990 matches
-
pierderea cumnatului și se retrase tristă în camera sa. Radu Valdescu chemă pe fiul său cel mare, Tudor și-i zise: - Fiule, fratele meu din principatul Vâlcelelor s-a stins! În același timp, fiul cel mic, neînțelegând cei cu atâta zarvă, dădu buzna la taică-său. - Mă ierți, Măria Ta, dar nu pricep ce se întâmplă în curte... - Unchiul tău din Vâlcelelor este mort. - Dumnezeu să-l odihnească în pace și să-i fie țărâna ușoară. - Eu sunt moștenitorul! - triumfă cu
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
Acasa > Orizont > Ganduri > TIMPUL Autor: Cristea Aurora Publicat în: Ediția nr. 769 din 07 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Aproape când nu mai mișună nimeni prin casă și când zarva încetează, încep să scriu ce-mi trece prin cap. Târziu în noapte. Dar nu în fiecare noapte, căci ar fi bine dacă ar fi așa. Când și când. Fiindcă până la momentul acela nocturn de grație, trebuie să fac câte ceva. Și
TIMPUL de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341354_a_342683]
-
Autor: Ionel Davidiuc Publicat în: Ediția nr. 765 din 03 februarie 2013 Toate Articolele Autorului CÂND SE PIERDE SĂNĂTATEA Iarna-i încă instalată, geru-i aspru și tăios, Însă, nu-i că altădată, nici romantic, nici frumos. . . Doamne, unde-i bucuria, zarva mare a pierit, Ea-mi umplea Copilăria, strigam: ,, Iarna a venit!”. Cand ningea întâia oară, toți copii chiuiau, Era mare sărbătoare, săniile își scoteau. Tata, îmi făcea patine dintr-un lemn și un balot, Se miră lumea de mine, când
CIND SE PIERDE SANATATEA de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341372_a_342701]
-
Moș Crăciun?”. Iar eu - omul, mama, educatoarea de la grupa, aș îndrăzni să afirm: DA! Avem mare nevoie de Moș Crăciun! De acel Moș Crăciun care nu înseamnă materialnica forfota din preajma supermagazinelor încărcate, a vitrinelor frumos colorate sau aparentă lumină și zarva de nestăvilit, ci acel Moș Crăciun care înseamnă generozitate, bunătate, milă față de semenii noștri. I-am întrebat într-una din aceste zile pe copiii de la grupa mea ce și-ar dori fiecare, dacă l-ar întâlni pe Moș Crăciun? Și
MAI AVEM NEVOIE DE MOŞ CRĂCIUN? de MARICICA STROIA în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341422_a_342751]
-
tresare bucuros și-i pune mâna pe burtă. PRINȚIȘOR:Sunt semne? NARCISA:(zâmbește) Deocamdată, nu! Dar timpul este de partea noastră! Și cum stau ei îmbrățișați în patul matrimonial, prin geam străbate o lumină ciudată iar de afară se aude zarvă. NARCISA:(neliniștită) Ce se întâmplă la ora asta târzie? PRINȚIȘOR:(zâmbește) Cred că avem vizitatori! Vorbeam de strigoi și strigoiu-i la ușă! EXT. / CURTEA VILEI / NOAPTE Cei doi soți ies în curte. O caleașcă de aur cu două perechi de
REGATUL LUI DRACULA (VI) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342076_a_343405]
-
spus, cel al accelerației. Unde ne ducem, înspre ce anume, nici nu știu poate unii dintre noi, dar ne încadrăm, vrem, nu vrem, într-o goană după vânt. Abia după ce ne oprim puțin vedem că nu era nevoie de atâta zarvă. Am mai scris și nu e numai opinia mea ci și a unor personalități de referință, că această amprentă a efemerității a generat o superficialitate în toate domeniile sociale și particulare ale oamenilor. Relații de fațadă, vorbe frumoase sau mai
TIMP, EFEMERITATE, VEŞNICIE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342204_a_343533]
-
2011 Toate Articolele Autorului Sună ceasul. Mă despart De Morfeu cu milă Și-am să fug în târg să-mpart Lene de prăsilă Abandon de vise Pe un colț de pernă Ziua asta mi se Pare mie ternă Forfotă și zarvă Străzile inundă Vai de biata larvă Barca se scufundă! Toți pe culoare O pornesc în fugă Unii din eroare Dau de-o buturugă, Mersul le răstoarnă Cad în câte-un ghimp Peste tot o goarnă A lipsit la timp Și
NEBUNĂ, NEBUNĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341843_a_343172]
-
scorbură, pentru zile mai negre. Doar popândăul, fricos, nu îndrăznea să treacă la acțiune. Coaja de cartof îl înnebunise, însă cu greu îndrăznea să-și arate mai mult mustățile de sub cerdac. Coaja de cartof nu-i dădea pace deloc. Când zarva din ogradă se potoli, iar animalele plecară cu treburile lor, popândăul se hotărî, fie ce-o fi, să-și riște pielicica, se repezi la coaja de cartof, o înșfăcă cu dinții și țuști sub cerdac! Moșul nici n-a știut
AVEREA MOŞULUI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341882_a_343211]
-
Acasa > Orizont > Opinii > ALEXANDRU STĂNCIULESCU-BÂRDA - PROFANAREA VOIEVOZILOR Autor: Alexandru Stănciulescu Bârda Publicat în: Ediția nr. 556 din 09 iulie 2012 Toate Articolele Autorului De câteva săptămâni se face mare zarvă în presa românească pe tema dezgropării osemintelor primilor voievozi ai Țării Românești. E vorba de Basarab I, întemeietorul Țării Românești (1310-1352), fiul său, Nicolae Alexandru (1352-1364) și nepotul său, Vladislav Vodă (1364-1377). Acesta este doar începutul, fiindcă vor urma alți
PROFANAREA VOIEVOZILOR de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341957_a_343286]
-
circulă recent în România: „Începând cu 1 aprilie 2010, pensionarii vor fi îndrumați să treacă pe culoarea roșie a semaforului. Dacă până la 15 aprilie rezultatele nu vor fi semnificative, atunci trecerea pe roșu va deveni obligatorie!” S-a făcut multă zarvă, s-a strigat pe toate posturile de televiziune despre pensii, despre reglementarea sistemului actual și câte și mai câte. „Europa” civilizată arată cu degetul spre România, acuzând, de cele mai multe ori justificat, corupția și abuzurile. Deși nu se cade, haideți să
TURCU PLATESTE! de ION MĂLDĂRESCU în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342510_a_343839]
-
rămân nedumerit: de ce nu au fixat vârsta limită de pensionare la 70? Ar fi fost mult mai eficient!Urmând raționamentul, am descoperit o doză apreciabilă de amuzament amar într-o glumă care circulă recent în România:S-a făcut multă zarvă, s-a strigat pe toate posturile de televiziune despre pensii, despre reglementarea sistemului actual și câte și mai câte. „Europa”arată cu degetul spre România, acuzând, de cele mai multe ori justificat, corupția și abuzurile. Deși nu se cade, haideți să aruncăm
TURCU PLATESTE! de ION MĂLDĂRESCU în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342510_a_343839]
-
unui circ cu panouri viu colorate și cu un clovn care striga la intrare cât îl ținea gura: „Veniți, veniți să vedeți șarpele care are 10 metri de la cap la coadă și 15 metri de la coadă la cap!”. Era mare zarvă și mare forfotă. Părinții cumpărau copiilor jucării, cel mai adesea făcute din lut ars, având forme de păsări care scoteau tot felul de zgomote când fluierai în ele. În unele se punea puțină apă și când suflai se auzea și
OBICEIURI ŞI TRADIŢII ÎN TIMP DE VARĂ ÎN SATUL ROMÂNESC DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340691_a_342020]
-
vieții, dragostei, armoniei melancolice: „Oglinda timpului”! Este prilejul vederii unei frumuseți mari și nerepetabile, făptuite de o artistă creatoare a unor „oglinzi” descriptive, inundate de culori dizolvate în lumină ce vor fi prezentate la Galeria de Artă „Calea Victoriei 33”. În zarva din drumul actual al culturii noastre, această expoziție, chiar daca nu umple, cum s-ar cuveni, paginile cotidienelor culturale (se va întâmpla, fără îndoială, aceasta, vreodată, într-un timp mai roditor, de antologare cinstită și prestigioasă a operelor), se dezvăluie în
STELA VESA. EXPOZIŢIE LA GALERIA DE ARTĂ CALEA VICTORIEI 33 de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341066_a_342395]
-
șeful de abator, e că majoritatea procesului e manual. Sunt puține pierderi și calitatea cărnii e mai bună. În biroul lui, televizorul transmite din fermă. În imaginea albastru‑verzuie, se văd puii albi dolofani, care-cum prin hală; nu se aude zarva de cotcodăceală, televizorul n‑are sonor. În hala unde au trăit 37 de zile puii pe care bărbatul încă îi sacrifică, e liniște. În curând, va fi golită, spălată, văruită, dezinfectată și ținută închisă minimum 14 zile, în vid sanitar
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi () [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
adolescent, face pe șmecherul, dar nu reușește decît să fie penibil și, în cele din urmă, îngrozitor de dominator și de agresiv. Se agită pentru plecarea la mare, la Albena, a doua zi dimineața, dar apar probleme peste probleme, o nesfîrșită zarvă din nimic, practic urmărim o zi în care omul se-nvîrte ca titirezul, agitîndu-i pe toți, distrugînd totul din nimic. Foarte amuzantă infiltrarea discretă, ca figuranți, a unor artiști cunoscuți, ici-colo, prin film. ##Piața Mare, cucerită de public Dacă la Teatrul
Stagiunea de vară [Corola-blog/BlogPost/100061_a_101353]
-
adolescent, face pe șmecherul, dar nu reușește decît să fie penibil și, în cele din urmă, îngrozitor de dominator și de agresiv. Se agită pentru plecarea la mare, la Albena, a doua zi dimineața, dar apar probleme peste probleme, o nesfîrșită zarvă din nimic, practic urmărim o zi în care omul se-nvîrte ca titirezul, agitîndu-i pe toți, distrugînd totul din nimic. Foarte amuzantă infiltrarea discretă, ca figuranți, a unor artiști cunoscuți, ici-colo, prin film. ##Piața Mare, cucerită de public Dacă la Teatrul
Noul TIFF de Sibiu [Corola-blog/BlogPost/100058_a_101350]
-
această cauză am ratat și multe înțepături. La fixă încă nu se mișca nimic. Era ora opt și în minciog aveam câțiva cărășei. Nimic de soi, nimic mai răsărit, să fi fost un kilogram de pește. Deodată, în stânga mea văd zarvă mare: colegul de serviciu, cu lanseta peste sculele vecinului din dreapta, se lupta cu un pește ce trăgea puternic spre stuful de pe celălalt mal. Ceilalți doi pescari, din dreapta lui și stânga mea, și-au retras lansetele din apă să nu se
MONSTRUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343948_a_345277]
-
temnițe. Și totuși cineva i-au fost alături. Nu a murit singur. Nici în agonie blasfemiatoare. Ci cu o împăcare a tuturor întrebărilor: “Să nu ne răzbunați!” Cei mai mulți oameni judecă succesul unei biografii după ecoul pe care îl are. După zarva produsă. Dar mai sunt și traiectorii care produc tăcere. Nu tăcerea penibilă sau ironică, ci tăcerea rotundă a descătușării. O tăcere cu miez de imn. Cum te ferești de istorie? Fugind din calea ei? Imposibil. A fugi din calea istoriei
ÎMPLINIREA A 113 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC ŞI A 65 DE ANI DE LA MUTAREA SA ÎN VEŞNICELE ŞI CEREŞTILE LOCAŞURI – MIRCEA VULCĂNESCU (1904 – 1952)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/343136_a_344465]
-
noroc însă! Toți erau în aceeași situație. După numai două ore ieși înjurând și o porni spre casă cu gând că poate mai găsește ceva prin debara unde pitea nevastă-sa coniacul destinat protocolului. Trecând pe lângă magazinele din centru văzu zarvă mare și pe țiganii lui Căpățână jefuind sistematic vitrinele sparte. Îi înjură și pe ei dar nu se amestecă fiindcă mai avusese niște probleme în trecutul nu prea îndepărtat și nu era o noapte fierbinte în arestul poliției exact lucrul
REVOLUŢIONARUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/343242_a_344571]
-
foarte important pentru mine. Orice învinuire mi s-a făcut este numai și numai urmare a conflictului pe care l-am avut în octombrie 1981 cu un anume tovarăș de la partid. - Aaaa! Bine că ați adus vorba. A fost mare zarvă în oraș atunci. Aș vrea să știu adevărul din gura dumneavoastră. - E cam umilitor să retrăiesc acele momente. Povestea este lungă și poate nu aveți destul timp. - Am timp. Dumneavoastră sunteți ultima pentru ziua de azi. - Bine. L-ați cunoscut
TE ARESTĂM PENTRU SABOTAJ! de SAVETA VĂRĂREANU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343021_a_344350]
-
2220 din 28 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului (Poem dedicat Alexiei -Teodora) Iarna îmbrăcată în fulgi de zăpadă S-a pornit la drum oamenii s-o vadă Clopote răsună liniștea se crapă A înghețat pământul într-un strop de apă... Zarva se-ntețește când pe derdeluș, Sania e trasă de însuși Lăbuș. Teodora strigă într-un fel anume, Fericirea asta are și un nume! S-au întors copii cu Iarna acasă, Clipa s-o opresc e tare frumoasă Lângă gura sobei
DE DOR... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377313_a_378642]
-
întreceau în a-și arunca în față florile și fructele, gata-gata să se ia la bătaie și o batjocoreau că ea nu este în stare să facă nici o floare să înflorească și nici un fruct să se coacă. Deranjați de toată zarva, Soarele și Luna au hotărât să le despartă și să le închidă pe fiecare dintre ele într-unul dintre cele patru turnuri ale castelului, până ce se vor liniști și își vor da seama că natura nu poate trăi fără fiecare
POVESTEA GHIOCELULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377276_a_378605]
-
și a trebuit să o spargem. Ce vom face cu el? -Luați-l! spuse centurionul. Scoateți-l afară și dați-i cinci bice apoi dați-i drumul. Nu-l loviți însă prea tare, căci porunca e să nu facem prea multă zarvă. Centurionul ieși spre întretăierea străzilor unde o altă ceată aștepta. În mijlocul lor erau legați doi iudei. -Sunt suspecți? întrebă centurionul. -Da mărite centurion! se pare că sunt adepți ai nazarineanului, și e posibil să aibă legături cu unii dintre ucenicii
AL DOILEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1708 din 04 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377453_a_378782]
-
mașcate, și în cele din urmă teatrul. Adesea gazdele, pentru a câștiga un ban, înghesuia claie peste grămadă mai mulți copii. Inchipuie-și oricine ce infern trebuie să fi fost la gazdă unde ședeau ațâți copii! Culcarea se petrecea cu zarva ce o fac găinile până se așază în coteț. Își istoriseau isprăvile de peste zi și-și plănuiau unul altuia farse peste noapte. Cum Eminescu avea obiceiul să stea acasă să citească și era bun povestitor, tovărășii îl puneau să le
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
surpriză, sunt sigur că te va bucura, este, de fapt, tot ce îmi doresc, să te văd zâmbind și să te văd fericită. Luându-se de mână, se pierdură pe aleile parcului, care le stârnea atâtea amintiri frumoase. Acasă era zarvă mare. Ionuț, după ce Angela l-a purtat cam peste tot după terminarea teatrului de păpuși, povestea și mima toată povestea Scufiței Roșii. - Bunica, nici nu ai văzut vreodată ce lup mare, avea o gurăăă, m-am temut că sare la
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378428_a_379757]