1,925 matches
-
Adunau tot ce se poate aduna: făină, stafide, praf de lapte, cafea, mere, ciocolată, aspirine, valium, semințe de mac. Și bineînțeles toate cerealele: grâu, porumb, orz, ovăz, orez. Un loc aparte în clădirea numită și „templul“ o aveau sticlele de whisky, coniac, lichior, gin, vin, votcă, țuică și altele. Ideea lui Zaharel luase proporții fantastice. Porumbița, sub imperiul admirației, fusese imprudentă și-l ceruse pur și simplu de bărbat pe Zaharel care, năucit de atâta succes, răspunsese că era o mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
mintea lui Abdulah, moment în care dispăru din acel loc, brusc, smulgând răgetele de admirație ale tuturor. - Târziu te-ai gîndit să o salvezi pe babă și nu pe curva aia, spuse tânărul din grădina raiului, luând o gură de whisky. - Dumnezeule, gâfâi Abdulah, făcând ochii mari de spaimă. Cum poate să existe un loc ca ăla? N-am crezut c-o să mai scap vreodată... - Sper că ai învățat ceva din toată treaba asta. - Ba bine că nu, spuse Abdulah, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
nimic, dar dna Strickland m-a salvat. M-a întrebat ce am mai făcut peste vară, și primind această mână de ajutor am izbutit să încropesc o brumă de conversație până când ni s-a adus ceaiul. Colonelul a cerut un whisky cu sifon. — Ți-aș recomanda și ție unul, Amy, spuse el. — Nu, prefer un ceai. Ăsta a fost primul semn care sugera că s-a întâmplat ceva neplăcut. Nu l-am băgat în seamă și m-am străduit s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
vag că ceva nu e în regulă. — A fugit. A plecat la Paris cu o femeie. A lăsat-o pe Amy fără un sfanț. — Îmi pare teribil de rău, am spus, negăsind altceva de zis. Colonelul își dădu pe gât whisky-ul. Era un bărbat înalt și slab, la vreo cincizeci de ani, cu mustață pe oală și părul cărunt. Avea ochi albaștri spălăciți și o gură lipsită de fermitate. Îmi aminteam de la întâlnirea anterioară că are o față prostească și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
Mă bombarda cu întrebări. M-a așezat pe un scaun, mângâindu-mă de parcă aș fi fost o pernă, mi-a oferit cu insistență havane, prăjituri, vin. Pur și simplu nu mă putea lăsa în pace. Era disperat pentru că nu avea whisky în casă, a vrut să-mi facă o cafea. Își scormonea creierii să afle ce-ar fi putut face pentru mine. Și râdea și zâmbea încântat și, în exuberanța fericirii lui, transpira prin toți porii. Nu te-ai schimbat deloc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
ești gelos pe Strickland? Aproape că-mi venea să râd: Doar știi bine că nu are ochi să-l vadă. — Tu nu înțelegi, a gemut el. — Ești un prost isteric, i-am zis puțin enervat. Hai să-ți dau un whisky cu sifon și o să te simți mai bine. Presupuneam că dintr-un motiv sau altul - și numai Dumnezeu știe ce sunt în stare să inventeze oamenii ca să se chinuie mai rău - Dirk își băgase în cap ideea că nevastă-sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
un sat englezesc, și vestea că mă interesez de picturile lui Strickland se răspândise ca fulgerul. L-am întrebat pe nou-venit dacă a luat micul dejun. — Da, mi-am băut devreme cafeaua. Dar n-am nimic împotriva unei picături de whisky, mi-a răspuns. L-am chemat pe chelnerul chinez. — Dar nu vi se pare că e prea devreme? m-a întrebat căpitanul. — Asta e o chestiune pe care trebuie s-o decideți dumneavoastră împreună cu ficatul dumneavoastră, i-am răspuns. — De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
a întrebat căpitanul. — Asta e o chestiune pe care trebuie s-o decideți dumneavoastră împreună cu ficatul dumneavoastră, i-am răspuns. — De fapt sunt „abstinent total”, mi-a spus în timp ce-și turna în pahar o doză destul de mare de whisky Canadian Club. Când zâmbea își arăta dinții sparți și pătați. Era un bărbat foarte slab, de statură mijlocie, cu părul cărunt tuns scurt și o mustață tot căruntă foarte țepoasă. Nu se bărbierise de cel puțin două zile. Avea cute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
ei, dar ingenuitatea conferă o tensiune aparte celui mai bun joc de pe lume. Am ajuns să-l cunosc foarte bine pe căpitanul Nichols până plecă din Tahiti și acest fapt m-a îmbogățit. Nu consider că țigările de foi și whisky-ul pe care le-a consumat pe socoteala mea (întotdeauna refuza cocteilurile întrucât practic era „abstinent total”) și puținii dolari pe care i-a împrumutat de la mine cu aerul politicos că-mi face o favoare au fost în orice caz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
lui, pur și simplu se plimba cu un aer hotărât în sus și-n jos. Atunci pe căpitan îl cuprindea o tulburare stranie, se uita la ceas și ofta: — Eh, trebuie să mă cam duc, spunea el. Nici bancurile, nici whisky-ul nu-l mai puteau reține în asemenea cazuri. Și totuși fusese un om care înfruntase fără teamă uragane și taifunuri și n-ar fi șovăit să se lupte și cu o duzină de negri neînarmați având drept singur ajutor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
tipa nu era ca mine și nici n-avea anii mei, era mai mare, avea niște greutăți în plus pe umeri, vreo zece. Și-am ajuns la ore cu el, meditații, dacă jazzul s-a născut într-un butoi cu whisky, eu am ieșit din mâna Maestrului meu, el m-a învățat tot ce știu, odată, la începuturi, el a fost Pygmalionul meu, m-a înnebunit cu mitologia asta a lui. Am fost sau n-am fost Magistrul tău?, se întreabă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
mai fie scrutat. — Destul pe dracu’ a zis În cele din urmă Amory. Azi n-am băut nimic. Fața lui Wilson exprima neîncrederea. — Bei ceva sau nu? a strigat nepoliticos Amory. Au pornit amândoi În căutarea barului. — Un highball cu whisky de secară. — Eu mă mulțumesc cu un cocteil Bronx. Wilson a mai băut un cocteil; Amory a dat de dușcă mai multe pahare. Au hotărât să stea undeva jos. La ora zece pe Wilson l-a Înlocuit Carling, din promoția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
se destrămau imagine după imagine, dar, dincolo de dorința irepresibilă de a râde, nu avea nici o reacție pe deplin conștientă. A Întins mâna după telefonul de lângă pat. — ’Elo... ce hotel i-aici? ’Knickerbocker? Bine, trimiteți-mi În cameră două highballs cu whisky de secară. A zăcut o vreme pe spate, Întrebându-se leneș dacă-i vor trimite o sticlă Întreagă sau numai două containere minuscule de sticlă. Apoi, cu un efort, s-a smuls din pat și s-a dus, cu pași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Robert Browning Pippa Passes. Aaron Burr (1756-1836), vicepreședinte al S. U. A. Între 1801 și 1805. Henry Lee (1756-1818), poreclit „Light Horse Harry“, general din timpul Războiului de Independență, tatăl lui Robert E. Lee, comandantul forțelor armate confederate. Nevastă la amerindieni. Whisky cu sifon și gheață. Apă minerală efervescentă, cu mare conținut de calciu și magneziu. În original „Captain Corn, of His Majesty’s Foot“, probabil joc de cuvinte cu „His Majesty’s Fleet“. Women’s Young Christian Association. Joc de cuvinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
se întărea tot. Da oricum n-aveam ce să fac cu el, furam și eu, așa, să nu fiu fraier. Gândurile mele sunt întrerupte de un zgomot de sticlă spartă. Zdrang zing clang clang cling. Doamne, dă să nu fie whisky-ul! Îl avem de două luni și ne-a adus ceva profit. Îl prepară Mișu, Mister Mișu, cum îi zice Mariana când își pune șorțul ăla și pălăria pe care a furat-o bunică-su de la Teatrul Tănase, în noaptea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
care a furat-o bunică-su de la Teatrul Tănase, în noaptea când l-au făcut pe ta-su în spate, la cabine, că mă-sa, adică bunica lui Mișu, era costumieră. Da sticla e importantă. Sticla e originală. - Mișuuu! E whisky-ul? - Nu, e portretul lu Zelea! - Aha. În mod normal ar fi trebuit să sar de după tejghea și, tăindu-mi mâinile cu cioburile, să strig cât mă ține gura: „E ziua deșteptării, înainte/ La luptă Legiunea ne-a chemat/ Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
nu prea erau clienți în perioada asta, și nu voiam să mă vadă Mariana așa, cu ditamai erecția, eu o respect pe Mariana, asta e. * Mariana stătea blondă pe veceu, privind un ciob de la portretul lui Zelea Codreanu. Mișu făcea whisky, Popa sforăia ca porcu după tejghea, și Mariana a încercat o figură de striptease, cum văzuse ea în filmu cu aia care-a fost soția lu Bruce Willis. Mariana era îndrăgostită în secret de Zelea. Așa un bărbat frumos, aducea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
elevii ăia care beau bere ieftină, și Popa sforăia, și la radio numa știri cu inundații, viață amărâtă. - Te caci? Uite că Mișu se gândește la ea, săracu! - Da. - Bine, da nu sta mult, că tre să iau apă, scade whisky-ul! - Nu stau. Mariana s-a ținut de cuvânt: n-a stat. Și-a făcut cruce cu limba-n gură, și-a supt din măsea o bucățică de pui, ultimul gust pe care îl simte, la urma urmei putea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
în Rai! Auzea Baby, take off your clothes, corul îngerilor o aștepta, poate și bunica. Sper să nu mă certe, să nu-mi zică că sinuciderea e un păcat și așa mai departe. Oare au oglinzi în Rai? Oare au whisky? Oare? - Și zi așa, te-ai căcat? Cea mai iubită voce din lume. Mariana deschise ochii. Mișu, în desuuri roșii de satin, cu paiete, gata-gata să plesnească pe el, dansa în jurul unei cozi de mătură. - Și zi așa, păi cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
dai înapoi halterele! - E, lasă, nea Ovidiu, hai mai bine să bem o țuiculiță, că ți s-o fi părut matale de la supărare. - Zici tu, Mișule? - Sigur, nea Ovidiu! Și știi ceva? Hai că scot pentru matale o sticlă de whisky, oameni suntem! Nea Ovidiu se așeză dubitativ pe un scaun. La urma urmei, morții cu morții și vii cu vii. Și fi-su să-l mai slăbească, că l-a crescut, l-a șters la cur și acuma tot din pricina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
domnului Popa îl convinse pe tânăr că abstinența își are rosturile ei și mai ales că misiunea lui se încheiase pentru azi. Așa că se ridică din pătrunjelul ofilit și porni clătinându-se în căutarea unei surse de hrană trupească. * - Bun whisky! Nea Ovidiu nu băuse whisky în viața lui, da-i promisese băiatul că-i aduce din America. Auzise el că whisky-ul are gust de ploșniță, da ăsta era bun, avea gust de apă de gură și o aromă parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
tânăr că abstinența își are rosturile ei și mai ales că misiunea lui se încheiase pentru azi. Așa că se ridică din pătrunjelul ofilit și porni clătinându-se în căutarea unei surse de hrană trupească. * - Bun whisky! Nea Ovidiu nu băuse whisky în viața lui, da-i promisese băiatul că-i aduce din America. Auzise el că whisky-ul are gust de ploșniță, da ăsta era bun, avea gust de apă de gură și o aromă parcă de trandafiri. Mișu nu bea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
azi. Așa că se ridică din pătrunjelul ofilit și porni clătinându-se în căutarea unei surse de hrană trupească. * - Bun whisky! Nea Ovidiu nu băuse whisky în viața lui, da-i promisese băiatul că-i aduce din America. Auzise el că whisky-ul are gust de ploșniță, da ăsta era bun, avea gust de apă de gură și o aromă parcă de trandafiri. Mișu nu bea whisky, că era în timpul serviciului. - Și zi, nea Ovidiu, îți place? Păi mai ia un păhărel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
în viața lui, da-i promisese băiatul că-i aduce din America. Auzise el că whisky-ul are gust de ploșniță, da ăsta era bun, avea gust de apă de gură și o aromă parcă de trandafiri. Mișu nu bea whisky, că era în timpul serviciului. - Și zi, nea Ovidiu, îți place? Păi mai ia un păhărel. - Mai iau, mai iau. L-ai cunoscut pe băiatu meu? - Nu l-am cunoscut. Am vrut să-l rog ceva când am auzit că pleacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
pe stomacul gol. - S-a supărat pe mă-sa că l-a făcut țigan și-a plecat așa, fără să-și mai ia ziua bună. - Acuma asta e. Să fie de sufletul lui, îi mai turnă Mișu un păhărel de whisky. - Da n-a avut noroc săracu. - L-au mâncat leii? - Aș! Mai rău! L-a prins dresorul că cică făcea... mă rog... aveau o iapă acolo, la dresură, drumul era lung, și cică Sorinel al meu... da n-am putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]