430 matches
-
gamba din De Sade, împletit cu cel al flautului, care îmi purtau aiurea pașii pe străzile înguste și pustii ale minunatei Praga, mult după încheierea reprezentației în teatrul în care Mozart avusese cîndva premiera cu Don Giovanni. Cele două muziciene, Xenia Stollar și Vera Balogh interpretează și în spectacolul de la Sibiu, divin, compozițiile aceluiași Vasile Șirli. Așadar, cuvîntul lui Rabelais mai are un element care să-i redefinească pe scenă toată forța nebuniei lui: muzica lui Șirli. O lume simplă, în
Despre starea oamenilor sau cum tălmăcește Purcărete regizorul cuvîntul lui Rabelais by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13667_a_14992]
-
să nu-și afle locul, ca un prieten bun la care să tot revii, și pentru bucurie, și la necaz. A.P. Cehov, Stepa și alte povestiri. Traduceri de Anda Boldur, Alexandra Bărcăcilă și Natalia Radovici, Otilia Cazimir și Nicolae Guma, Xenia Stroe. Studiu introductiv, tabel cronologic și note de Sorina Bălănescu. Ed. Polirom, 2001.
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
și de visările curvești, iar a inimii de simțămintele și de înclinările curvești, după care urmează și înstrăinarea trupului de pofta trupească<footnote Sf. Ignatie Briancianinov, Cuvinte către cei ce vor să se mântuiască. Experiențe ascetice, traducere de Adrian și Xenia Tănăsescu-Vlas, vol. II, Edit. Sofia, București, 2000, p. 43. footnote>. Pe lângă acestea mai menționăm și datoria părinților de a se îngriji de castitatea tinerilor. Acest lucru îl arată Sfântul Ioan Gură de Aur când zice: Atâta am să rog dragostea
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Județean Timiș s-a discutat chiar în această săptămână acordarea Trofeelor Pro Cultura Timisiensis. Nominalizații acestui an sunt actorii Traian Buzoianu, Dukász Péter, Isolde Cobeț și Horia Ionescu, soprana Mariana Șarba, muzicologul Ioan Tomi, scriitorul Ion Arieșanu, plasticienii Leon și Xenia Vreme. Pentru prima dată, Trofeul Pro Cultura va premia și secțiunea istoriografie locală, prima nominalizare fiind cea a lui Ioan Szekernyés, precum și un segment al tinerilor artiști, nominalizați pentru această categorie fiind actorii Claudia Ieremia, Tokai Andrea, Boris Gaza, Simona
Agenda2005-47-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284384_a_285713]
-
15 artiști plastici invitați din România, Șerbia și Muntenegru și Croația vor lucra până în 12 august în Cabană „Șapte brazi“, situată într-un mediu natural mirific. Dintre membrii Filialei Timișoara a U.A.P. au fost invitați: pictorul Leon Vreme, graficiana Xenia Eraclide Vreme, soții Dana și Stelian Acea, Dana Mercea, Sorin Nicodim. Din Arad va participa artista plastică Aculina Strașnei Popa, de la Turnu-Severin, Ion Mercea, din București pictorul I. Popa, iar din Reșița, alături de Ion și Dorina Bobeica, vor lucra și
Agenda2003-31-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281313_a_282642]
-
vede în poezia lor ene și petrake tot în blocuri din astea dar nu știu pe unde. să-mi spună poezia lor atunci. zisu și theodoru la fel ioana dinulescu pe lîngă ciupercă. ea scrie poemul-ciupercă în timp ce tipărește o mămăligă. xenia stă-n centru dar s-a făcut doctor. dă-le-n mă-sa de litere fă-te poet la loc. iar tiberius pe care-l confund frecvent cu wolverine din x-men e încă slab din motive de putere. Mintea nu
Poezie by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/8463_a_9788]
-
buze roșii alo de ce nu răspunzi îți aud cîinele și nimic din ce trece de mine n-are carnea mai pură în anatolia cafeaua un continent întors cu spatele singură singurică pe canapeaua de piele n-o cunoști pe trupeșa Xenia spune șoferul mi-a arătat pernele ei din cauza părului roșcat asta îmi place la ea în anatolia cafeaua are mereu nevoie de cineva să vină în grabă să închidă ochii să-și frigă degetele mașină de tocat zic nimeni nu
Poezie by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/15625_a_16950]
-
Anina), „Balsam Plus“, „Remedium“ (în Bocșa), „Iatrofarm“ (Caransebeș), „Farm Prest“, „Humanitas“, „Multifarm“ (în Reșița). ( T. T.) l Sala video a Casei „Adam Müller Guttenbrunn“ va găzdui prezentarea mai multor filme documentare joi, 13 octombrie, de la ora 16, prezentate de domnii Xenia Panin și Ștefan Boleraz. ( S. L.) l Ca urmare a solicitarii Regionalei CFR, Comisia municipală de circulație din Timișoara a aprobat închiderea unei benzi de circulație în zona pasajului CF dinspre Pădurea Verde (la intersectia cu strada Gh. Adam) în perioada
Agenda2005-41-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284311_a_285640]
-
să fie pentru toți, să ne sensibilizăm inimile noastre. Cuvintele mele sunt sărace dar au și ele un bob de Adevăr! Și iată că revin la pelerinajul nostru la care ne aflam. Autocarul cu noi poposește acum la Mănăstirea Kata Xenia (Grecia) unde toți au evlavie, ne închinăm, lăsăm acatiste, lumânări aprinse și dorințele noastre, a călătorilor. O Măicuță primitoare ne vorbește frumos și ne dă ca o binecuvântare câte o bucățică de pămblicuță în 3 culori care a stat lângă
Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
cu o frenezie de neînchipuit. Am 85 de ani, nu vreau să mor înainte să te cunosc, din toți ai mei numai tu mi-ai rămas pe lume, așa că grăbește-te! 10 IOANA CELIBIDACHE, O MĂTUȘĂ DE POVESTE 1. Rodica Xenia Constantin, președinta Asociației Femeilor Creatoare în Arta Plastică din România, participase împreună cu alte pictorițe din țară la o expoziție organizată de Ioana Celibidache la Paris, între 9 și 17 octombrie 2006. — Când să vin? am bâiguit. — Mâine! a răspuns ea
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
1928, ed. I: 1901). Histoire de la littérature allemande. Paris: Hachette. Confino, Michael. (1969). Systèmes agraires et progrès agricole. L’assolement triennal en Russie aux XVIII-XIX siècles. Étude d’économie et de sociologie rurales. Paris, La Haye: Mouton et Co. Costaforu, Xenia și Stahl, Henri H. (1932). „Caracterul devălmaș al familiei nerejene”. Arhiva pentru știința și reforma socială. Organ al Institutului Social Român. București: Editura Institutului Social Român, anul X, 1-4, 447-462; Costaforu, Xenia. (1945). Cercetarea monografică a familiei. Contribuții metodologice. București
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
rurales. Paris, La Haye: Mouton et Co. Costaforu, Xenia și Stahl, Henri H. (1932). „Caracterul devălmaș al familiei nerejene”. Arhiva pentru știința și reforma socială. Organ al Institutului Social Român. București: Editura Institutului Social Român, anul X, 1-4, 447-462; Costaforu, Xenia. (1945). Cercetarea monografică a familiei. Contribuții metodologice. București: Institutul Social Român. Custine, Astolph de. (1843). La Russie en 1839. Paris: Amyot. Dennison, T.K. și Carus, A.W. (2003). The Invention of the Russian Rural Commune: Haxthausen and the Evidence. The
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
VIII-IX. O descriere aproape identică a familiei ruse o găsim și la Leroy-Beaulieu (1990, 361-362). Haxthausen, Études sur la situation intérieure..., vol.III, 133-134. Vezi H.H.Stahl, op. cit., vol.II, cap. „Organizarea internă a gospodăriilor familiale”, 101-142. A se vedea: Xenia Costaforu, Cercetarea monografică a familiei. Contribuții metodologice, Institutul Social Român, București, 1945; Xenia Costaforu și Henri H.Stahl, „Caracterul devălmaș al familiei nerejene” în Arhiva pentru știința și reforma socială. Organ al Institutului Social Român, Editura Institutului Social Român, București
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
1990, 361-362). Haxthausen, Études sur la situation intérieure..., vol.III, 133-134. Vezi H.H.Stahl, op. cit., vol.II, cap. „Organizarea internă a gospodăriilor familiale”, 101-142. A se vedea: Xenia Costaforu, Cercetarea monografică a familiei. Contribuții metodologice, Institutul Social Român, București, 1945; Xenia Costaforu și Henri H.Stahl, „Caracterul devălmaș al familiei nerejene” în Arhiva pentru știința și reforma socială. Organ al Institutului Social Român, Editura Institutului Social Român, București, anul X (1932), nr.1-4, 447-462; Paul H.Stahl, „The Domestic Group în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
care apar personaje ce își pierd câte un picior. Un spectacol plin de energie Cornel Mihai Ungureanu Teatrul Național „Marin Sorescu“ din Craiova a programat pe 26 mai a.c. premiera Cânta maică-mea în far, de Gilles Granouillet (traducere de Xenia Karo), în regia lui Alexandru Boureanu. Spectacolul este realizat în cadrul proiectului TRAMES II al Teatrului „Comédie de Saint-Etienne“, în care Naționalul craiovean este partener. O muzică relaxată ne întâmpină la intrarea în sală. Marsilianu și Perpinian, cei doi frați care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
construită cu fonduri din contribuțiile a diverși donatori, ale căror nume nu sunt cunoscute, deoarece arhiva a dispărut la desființarea mănăstirii. Mănăstirea a avut, sute de ani la rând, temeinica gospodărire și vrednica cârmuire. Pe la 1900, stareța asezământului mănăstiresc era Xenia Sion, singura femeie monah care, prin vrednicia și credința sa în Domnul, a fost numită de Sfântul Sinod drept arhimandrit rang bisericesc acordat, după regulile creștin-ortodoxe, doar slujitorilor de parte bărbătească ai lui Hristos. Stareța Xenia și-a câștigat un
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
stareța asezământului mănăstiresc era Xenia Sion, singura femeie monah care, prin vrednicia și credința sa în Domnul, a fost numită de Sfântul Sinod drept arhimandrit rang bisericesc acordat, după regulile creștin-ortodoxe, doar slujitorilor de parte bărbătească ai lui Hristos. Stareța Xenia și-a câștigat un asemenea renume în rândul creștinătății ortodoxe a vremii, încât a primit, în semn de aleasă cinstire, o tapiserie epitaf pentru slujba de prohod a Mântuitorului, chiar de la țarul Nicolae al II-lea al Rusiei. 1928 Mănăstirea
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
în rândul creștinătății ortodoxe a vremii, încât a primit, în semn de aleasă cinstire, o tapiserie epitaf pentru slujba de prohod a Mântuitorului, chiar de la țarul Nicolae al II-lea al Rusiei. 1928 Mănăstirea a fost reparată sub conducerea maicii Xenia Sion. 1936 Lăcașul de cult dobândește statutul de mănăstire. 1959 Emiterea decretului nr. 410 prin care cei de aici au fost forțați să plece la alte mănăstiri, sau să se retragă în lume, casele maicilor rămânând în paragină. Astfel au
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
spune că însuși Cuza Vodă a trecut prin ținut Giurgenilor și și-a lăsat calul să pască în voie pe câmpul cu grâne al mănăstirii. Lăsând calul slobod acesta a păscut și a făcut stricăciuni maicilor. Mânioasă, stareța de atunci, Xenia Sion, i-a confiscat animalul acela deosebit de frumos și, fără să se lase impresionată de veșmintelor domnești, nu l-a înapoiat decât după ce Cuza s-a rugat de iertare și a făcut canonul de penitență dat.
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
Mariana Stoicof: Gânduri despre și pentru părintele Cristea; Tatiana Vacalov: Amintiri de neuitat: părintele Alexandru Cristea; Agnes Fiodorof: Clipe Înălțătoare și pline de succes... Claudia Cobusnian: Părintele a aparținut nu numai școlii eparhiale, dar Întergului oraș și chiar Întregii Basarabii; Xenia Mierla: Esența corului; Zinaida Turlacov: Un profesor Îndrăgostit de muzică și de copii. Au mai consemnat: prof. Universitar George Pascu, compozitorul Nicolaie Chiosa, Grigore FilipLupu, Nina Cristea nepoata compozitorului. Dramaticul sfârșit al ilustrului părinte a Îndoliat pe toți cei ce
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
V Varza s-a-ntâlnit cu barza Lângă-o brazdă de mărar; Și cum calcă barza rar Varza-i spune: -N-ai ca mine Fuste multe...Ce rușine! Barza i-a zâmbit de sus, Și-a luat zborul și s-a dus. X Xenia are un pix Și la ora șapte fix Lasă pixul și-un creion Și cântă la xilofon. Exersează,exersează Și pe toți exasperează. Un dovleac a explodat, Că n-a fost examinat, Iar un iepure de-un cot Se exprimă
ANTOLOGIE DE POEZIE PENTRU COPII by Lucia - Gabriela Munteanu, Carla - Daniela Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/282_a_520]
-
-i domestici pe băștinași. La Craiova, aici unde avem teatru național, filarmonică, teatru liric și trei reviste culturale de nivel foarte bun, trăiesc și scriu poeți ca Ionel Ciupureanu, prozatori veritabili, așa cum e Cornel Mihai Ungureanu, critici ca Ion Buzera, Xenia Karo sau eseiști precum Ionel Bușe, Marius Ghica, Horia Dulvac, Mihai Ene, Ion Militaru, Cătălin Ghiță, Cosmin Dragoste ultimul, germanist excelent, autorul primei monografii în română despre opera Hertei Müller. Înainte ca ea să ia Nobelul, se cuvine precizat. Dacă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Întărește regula, e un om la locul lui, cuminte, muncitor, corect, cinstit, care nu zădărăște nici măcar un câine, pentru ca, acesta, la rândul său, să-i răspundă cu un ham, ori, cu un ham-ham! Acum, după ce se cam Încheiase nunta fetei, Xenia, profitând de faptul că mai toți nuntașii erau beți, și, nici el, nefiind suficient de treaz, luă banii rezultați de la petrecere, Îi puse În sacoșa mare, cu baere de prins pe spate, ca un fel de rănicioară, și-o agăță
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
mine. Singura muzică pe care suportam s-o ascult era cea a lui Mariah Carey. Dacă stau să mă gândesc bine, asta era încă și mai rău decât despărțireo-depresia. Iar când Julie s-a oferit să mi-o aducă pe Xenia, manichiurista poloneză care merge la toate ședințele foto ale revistei W și pilește toate celebritățile, am murmurat „Nu, mulțumesc“. Trebuie să fi fost până peste poate de cinică s-o refuz pe Xenia, vreau să spun, eu sunt atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
a oferit să mi-o aducă pe Xenia, manichiurista poloneză care merge la toate ședințele foto ale revistei W și pilește toate celebritățile, am murmurat „Nu, mulțumesc“. Trebuie să fi fost până peste poate de cinică s-o refuz pe Xenia, vreau să spun, eu sunt atât de dependentă de manichiură, încât mă dor unghiile dacă nu-s vopsite cu lac de unghii rozalb de la NARS. Dar știți ce? Durerea de unghii era floare la ureche în comparație cu amărăciunea care mă copleșea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]