1,242 matches
-
persoane oficiale nu mai e de-ajuns. Trebuie prelucrată în profunzime opinia țărilor. Oamenii trebuie deprinși cu ideea că aceia care i-au salvat mereu au fost americanii și că rușii nu mai știu nici măcar cum să fabrice niște cratițe zdravene. Întreaga Europă de Est va fi echipată cu arme americane. Contracte de zeci de miliarde. Americanii nu vor mai avea în curând nici măcar un singur șomer. Merită, așadar, să finanțezi câteva filme și să duci câteva mici războaie, pe ici
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
fiecare dată când intenționează să polemizeze parodic, naratorul (sau unul din personajele delegate de el) intervine în text printr-un "Scrie la carte" sau adresându-se cititorilor cu îndemnul "Citiți" ori injurios... După ce s-a ospătat bine cu o porție zdravănă de "șaisprezece banițe, două ciubere și șase vedre" de tuslama, pe Gargamela o apucă "pântecăraia", care se dovedește un factor cauzator al nașterii, căci "lărgindu-se boabele mitrei din pricina acelei tulburări, fătul a intrat în vâna cea mare, a ajuns
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
bărbaților ologi din naștere, răpciugoși, nerozi sau trândavi", ci impune o radicală schimbare de optică. Societatea multistratificată și bine organizată, cu sfatul ei de bătrâni înțelepți la care se apelează ca la o autoritate supremă, este înlocuită de "bărbați întregi, zdraveni și frumoși" cărora li se alătură "femei tinere, plăcute și, mai ales, bine făcute". Capitolul menționat nu lasă loc nici unor subtilități; erotismul virtualilor membri ai societății perfecte din viziunea scriitorului francez este denunțat explicit, prin decretarea încălcării celor trei legăminte
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
spun că dragostea nu e totul, ci altceva este temelia existenței. Făgăduielile, revenirile, ezitările dureroase a lui Ion de a fugi cu Florica, săraci cum sunt, apoi admonestarea și chiar tendința flăcăului de a-și amenința tatăl cu o corecție zdravănă, conturează pregnant, judecata țăranului din acea vreme: “De ce mi- ai mâncat și mi-ai băut pământurile,hodorogule?”Ion ar vrea să-i spună tatălui său acum că dacă ar fi avut avere nu și-ar fi sacrificat dragostea cea adevărată
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
împins așa, cu repulsie, dar cu intenția de a curma orice fel de discuție cu el. Împingându-l, acela s-a enervat, a devenit agresiv și m-a luat de bărbie. A fost ghinionul lui. Ne-am luat la bătaie zdravăn, au sărit ceilalți deținuți și, din cauza vâlvei stârnite, am atras atenția gardianului care era pe sector, care oricum monitoriza permanent celulele uitându-se pe vizetă. Și cum a văzut învălmășeala aia acolo - unii săriseră să ne despartă, noi eram ca
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
săptămână, când trebuia predat la cheie. Montarea acoperișului a mai durat o zi: făceam căpriorii jos la dimensiunea potrivită și-i urcam deasupra gata făcuți. Puneam în furci, de o parte și de alta, doi dulapi prinși în niște cuie zdravene ca să nu le permită să se desfacă. I-am fixat, i-am aranjat, am bătut asteriala de-am înnebunit și sâmbătă la ora 4 era depozitul gata. Am cerut să se raporteze comandantului că depozitul era gata la cheie, netencuit
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
țuică și se făceau pulbere, adormeau. Se făcea ora 12 și se vedea cum vine căruța cu mâncare. Mergeam la ei și le luam armele și le puneam mai deoparte și le trăgeam niște palme de să le cadă dinții - zdravene, nu așa, ca să-i trezim! "Scoală, mă, că vine șeful de escortă!" "Hă!?" "Mă, vine șeful de escortă!" Îl scuturam, îi mai trăgeam vreo două palme, îl ridicam în picioare. Aduceam câte un braț de ceapă și mâncau ceapa aia
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
folcloric al vrăjitoarei malefice care tulbură mințile tinerilor. Cel care folosește practici vrăjitorești este pedepsit, așa cum se întâmplă cu hangița Marghioala și cu hanul ei mistuit de flăcări, sugerând iadul. Deși Mânjoală lăsase în urma lui numai datorii, Mânjoloaia, o femeie zdravănă, plătise datoriile, reparase hanul și acareturile, construise "un grajd de piatră", avea bani și se descurca în afaceri. Ea avea calități diavolești. Într-o noapte, doi frați voinici au vrut să spargă ușa hanului; cel care a ridicat toporul "a
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
mare" a acestuia. Zărind de departe lumini la hanul lui Mânjoală, protagonistul se gândi să poposească doar trei sferturi de oră, să dea calului grăunțe. Acesta ar fi planul real. Urmează descrierea unui cadru fantastic, unde Mânjoloaia, stăpâna hanului, femeie zdravănă, focoasă, văduvă, reușește să facă avere. Despre ea se crede că ar umbla cu farmece. Povestea miraculoasă a celor doi frați, care au vrut să spargă hanul, dar unul dintre ei "a picat jos" și a murit, după ce ridicase toporul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
abis. Cartea lui Calvino, prin analogie, nu este doar o sinteză realizată prin decodificarea portretelor Sfinților Gheorghe și Ieronim: "Eroul istoriei este acela care în oraș își îndreaptă lancea către gâtlejul balaurului și în singurătate ține pe lângă el un leu zdravăn, luându-l ca paznic și protector domestic, dar fără să-i ascundă natura de fiară", ci și un compendiu de performanțe ludice și profeții ce țes pe dedesubt poveștile lumii, reeditate într-un perpetuu joc narativ oglindit în jocul combinatoriu
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
întotdeauna, propriul rol în punerea în scenă a acestei tragedii. Modificări climatice de anvergură au fost respon sabile de punerea în mișcare a masei umane care, din cele mai îndepărtate, colțuri s-a îndreptat către Europa 23. În această vijelie zdravănă, care a bulversat umani tatea, s-a produs inversarea polilor civilizaționali în Europa. Sudul avea să decadă, centrul de greutate politic și cultural mutându-se în nordul continentului. S-a petrecut o translatare durabilă a nucleului civilizațional ale cărei efecte
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
mai ales curajul să traverseze succesiv râuri, mlaștini și păduri. Zărăstea pe drumuri pierdute în nori imenși de praf, care adesea se înfundau. Rămânea cu trăsura împotmolită prin băltoace, la prima ploaie torențială, și prin troiene, la prima ninsoare mai zdravănă. Și, totuși, cumva, Carpații aveau să întoarcă roata norocului și în favoarea călătorului. Deși, într-o măsură însemnată, ținuturile noastre reprezintă un apendice al stepelor înfricoșătoare, munții au puterea de a mai tăia din asprimea climei. Peste arealul românesc s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
avut puterea să stingă flacăra lumânării din candela ortodoxă aprinsă de strămoșii noștri în Ardeal. A pâlpâit în continuare datorită curajului și strălucirii unor mireni, dar mai ales a unor duhovnici care au făgăduit credință neamului. Au întins o mână zdravănă de ajutor poporului care se opintea. Așa a fost cazul lui Andrei Șaguna, un aromân care a năzuit să-și deștepte frații din somnul lor adânc pentru a-și putea ridica fruncea în lume. Și nici politica dezbinării noastre pe
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
e doar o impresie falsă, pentru că, în realitate, sunt incapabili de originalitate în gândire și acțiune. Pentru a evita imobilismul absolut, acestei elite fără realizări nu-i rămâne decât să copieze, defectuos, diverse modele. Plagiatul nu poate așeza pe baze zdravene, instituționale și morale, raporturile între stat și cetățeni sau între oameni, deoarece improvizațiile permit supraviețuirea, dar mențin corpul social în înapoiere. Urcând spre vârful muntelui Am ajuns în amiaza existenței noastre, înaintând, cu fața lipită de stânci și cu spatele la hău
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
sfert de ceas” (Notiță de pe o cărticică intitulată Slujba osebită a Sf. Prea Cuviosului părintele nostrum Nicodim). În anul 1791, în zona Vrancea, a avut loc un cutremur “mărișor”. 5 aprilie 1793, ora 10 și 30 de minute: “două scuturături zdravene în Transilvania”, notează un preot pe o carte religioasă. Dintr-un manuscris al unui diac, Petrache Venin, “sluga dumneaei Coniții”, aflăm: “Însemnat-am ca să se știe de cînd au răposat dumneaei cucoana Anastasia Spătăreasa, soția dumnealui cuconului Ioniță Hurmuzachi, la
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
cu urlet tare.” 10 februarie 1821: “La 2 ore dimineața, s-a produs un cutremur de pământ foarte simțitor la Iași cu o scuturătură de 15 secunde la Kiev.” (Journal des debats). 17 septembrie 1821: “S-a simțit o scuturătură zdravănă la Iași”. 17 noiembrie 1821: “La ora 2 și 50 de minute seara, s-a simțit o scuturătură în toată țara, care s-a simțit până în Georgia. Cea mai puternică zguduitură a fost la Iași, unde a cauzat stricăciuni”. 28
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
Altele îngânături Ale cetelor de guri Pe aproape trăitoare, La nărav semuitoare. Vremuri, dacă da sau ba, Izbutiră a-l schimba, Cu migală căutând Mădularele-i pe rând, Cam în orișice cuvânt Prindem semne care-i sunt Actele de naștere. Zdravănă cunoaștere. Despre trupul vorbelor, Despre ziditura lor, După ieste spuse drepte, Limpezite, înțelepte, Mai rămân dator a spune Prin ce sprintenă minune Din stingheră sunătură, Nimerită în vreo gură, Se ajunge la cuvânt Lung, în care vezi că sunt. Peste
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
a trimite la suveranitatea divinului. Pentru noi, domeniul politic și social nu mai reflectă absolutul, nu se mai află în corespondență cu o cetate divină, cu o societate perfectă, cu un model ceresc. Poate că această atitudine implică un scepticism zdravăn instalat în instituțiile și în conștiința omului tîrziu modern. Dar e un scepticism sănătos, lucid, căci el înseamnă refuzul de a obiectiva politic suveranitatea absolută, de a asocia transcendența cu categoria de putere implicată de politic. Dacă inversăm perspectiva, obținem
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
era nevasta, cu ea rămâneai să petreci Împreună și bune și rele. Ai jurat În fața altarului credință și fidelitate până la moarte, apoi jurământul trebuia respectat. Dacă nevasta era prinsă cumva că a călcat pe delături, se alegea cu o bătaie zdravănă și rămânea mai departe nevastă În casă. Căsătoria e pentru o viață, cearta e trecătoare. Așa se judeca atunci. Se mai putea Întâmpla ca unul dintre soți, În urma unui accident sau a unei boli, să rămână invalid pentru tot restul
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
drăgălaș dintre toți copiii. Acum e întuneric, nu se vede, dar e ca un trandafir înflorit. Măcar că e numai de 4 ani, dar e deștept și inimos, de se miră lumea de el! Mi se pare că nu prea ești zdravănă la cap, zise moartea necăjită. Nu ne-am înțeles să-mi dai un copil? Uite îl iau pe cel mai mic, căci nu ți-e de nici un ajutor, nu e nici deștept, nici mare, ci urât și cocoșat. Dragă cucoană
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
de duioșie i-a apărut în colții ochilor. Erau consăteni. O excursie la Roica. Întâlnire cu un sectant În pădure la Roica lucra aproape permanent o echipă de băieți, tăietori de lemn, din care făceau parte prin rotație cei mai zdraveni și mai dibaci: Nichita Pavel, Stan Marin, Popovici Gheorghe, Pandia Iancu, Vișan Nicolae, și alții. La două săptămâni li se trimiteau alimente. Cu această ocazie îi vizitau și câțiva băieți care voiau să se relaxeze. Se pleca sâmbăta cu un
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
schingiuiri. Fiindcă milițianul nu putea identifica persoana vizată, mulți tineri ieșeau în locul celor vârstnici, Voloșniuc Nică, Românașul, cum îi spuneam noi, bucovinean, fiind unul dintre aceștia. Odată, ofițerul politic a identificat victima și a constatat substituirea. A dat o palmă zdravănă milițianului care administrase pedeapsa, lăsându-l fără replică: Tu vezi, mă, ce fac ăștia? Tu ai fi în stare să mori în locul meu? A doua zi milițienii ne priveau ca pe niște minuni. Mulți și-au cerut demisia, dar nu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
1007 TEODORESCU, Paul659 1 București, 6 aprilie 1977 Stimate domnule Dimitriu, Mulțumim călduros, și Lenuș și eu, pentru delicata d-tale atenție. Duioase aduceri aminte ne-a stârnit Băncuța, În colorata d-tale evocare 660. Aceste rânduri confirmă că suntem zdraveni, după cutremurul care a făcut ravagii În cartierul nostru. Două blocuri, Îndeajuns de apropiate de locuința noastră, s-au prăbușit. Casa În care stăm, veche de un veac, a rezistat destul de bine, rămânând În picioare. Sunt ziduri crăpate, tavane brăzdate
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Cristi, sărutându-l ca un nebun direct pe gură. Pribeagu vine și se aruncă și el în brațele lor. — Băi, zbiară de mama focului Ionel. Băăăi ! O să facem istorie, băi ! Te-ai gândit, nemernicule, și îi și dă o palmă zdravănă peste față lui Cristi, provocând hohote de râs în jur. Te- ai gândit tu în zilele-alea când veneai sfios și timid ca o fufă virgină, ha-ha, la pian la Răcaru, că ai să ajungi aici ? — Că o să ajungem, ce Dumnezeu
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
fundul localului, și, când să-l ia pe Fernic de guler, acesta și ridică cu dreapta halba lui de bere, aproape goală, pe care o ținuse bine strânsă, și i-o azvârle nătărăului fix în cap, în față. O bubuitură zdravănă și sticla se sparge, umplându-l de sânge și spumă de bere, făcându-l să cadă ca o muscă. Evreul, abia atunci conștientizând ce se petrece, se albește tot de frică și o apucă de mână pe domnișoară, pe care
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]