1,214 matches
-
această scenă încruntând privirea. Întoarse calul continuându-și drumul. Frumusețea acestei femei îi mișcă până și sentimentele lui, în ciuda faptului că prefera mai mult imberbi, decât femeia cu desfătările ei delicioase pe care le-ar fi dorit oricare alt bărbat zdravăn, pofticios al trupurilor muierești. Mândrețea Elisabetei, ambiția și dârzenia grăitoare nu i le putea lua nimeni nici acum, în drumul spre robie. Ochii-i mari, frumos conturați, ca un sâmbure de migdală, chipul fin cu trăsături delicate, gura-i mică
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Lucrari > DRUMUL CĂTRE SUCCES Autor: Cristea Aurora Publicat în: Ediția nr. 1088 din 23 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Un pumn zdravăn aterizat în falca lui Mike Ruby îl făcu să se dezechilibreze, iar acesta căzu amețit pe trepte rostogolindu-se și scăpând din mână cutia neagră. - Mi-ai promis, mi-ai promis!, țipă prietenul lui. Mi-ai spus că vom forma
DRUMUL CĂTRE SUCCES de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363654_a_364983]
-
nu și de înjurăturile de bisaltir[5] și de crucioi[6] ale acestuia. Jeni îi aduse strachina cu ciorbă de pasăre și pâinea de casă și le așeză pe masa din polatră. Victor luă cuțitul și își tăie o felie zdravănă din pâinea cu coaja groasă și arsă de vatră, se închină și începu să înfulece grăbit din zeama grasă și gustoasă ce aburea în strachina de lut ars. - Ai tăiat cocoșul porumbac? O întrebă Victor pe soție. - Da, că se
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Amintiri > FULGI ȘI AMINTIRI Autor: Monica Bokor Publicat în: Ediția nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Fulgi și amintiri E prima ninsoare zdravănă din iarna aceasta și stau și privesc prin geamul balconului cum totul se acoperă în alb. Peste drum de blocul meu e un loc unde lumea stă la ”ocazie”. O mamă cu un băiețel de vreo 5-6 ani bătătoresc de
FULGI ŞI AMINTIRI de MONICA BOKOR în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363736_a_365065]
-
nu se vedea nici o pată pe el; găsesc și o farfurioară de „porțolan” umplu paharul cu vârf, că deh, conu Iorgu murea de sete și mă prezint la boier cu sufletul împăcat. De setos ce era, boieru trage un gât zdravăn, apoi Doamne ce văzui: bietul conu Iorgu, a împroșcat în tot restaorantul cu un nor des de gaz, căci gaz era în pahar, gaz cu care țața Dumitra umplea lămpile, că pe atunci, în gară, nu era electricitate. Nea Gheorghe
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
curmă. Îngerul păzitor trimis de Dumnezeu la botez ne veghează viața, rostul ei cifrat și este martorul faptelor noastre. Spitalul din Rucăr a fost construit în 1937 și avea 20 paturi, un medic, o moașă și o soră. Sătenii erau zdraveni și veneau la spital numai când cădeau și boala nu se mai lecuia... - Ce lucri, neică ? - La stână, dom-doftor... - Și ce te supără ? - Nu mai poci ridica oaia... - Inima-i de vină ! - Dacă-i p-așa, oi ridica mielu, că
OBLOJEALĂ ÎN BOLNIŢĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348647_a_349976]
-
nu găsise ieșirea din peșteră și fusese nevoit să se ușureze pe vatră spurcând-o cu nesimțirea lui. Deceneu își jură să-l trimită la zei numai că era un om bun la suflet și se mărgini cu o bătaie zdravănă. Altfel, cine știe, în viitor nu mai apăreau moldovenii spre nefericirea omenirii! Înțelept om! Cei doi mari preoți se mai pupară, mai lăcrimară, mai luară câte o gustărică, dar și câte moșoaică de vin ca să se dreagă și, pe la prânz
DERANJUL FARAONULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349363_a_350692]
-
obiective de văzut, undeva, la periferie sau în afara lui. În zona centrală, pe o rază de cinci-șapte kilometri, ai peste 90% dintre obiectivele turistice, pe care ar vrea să le vadă orice planetar. Am spus, fără o bună documentare, picioare zdravene și un bun simț de orientare, în timp și spațiu, poți avea ușoare probleme. Repet. Îți stau la dispoziție zeci de mijloace de transport, care fac turul orașului în tot felul de variante. Iar filialele bibliotecii publice parieziene îți oferă
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
bine definit plan emoțional și afectiv. Era, prin urmare, un om normal, într-o societate normală! Ca să nu mai plângă, luă telecomanda și dădu „enter” pentru a deschide frigiderul hadronic. Extrase de acolo sticla de harașpincă și dădu câteva gâturi zdravene. Era înainte de masa de prânz și o tărie se impunea, pentru poftă de mâncare. Teleportă apoi strachina cu fasole, adică porția zilnică de mâncare asigurată de luxoasa cantina a șomerilor din arondismentul său. Strachina, o operă de artă aplicată, din
ODISEEA SPAŢIALĂ DOMESTICĂ 3001 de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349853_a_351182]
-
bine definit plan emoțional și afectiv. Era, prin urmare, un om normal, într-o societate normală! Ca să nu mai plângă, luă telecomanda și dădu „enter” pentru a deschide frigiderul hadronic. Extrase de acolo sticla de harașpincă și dădu câteva gâturi zdravene. Era înainte de masa de prânz și o tărie se impunea, pentru poftă de mâncare. Teleportă apoi strachina cu fasole, adică porția zilnică de mâncare asigurată de luxoasa cantina a șomerilor din arondismentul său. Strachina, o operă de artă aplicată, din
ODISEEA SPAŢIALĂ DOMESTICĂ 3001 de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349853_a_351182]
-
tatăl său, dar nu și de înjurăturile de bisaltir și de crucioi ale acestuia. Jeni aduse strachina cu ciorbă de pasăre și pâinea de casă și le așeză pe masa din polatră. Victor luă cuțitul și își tăie o felie zdravănă din pâinea cu coaja groasă și arsă de vatră, se închină și începu să înfulece grăbit din zeama grasă și gustoasă ce aburea în strachina smălțuită din lut ars. - Ai tăiat cocoșul porumbac? o întrebă Victor pe soție. - Da, că
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
la fel de modest!) . După amiaza, la Căminul cultural, lucrurile se schimbau. Ciocnitul oulelor se făcea pe luate. Adică, cel care spărgea oul, îl păstra pe al lui, dar îl lua și pe cel spart sau mai era o formulă strategică, numită: zdravănul meu!, care se spunea la începutul ciocnirii ouălelor. Se studiau ambele ouă și se convenea asupra celui care reclama zdravănul meu! Dacă oul celui care ciocnea se spărgea, dar primise acceptul oului zdravăn, câștiga partida. Vărul meu Titi, care era
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
oul, îl păstra pe al lui, dar îl lua și pe cel spart sau mai era o formulă strategică, numită: zdravănul meu!, care se spunea la începutul ciocnirii ouălelor. Se studiau ambele ouă și se convenea asupra celui care reclama zdravănul meu! Dacă oul celui care ciocnea se spărgea, dar primise acceptul oului zdravăn, câștiga partida. Vărul meu Titi, care era un mare pișicher în astfel de joc, strângea în jur de o sută de ouă. El nu reclama niciodată: zdravănul
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
sau mai era o formulă strategică, numită: zdravănul meu!, care se spunea la începutul ciocnirii ouălelor. Se studiau ambele ouă și se convenea asupra celui care reclama zdravănul meu! Dacă oul celui care ciocnea se spărgea, dar primise acceptul oului zdravăn, câștiga partida. Vărul meu Titi, care era un mare pișicher în astfel de joc, strângea în jur de o sută de ouă. El nu reclama niciodată: zdravănul meu, fiindcă era sigur pe oul lui de lemn sau de câță, pe
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
zdravănul meu! Dacă oul celui care ciocnea se spărgea, dar primise acceptul oului zdravăn, câștiga partida. Vărul meu Titi, care era un mare pișicher în astfel de joc, strângea în jur de o sută de ouă. El nu reclama niciodată: zdravănul meu, fiindcă era sigur pe oul lui de lemn sau de câță, pe care-l arăta câte puțin, dar nu-l dădea din mână. El convingea, spărgea, strângea și... atât. Este adevărat că mai erau sărmani și la noi, fie
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
prăjină” Prins în mirajul ființării sale, omul n-are timp să se gândească și la tragismul finalului. Un final, pentru unii, năprasnic, înainte de epoca consacrată sfârșitului vieții omenesti, pentru alții - atunci când sorocul e frate cu norocul. Vasile Pantilimon, un sătean zdravăn la trup și la minte, nu credea că va muri vreodată. N-avea timp pentru asta. Și-apoi nici nu trebuia să-și facă griji, căci se afla în grațiile Domnului. Era dascăl la bisericuța cea din lemn de la Miroslovești
... CÂND SOARELE SE VA RIDICA LA UN BĂŢ DE PRĂJINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347670_a_348999]
-
sub geamuri, să ticluiască, chicotind, năstrușnice urături. Să li se dea voie să intre în casă, să se așeze cuminți pe laviță, în rând, băieți și fete, iepuri și veverițe, cu fețele înroșite de joacă, încălzindu-și piciorușele la focul zdravăn de lemne de fag din gura sobei. Să le vezi apoi ochișorii strălucind de voie bună, în timp ce moșul, hâtrul moș, să le împartă daruri: nuci, covrigi calzi și felii îmbietoare de cozonac!... Referință Bibliografică: Cum să fie zăpada / Viorel Darie
CUM SĂ FIE ZĂPADA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347697_a_349026]
-
o depusese, la greutatea cu care agonisise acei bănuți, și într-adevăr s-a simțit emoționat profund, cuprins de compasiune. Cum forța fizică nu îl părăsise, s-a luat imediat la trântă cu hoții, cărora le-a administrat o bătaie zdravănă, punându-i astfel pe fugă, și s-a adresat părintelui, care tocmai se ridicase din țărână: "Părinte, binecuvântat fie numele Domnului, căci a ajuns până și la o oaie rătăcită ca mine! Până azi am trăit în fărădelege, dar de-
UN SIMPLU ŞI LETAL DE CE ? de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350201_a_351530]
-
cineva drag, fie părinte, fie copil, fie partener de viață. Am intrat și eu sâmbătă pe la prânz în iureșul cimitirului. Tocmai sosise și înainta greu, un car mortuar cu un cortegiu considerabil. Dar unde sunt pătăștile de altădată, cu cai zdraveni, împodobiți cu doliu printre firele de păr bogate din coame? Un dric este astăzi un lucru rar. Mai degrabă vezi un șir prelung de mașini luxoase, urmând la pas de mort, traseul știut și de cai, și de șoferii Serviciilor
PICNIC ÎN CIMITIRUL ETERNITATEA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362043_a_363372]
-
votcă deoarece frigul cam pătrundea prin echipamentul neadecvat. Alte aruncări cu același exasperante rezultate. Lupta devenise nu doar pasionantă ci și personală. Orgoliile pescarilor se chirceau dureros, umilite de niște nenorociți de pești. Inadmisibil! Urmară alte aruncări, însoțite de gâturi zdravene de votcă dar și de adăpostirea sub foile de cort, fiindcă frigul se cam întețise... Pe la ora patru, au pus clopoțeii la undițe și s-au cuculușit sub toate cârpele din portbagaj deoarece frigul și disperarea care-i cuprindea din ce în ce mai
HOBBY de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365899_a_367228]
-
neam, de țară și de tot ce ține de acestea - e excedentul însușirilor poetului de la Chișinău care adună azi zestrea celor 65 de ani de viață. Nu te mira deci, dragă cititorule, de vei întâlni prin buricul Chișinăului, un bărbat zdravăn la trup, cu podoaba capilară grizonată, neștirbită în bogăție, și cu ochii ca două pietre de safir, tunând și fulgerând în stânga și-n dreapta cu vorbele: "Lăsați-mi dragostea.../ să am ce vă da." Desigur, imaginea aceasta e, în reprezentarea
POETUL IONEL CĂPIŢĂ DE LA CHIŞINĂU ÎŞI SERBEAZĂ AZI 65 DE ANI DE VIAŢĂ DEMNĂ ŞI BOGATĂ ÎN ZESTRE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365376_a_366705]
-
mai mult decât sigur - lucrurile nu se vor opri aici. O astfel de întâmplare, care alungă monotonia multor zile de acum înainte, nu poate să nu aibă și alte consecințe; ceea ce iese din tiparele societății trebuie aspru amendat. O zgâlțâială zdravănă poate i-ar prinde chiar bine. Prea se lăsase dus de ape: Un licăr de speranță îi încolțise în suflet în privința Iuriei, deși mintea îi spunea cu totul altceva. Fetele se maturizează mult mai repede decât băieții, natura le grăbește
VII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365164_a_366493]
-
pielea ți-o schimb: Alb te fa,... să mă ții minte! Hai, vâslește!...N-avem tip. Ține-o-așa, mergi înainte! Dracul, cât îi el de drac, Se lasă înșelat de politruc. Când la mal barca o trase, Un pumn zdravăn, la muștiuc, A primit... să țină minte!... De-a mai crede-n parteneri; De-atunci face fețe-fețe... Și-i mai negru decât ieri. Cel scăpat râde că dracul Stă în baltă bosumflat... Aliat și-a luat pe-altul - Un contract
NONE„JURĂMÂNT DE FACI, ÎŢI SPUN: NU UITA, DRACU-I BĂTRÂN!” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366394_a_367723]
-
gospodăria părinților mei. Interesant este faptul că și pe bunică-mea Hobzoaica o chema tot Teșcuț (Floarea) înainte de căsătorie, fiind soră cu Pâclă. Teșcuțoaia, mama lor, ajunsese celebră în sat și chiar în Loviște pentru faptul că, fiind o femeie zdravănă și iute la mânie, nu se da în lături de a se lua la bătaie chiar cu unii bărbați. Curajul ei nebunesc ar fi putut să-i fie fatal în toamna anului 1916, când, pornită fiind în refugiu spre Curtea de Argeș
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
-m’ tragă bețâvu’ ăsta o bătaie soră cu moartea, să scap șî ieu de belea!”... Ajunsese să-și dorească ceea ce ura ea cel mai mult: să vină taică-meu odată beat criță și s-o ia la bătaie, dar bătaie zdravănă ca să scape și ea de sarcina aceea care o înnebunea, nu alta... După cea de-a șasea lună de sarcină, maică-mea făcea periodic greva foamei: nu mânca decât o dată pe zi, și atunci foarte puțin, tot așa, doar-doar s
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IX) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366416_a_367745]