu semnul veciei în soartă, eu niciodată nu mă laud cu ele, nici nu îmi caut mărirea deșartă. Când le scriu aud cum pogoară vuietul sfânt din văzduh și trupul acesta ca o vioară îl simt cum se umple de duh! Cuvintele toate nu-s de la mine, spun unii că sunt „pline de vin”, poemul meu întotdeauna vine de la sinea Sinelui Divin... Referință Bibliografică: Poemul
POEMUL DIN DUH... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1255 din 08 iunie 2014 by http://confluente.ro/Nicolae_nicoara_horia_1402251261.html [Corola-blog/BlogPost/365438_a_366767]
-
Valer Popean , publicat în Ediția nr. 2246 din 23 februarie 2017. Ochii tăcerii Soției mele,Carmen Răscrucile de lumină ale Timpului, Bucuria zăpezilor calde Mă răstignesc pe cruce de zăpadă, Glasul luminii ochilor tăi mari,deschiși spre Deltele Stelare, Dau vuiet necunoscut de timpanele muritorilor, Ca o flacăra peste ape, Timp fără Timp izbucnind în focuri de zăpadă, dau glas ciudat iubirii, Dau bucuria zăpezilor calde ale surâsului tău. Valer Popean,Târnăveni ... Citește mai mult Ochii tăceriiSoției mele,CarmenRăscrucile de luminăale
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/valer_popean/canal [Corola-blog/BlogPost/383504_a_384833]
-
zăpadă, dau glas ciudat iubirii, Dau bucuria zăpezilor calde ale surâsului tău. Valer Popean,Târnăveni ... Citește mai mult Ochii tăceriiSoției mele,CarmenRăscrucile de luminăale Timpului,Bucuria zăpezilor caldeMă răstignescpe cruce de zăpadă,Glasul luminii ochilortăi mari,deschișispre Deltele Stelare, Dau vuiet necunoscutde timpanele muritorilor,Ca o flacăra peste ape,Timp fără Timpizbucnind în focuri de zăpadă,dau glas ciudat iubirii,Dau bucuria zăpezilor caldeale surâsului tău.Valer Popean,Târnăveni... XXVI. DOAMNE LASĂ-MĂ-N IUBIRE, de Valer Popean , publicat în Ediția
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/valer_popean/canal [Corola-blog/BlogPost/383504_a_384833]
-
spunându-le huhurezi. Acum eram singur și marea era foarte agitată. Valuri mari se spărgeau de stabilopozi, iar concluzia nu era decât una singură: nu se putea ieși pe mare. Eram convins că ceilalți colegi, mai prevăzători, când au auzit vuietul mării, s-au culcat pe partea cealaltă, cum s-ar zice. Am așteptat zece minute și văzând că marea se izbea de stâncile de pe dig cu tot mai multă furie, am întors mașina și luat drumul înapoi spre casă. Încă
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1424069026.html [Corola-blog/BlogPost/382318_a_383647]
-
ochi și o viziune de dincolo de trup și timp, de dincolo de bine și de rău, de dincolo-i spațiu ne privește distorsionând metalul și timpul. Este, dacă dorim, o călătorie în zona crepusculară drept un indiciu. Mă cheamă strămoșii cu vuiet de val Tunând îndelung. ... . Povestiri doar cu început sau cu carte ce nu se poate scrie singură. Opiniile criticilor noștri converg către ideea că se scrie tot mai puțină proză dar și mai puțină proză scurtă ... de calitate. Scriitorul, copilul
FEMEIA CU LUNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Femeia_cu_luna.html [Corola-blog/BlogPost/359585_a_360914]
-
egoist și singur în trai, vei vedea dintr-o dată că se ridică soarele și luminează întreaga lume, vei simți o adiere de vânt, îți mângâie fruntea - este raiul din suflet, cititorule! (Ben Todică, Melbourne, Australia) *** Celălalt trup - o nouă viață Vuietul veșniciei, auzit noaptea, tăia timpul în două, cobora din cer pe pământ, împungându-l ca un ac. Calea lacrimilor suspină pe cer. Iute ca privirea femeii, un sunet subțire îndoi cerul-n lumină și întuneric. Dintr-o îndepărtată nostalgie, o
INVITAŢIE LA LANSARE DE CARTE de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/irina_lucia_mihalca_1479350844.html [Corola-blog/BlogPost/344782_a_346111]
-
aprilie 2016 Toate Articolele Autorului E zvon sedus de împrimăvărare Încununat de ciripit corupt Urcă seva vieții în spirale Pulsând în noul început! Binecuvântate, eterne anotimpuri, Împletire miraculoasă de culori Lire izbăvitoare peste timpuri De suspine, nostalgice așteptări. Este un vuiet de verde abil Ce cutremură liniștea somnoroasă E un tărâm de speranță, un tril Adorată-nmiresmare luminoasă. E inundație de alb, de argint În ramurile de soare înfometate Care în glas de patimi ,sclipind Se leagănă lin, neaplecate. Este un fluviu
BEATITUDINE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1460189435.html [Corola-blog/BlogPost/384850_a_386179]
-
afront! Îți mai trimite el alte matahale, mai fioroase. Așa că... pregătește-te! - Până nu-i cotonogesc toți vitejii, nu-l voi convinge că am, totuși, intenții lăudabile, zise Mărțișor. Să vină... N-apucă să termine vorba, că ajunse până la el vuietul tunetelor și trosnetelor făcute de Uragan de Foc. Încă nu se deschisese ușa 666, că vuietele se revărsară până la ei ca o avalanșă de zăpadă, prăvălită într-o vale fără fund. Și aceste zgomote infernale reverberau cu cele din cuptoare
MĂRŢIŞOR-14 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1423776427.html [Corola-blog/BlogPost/363014_a_364343]