1,274 matches
-
Îmbuibă guvernanții Cu banii șpăguiți în cheș, Cu euro-talanții. Tu taci... Pe-ascuns, prin viclenii Vechi situri sunt distruse, Să piară urma celor vii Din vremurile-apuse... Tu taci... Străbune așezări Sunt date azi pe pile, Cetăți cândva semețe-n zări Zdrobite-s de șenile... Tu taci... Tezaurul discret E dus la expoziții... Dispare-apoi, fără antet, Și ni-l iau rușii, friții... Tu taci... Slujbașii țarii vând Uzine, fabrici, bunuri... Și-s pedepsiți simbolic, blând, Să dea și alte tunuri... Tu taci
VERSIFICARE POEMICĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379618_a_380947]
-
și-au dat viața pentru apărarea identității noastre naționale.” (Prof. Univ. Dr. Mihail Diaconescu, Teologia ortodoxă și arta cuvântului. Introducere în teoria literaturii. III. Genul dramatic. Receptarea operei literare. Doxologia, Iași-2013, p. 276) În Zilele Patimilor Sale, părăsit, neajutorat, năpăstuit, zdrobit și nefericit, Mântuitorul a trăit cea mai cumplită umilire și suferință din întreaga omenire: „Niciodată un om n-a fost mai greu lovit pentru binele ce făcea, mai dușmănește tratat, mai crunt batjocorit, jignit, huiduit, torturat, profanat, ca Iisus Hristos
SUIŞUL MISTIC AL ÎNVIERII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381041_a_382370]
-
aș asculta, căci glasul Tău regretele îmi curmă. Eu știu că drumul mi-e trasat prin mila Ta, Preasfinte, Căci sunt un fiu răscumpărat și am nouă sorginte. Și dacă-mi zici să spun ceva-nainte de-nălțare, Cu duh zdrobit Ți-aș mulțumi, pentru iubirea-Ți mare. Picioarele Ți le-aș spăla cu lacrimi nesfârșite, Căci ce-aș putea dori mai mult, în clipele-mi finite? Și dacă n-aș putea gândi, răpus de suferință, Te rog să-Ți amintești
PRIN DUHUL SFÂNT NE DAI PUTERE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374579_a_375908]
-
până-n inima inimii mă/ săgetează:/ Cum mai pot să/ trăiesc,/ dacă tot ce-am iubit/ a murit?" - Poemul 22, p. 37) Nirvana a fost scrisă într-un timp foarte scurt de către un poet “învelit în giulgiul durerii”, cu “un suflet zdrobit”. Doamne, cum! “Nimeni. Nimeni. Nimeni./ Doar eu./ Vremea e neagră și grea./ Spațiul e greu./ Cerul/ e greu./ Nu mai pot îndura. [...] Dumnezeul meu, Dumnezeul meu,/ de ce m-ai părăsit?” (Poemul 2, p. 8-9) Mesajul Nirvanei a fost și enunțat
MIRELA-IOANA BORCHIN, NIRVANA ...DOAMNE, CUM! de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374547_a_375876]
-
plină de pericole la tot pasul. În vis, dragostea putea fi și Umbra ce o urmărea, ori luna ce-i lumina calea, scoțându-i în cale îngerul păzitor. Putea fi dragostea și inima care se temea de a nu fi zdrobită? Sau azima aburindă abia scoasă din cuptorul încins și din care te înfrupți cu poftă, îmbătându-te cu mirosul de pâine caldă? Doamne, ce poate fi dragostea de este atât de misterioasă, atât de frumoasă și atât de dorită? Se
CAND DRAGOSTEA BATE LA FEREASTRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371247_a_372576]
-
2016... XXIV. NISIPUL DIN CLEPSIDRĂ, de Emilian Oniciuc , publicat în Ediția nr. 2053 din 14 august 2016. Nisipul din clepsidră Emilian Oniciuc- 14.08.2016 Timpul leneș se întoarnă În clepsidra de cristal... Nu ne anunță printr-o goarnă Când zdrobiți vom fii de mal... Avem rugăciuni albastre, Și duminici efemere, În chiliile sihastre, Bântuite de himere...! Ne lăsăm purtați de valuri... Ce ne-alintă în furtună Înspumați de arginți și lauri N-auzim goarna, de sună... În nisip se duce
EMILIAN ONICIUC [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
astăzi să nu pier Pe un vârf de cruce îmi ridic privirea Fă să înțeleg care-mi e menirea! Pregătită cale de Cel Înviat Mă lepăd de mine ca de un păcat, Zorii mântuirii pe un colț de rai, Inimă zdrobită, Doamne să îmi dai! Ucenici în turmă, marea de măslini, Cu iubire multă durerile-alini, În genunchiul minții mă petrec mai sus, Scapă-mă de rău, Bunule Iisus! Biserica-Ți toată este ca o vie, Duhul Sfânt coboară iar în Liturghie
DUHUL ADEVĂRULUI CREDINȚA RĂZBATE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374838_a_376167]
-
nu erau născuți atunci, adică și pentru noi, cei de azi și de mâine,- se ruga cu lacrimi, așa cum ar trebui să ne rugăm și noi ca rugăciunea să fie auzită de Dumnezeu: „Colo, departe, între măslini,/ Te-ai prăbușit zdrobit, plângând./ Te auzeam Tatălui cerând/ Sufletul meu de peste ani.// Acolo, jos, sudori de sânge,/ În ruga-Ți pentru mine-au curs.../ Și-atâta pentru mine-ai plâns/ Cum numai Tu știai a plânge//. (Taina rugăciunii) Acum, după două mii de ani
ECLIPSA – CA O PROMISIUNE A INSTALARII IMPERIULUI LUMINII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374870_a_376199]
-
abia învață Și permiți ușor, așa o nebunie Rupând firul, ce curmă a lor viață! Călcând pe mormane de trupuri arzânde, Iar focul din urmă-i ajunge grăbit, Aprinse ca torțe, umbre muribunde, Cu dureri ce îi tae în sufletul zdrobit! Afară au ajuns, pompieri și salvări, Ce sting focul și-ncarcă trupuri, Pe muchia vieții, rugăciuni, disperări, Viața rămână, să nu plece-n abisuri! Este o zi neagră, ce nu se va uita De părinții ce și-au pierdut copii
DURERE ŞI FOC de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374907_a_376236]
-
a greului, a urâtului, a săgeților însângerate. Se ridică și aleargă din nou. La capatul unui drum rătăcește peste cărările neștiute, se amestecă în strigătul neputincios al celorlalti și dispare o vreme pentru a reapare uneori, refăcut și frumos, alteori zdrobit și împovărat. Aude oda bucuriei ca o rezonanță a unei simfonii de mult uitată. Se ridică, aleargă din nou. Iar la răscruce, ia drumul greșit, apoi încearcă zborul. Dar el nu-l mai ajută. Unde este cântecul neîntrerupt al bucuriei
ODA BUCURIEI de SILVIA CINCA în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375072_a_376401]
-
Poezie > Credinta > SERAFIM Autor: Florin T. Roman Publicat în: Ediția nr. 2181 din 20 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Ceasornic al orelor târzii, Sfânt! Ceasornic al clipelor pustii, Sfânt! Foșnet veșted de verb „a iubi” Sfânt! Hotare de inimi golite, zdrobite, Domnul Savaot! Uneori cerul e mult prea albastru, alteori adevărul e mult prea adevăr. Dar șase perechi de aripi umplu cerul și adevărul de strigarea lor... Referință Bibliografică: Serafim / Florin T. Roman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2181, Anul
SERAFIM de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374111_a_375440]
-
fi încordat trupul de durere, apoi ar fi tușit sânge pe gură de câteva ori și apoi ar fi murit aproape imediat. Știau asta cu toții. -Dar acesta este obiceiul vostru, al romanilor când faceți răstigniri, spuse din nou Ahav Caleb. Zdrobiți picioarele acestui om! -Obiceiul este ca prin aceasta să se grăbească moartea condamnaților, căpitane! Dar acest om este mort! fu răspunsul lui Gaius care spusese aceasta aplecându-și sulița către grupul iudeilor. Iudeii priveau acum când spre vârful suliței, când
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371879_a_373208]
-
descendentul unei familii oneste din care tatăl său, diplomat în perioada prosperă a României monarhice a fost martir al neamului, fiind osândit cu pușcăria, apoi comutat la muncă silnică pe nimicitorul șantier de la Canalul Dunăre-Marea Neagră, unde au fost schingiuiți, zdrobiți și asasinați atâția și atâția intelectuali și patrioți români! Caznele din detenție și istovirile de la Canal l-au învins corporal pe tatăl actorului Emil Hossu, care s-a sfârșit foarte tânăr. Fiul său, unul dintre pruncii deportați ai României, sub
EMIL HOSSU ...AŞTEPTAT ŞI PRIMIT DE POSTERITATE, DEŞI PREA CURÂND… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372466_a_373795]
-
a scuipat. Uită,Doamne,că Ți-am făcut rău când am fost o vreme în derută, fruntea-nfierbântată mi-o sărută, strange-mă cu drag la pieptul Tău. Rugăciune în sfânta și marea zi de vineri din Săptămâna Patimilor Cu sufletul zdrobit, cu umilință, și-adânc cutremurat de jertfa Ta, privesc,Iisuse,marea suferință prin care ai trecut spre-a ne salva. Cât de umilitoare și ce multe au fost cele ce blând le-ai îndurat : scuipări,batjocuri,palme și insulte și
RUGĂCIUNI ÎN SFÂNTA ŞI MAREA ZI DE VINERI DIN SĂPTĂMÂNA PATIMILOR de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372922_a_374251]
-
-o mare de tăcere Scenarii de-ntuneric rânjesc să mă doboare Nimic din primăvara cea albă nu mă cere Mireasa ploii-albastre-necată în solzi de soare... Rămân abandonată în toată-această teamă În care mă trezesc cu vise-nsângerate Cu oasele zdrobite, schelete oarbe cheamă O altă încarnare a sorților și poate În toată-apocalipsa din gândurile mele A mai rămas o clipă de zbor și-nmugurire; De-aș mai putea strivi blesteme-n sân de iele Poate c-aș râde iar în cupe
O ALBĂ IASOMIE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 838 din 17 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345913_a_347242]
-
și apar ghioceii și alte flori specifice primăverii. Eram plin de întristare, am străbătut o câmpie cu mici pâlcuri de zăpadă. Priveam cerul și distingeam soarele ascuns în nori. Am pătruns adânc în pădure și m-am oprit, mă simțeam zdrobit sufletește. Acel tablou natural format din cerul cenușiu, copaci fără frunze, pământul cu puțină zăpadă mă zdrobea și mai tare. Eram prins ca într-o menghină. Stresul acest dușman al omului modern mă biciuia. Dar atunci și acolo am înțeles
STRĂBĂTÂND VALURILE VIEŢII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346040_a_347369]
-
și muzică marin Marin Voican-Ghioroiu, interpretă soprana RODICA ANGHELECU de la Ansamblul Artistic „CIOCÂRLIA” D E S T I N U L Lui Constantin Brâncuși Atât de singur și prea departe de patria iubită, Stă sculptorul pe gânduri cu inima-i zdrobită... Ca unda spumei repezi ce-n mare se afundă Când orologiul vieții dă ultima secundă. E trist... și-a lui privire se-nalță spre zenit; În suflet, ce furtună!... Un gând l-a răscolit: „De plec în veșnicie și-mi
FONDATOR POETUL AV. MARCEL ION FANDARAC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347907_a_349236]
-
plină de pericole la tot pasul. În vis, dragostea putea fi și Umbra ce o urmărea, ori luna ce-i lumina cărarea, scoțându-i în cale îngerul păzitor. Putea fi dragostea și inima care se temea de a nu fi zdrobită? Sau azima aburindă, abia scoasă din cuptorul încins și din care te înfrupți cu poftă, îmbătându-te cu mirosul său de pâine caldă? Doamne, ce poate fi dragostea de este atât de misterioasă, atât de frumoasă și atât de dorită
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. XII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347345_a_348674]
-
Rodica Elenă Lupu Publicat în: Ediția nr. 759 din 28 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului IARNĂ COPIILOR Gerul musca greu și crunt Și din piatră și din lemn, Geme bradul că îl doare, Dar rămâne drept și demn. De nămeți zdrobite case Prin ferestre clipesc lin, Pe pereți lumină oarbă Varsă umbre-n lung suspin. Vuietul de-afară crește, Cel din inimă la fel, Unu-ngheață răsuflarea, Altul sufletul din el. Neaua a cuprins pământul, Copiii cu veselie Chiuie printre nămeți
SCLIPIREA MINUNILOR DE IARNĂ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 759 din 28 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348876_a_350205]
-
A țâșnit pe ușă și a alergat desculț până acolo. În învălmășeală, l-a văzut doar pe Biță, fratele pe care-l crescuse de mic. L-a cuprins în brațe și l-a scos de acolo. Abia afară a căzut zdrobit. Cineva ridicase un scaun să-l lovească pe scandalagiu... dar îl nimerise pe tata. Urechea dreaptă îi spânzura sângerândă... a venit salvarea... l-au transportat pe tata de urgență la spital. Abia după ce l-au cusut, medicii au început glumele
CUM SE VEDE TOAMNA ... PRINTRE BUCLE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 56 din 25 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348980_a_350309]
-
Pavel consideră moartea „vrăjmașul cel din urmă, care va fi nimicit" (I Cor. 15, 26) și o leagă strâns de păcat: „boldul morții este păcatul" (I Cor. 15, 56). Murim pentru că trăim cu toții într-o lume căzută, pervertită, dezbinată, nebună, zdrobită. Dar, deși tragică, moartea este și o binecuvântare. Cu toate că n-a făcut parte din planul dumnezeiesc, nu este mai puțin un dar al lui Dumnezeu, fiind o expresie a milostivirii și compătimirii Sale. Pentru noi oamenii, viața veșnică în această
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
iarăși acești cumpliți călăi! ...Acum, sfârșită-i lupta, cadavre-umbresc pustia Și ce-a rămas viață - e-o poartă spre mormânt. ...Tu-ai luptat pesemne Moarte, cu toți ienicerii tăi! VII Se lasă-ncet amurgul, și cerul parcă plânge Aceste cruci zdrobite rămase încă vii Trec îngerii în grabă, pășind mai mult prin sânge, Și-atâta milă plânge în pașii lor pustii E țărna încă udă și doarme-ntreaga fire Iar peste iadu-acesta de chin și zvârcolire Coboară-o pace sumbră desprinsă
APOCALIPSA de CĂTĂLIN VARGA în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346927_a_348256]
-
menghină. În mod foarte ciudat Costel intră la bănuieli precum că monstrul putea fi un fel de agent sanitar, așa ca moș Tilihoi de la ei din sat, care-i dădea uneori bunghi pentru dureri de burtă, fiindcă durerea din degetele zdrobite ale piciorului drept încetă brusc să-i mai sfâșie creierii. Se mutase, la fel de brusc, în fălci!- Țărane, eu unul, nu te-am rugat să vii și ca să fiu sincer te-aș tranșa aici, pe loc. Ar fi mult mai igienic
COSTEL, OMUL BIONIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346938_a_348267]
-
nu va fi rănită. 1) Oricine care pur și simplu „se apleacă și se acoperă" când clădirile se prăbușesc, este zdrobit și ucis. De fiecare data, fără excepție. Oamenii care se pun sub obiecte, că birouri sau mașini, sunt întotdeauna zdrobiți! 2) Câinii, pisicile și copii mici sunt uneori în mod natural ghemuiți în poziția fetala. Și tu ar trebui să faci la fel în caz de cutremur. Este un instinct de supraviețuire natural. Poți supraviețui într-un mic gol. Du
REMEMBER BUCUREŞTI 4 MARTIE 1977 de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348346_a_349675]
-
se prăbușește, sunt create mari goluri de supraviețuire. De asemenea, clădirile din lemn au mai puțină greutate concentrată care se poate prăbuși. Clădirile din cărămizi se vor sparge în cărămizi individuale. Cărămizile vor cauza multe răni, dar mai puține trupuri zdrobite decât lespezile din beton. 4) Dacă ești în pat, pe timp de noapte și apare un cutremur, pur și simplu rostogolește-te jos din pat. Un vid de siguranță va există în jurul patului. Hotelurile pot obține o rată mai mare
REMEMBER BUCUREŞTI 4 MARTIE 1977 de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348346_a_349675]