688 matches
-
acum târziu și zgomotele se subțiau, se răreau și se topeau încet, încet, transformându-se într-o pânză vrăjită de liniște. Autobuzele sfâșiau din ce în ce mai rar pânza subțire a liniștii, iar tramvaiele pluteau pe deasupra acesteia, precum corăbiile pe pânza apei. Numai Zefirul o tremura ușor, jucându-se sprințar cu florile de cais, scuturându-le petalele delicate și fragile. Și cum savuram dulceața liniștii, lăsându-mi visele să plutească în starea de imponderabilitate creată de aceasta, deodată aud niște șoapte: - Hei , Don Juan
CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 by http://confluente.ro/nastase_marin_1488393602.html [Corola-blog/BlogPost/382849_a_384178]
-
lui Mărțișor și al Primăverii! - Am să vi-l spun, dar să vină Ceasul Liniștii Depline. Până atunci, am chef să mă joc cu voi și să vă sărut. O, ce clipe fericite! Pasămite, auzisem cum florile de cais certau Zefirul, iar acesta va spune o poveste la ,,ceasul liniștii depline”. Când o să vină ceasul ăsta? Întâmplarea mi-a stârnit curiozitatea și am hotărât, cu orice risc, să stau toată noaptea sub caiși, până va sosi acel ceas, ca să aflu minunata
CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 by http://confluente.ro/nastase_marin_1488393602.html [Corola-blog/BlogPost/382849_a_384178]
-
cel mai mic zgomot făcut de pașii vreunui trecător întârziat, eram disperat când mai lătra vreun câine sau miorlăia vreo pisică și... în sfârșit... așteptarea nu mi-a fost zadarnică. La miez de noapte, în ploaia de petale și lumină, Zefirul, boarea tremurată a nopților de primăvară, s-a întrupat într-un frumos trubadur cu haine de mătase moale, muiate în fir de raze, iar în pletele-i negre ninsoare de flori. La cingătoarea bătută în nestemate purta o sabie din
CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 by http://confluente.ro/nastase_marin_1488393602.html [Corola-blog/BlogPost/382849_a_384178]
-
tulbure liniștea locatarilor? Se face repetiție la Filarmonică și se cântă numai pe scenă, domnule! Suntem ființe civilizate! Am tăcut rușinat. Orchestra începu o tulburătoare uvertură cu scârțâieli sincopate și țârâituri prelungi. Vraja era deplină când apăru pe scenă trubadurul Zefir care începu să zică basmul lui Mărțișor, acompaniindu-se la chitară: “A fost odată ca niciodată...” Eram numai ochi și urechi; mai ales numai urechi. De frică să nu-mi scape nici un vers, nici o întâmplare din minunatele peripeții ale lui
CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 by http://confluente.ro/nastase_marin_1488393602.html [Corola-blog/BlogPost/382849_a_384178]
-
și mereu oprești câte-două trei săgeți pentru mine. Păstrezi un ritual aparte din spice de dor și flori de nu-mă-uita, când spargi gândurile, mă chemi cu două inimi deodată de parcă toți luceferii planetei ar împărăți prin mine. Sunt mesagerul de zefir cu pieptul deschis într-o îngenunchere de rubin, voi tocmi un felinar să-ți contureze chipul dar niciun alt oaspete să-ți cineze din palmă; rămân prizonier în cămașa cu fluturi întregi. Referință Bibliografică: Ești frumoasă, mi-ai spus... / Gina
EŞTI FRUMOASĂ, MI-AI SPUS... de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Esti_frumoasa_mi_ai_spus_gina_zaharia_1352925458.html [Corola-blog/BlogPost/345201_a_346530]
-
una cu Dumnezeu. Și dacă vrei să devii una cu Dumnezeu, trebuie ca viața ta să fie într-o stare de har. Proorocul Ilie a primit descoperirea lui Dumnezeu în liniște, nici în furtună, nici în tunete, ci într-un zefir lin, într-o stare de pace, de liniștire sufletească, astfel încât nimic din ceea ce este pământesc să nu tulbure această liniște. Nevoitorul, atunci când iese din lume, dorește să se unească cu Dumnezeu, dorește într-adevăr viața pustnicească, așa cum se spune la
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/despre-rugaciune/ [Corola-blog/BlogPost/92655_a_93947]
-
de lângă urechea ce nu miroase pelinul îi arăți nasului același tablou ce-l simte inima când trec prin oraș la colțul străzii tăcutul erou își adună mila pe făraș. Mirosul îl simt în ureche colorat sărată e clipa adusă de zefir ochiul în amurg a plecat să-și caute auzul ce-l respire. Văd cântecul suferind peste râu și peștii planând peste nori în zbor pescarii prind vrăbii afundați până-n brâu în undiți zbătându-se doar un dor ... În implozia finală
AMURGICĂ SUFLARE, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Amurgica_suflare_poem_de_al_al_florin_tene_1359618519_hcru2.html [Corola-blog/BlogPost/348919_a_350248]
-
bată pentru viață, ci avertizează că timpul e devorat! Aproape că l-am uitat pe Dorin Anastasiu. Cântau în cântecele sale și textul, și melodia... avea o voce care făcea să fie confundat cu Julio Iglesias... aducea în muzica românească zefirul șansonetelor care n-au să mai prevaleze în sufletul latin, profund și pentru timp îndelungat combinat cu genuri deziderative noului cu orice preț și fără nicio rădăcină. Îi semăna și lui Adamo (vă aduceți aminte?: „Tombe la neige”, „Vous permettez
DORIN ANASTASIU. MELODII DE REAUZIT, MELODII NECÂNTATE ÎNCĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Dorin_anastasiu_melodii_de_re_aurel_v_zgheran_1383655484.html [Corola-blog/BlogPost/357442_a_358771]
-
spre Itaca. De nemărginirea-i albastră Sunt îndrăgostit Și-i cânt în fiecare zi: O, Mare, Mare acoperită de văluri, Precum o fecioară Pudică și sălbatică, Coapsele tale, din spumă clădite, Ispitesc Cerul De tine-ndrăgostit. Răsuflarea ta E adierea zefirului Pletele-ți verzi și mătăsoase Tremură-n vânt, pe țărmuri, Buzele tale sunt petale, Petale de iasomie. Te iubesc, fecioară, Pudică și sălbatică, Năzuroasă fecioară! Sunt un poet îndrăgostit, Te-au cântat și te vor cânta Marinarii-poeți. Iar eu Voi
MARINARUL ŞI MAREA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Marinarul_si_marea_floarea_carbune_1359547042_33pq7.html [Corola-blog/BlogPost/359350_a_360679]
-
La un moment imaginea frumoasei fete începu să unduiască apoi dispăru odată cu ultimele raze devenite roșu foc. Totodată la portița micului golf a apărut o întreagă flotilă de nuci, majoritatea fiind bărcuțe de o jumătate de coaja. Lent, dusă de zefirul de apus al soarelui, flotila înconjoară picioarele fetei. Încercând să dirijeze o bărcuță care o gâdila Anica își înmoaie involuntar un deget în apă. Scos din apă, degetul îi dă o impresie de răceală, dar curios, numai pe jumătatea sa
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN. VOL.1 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1435685304.html [Corola-blog/BlogPost/352827_a_354156]
-
e măricel. Și a dat Domnul, seara pe la izvor cum zice poemul, să se întâlnească „cu totul întâmplător”. Si ce au avut ei de comunicat, sufletește de la om la om sub clar de lună? Păi despre flotila de noapte și zefirul de seară și de dimineață care bat în contracurent. Timiditate? Ba! Doi viitori academicieni în discuție pe holurile academiei. Și Ionel a ascultat-o pe Anica cum debita despre avantajele roții pătrate față de aceea rotundă. Mai mare dragul. Nici nu
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN. VOL.1 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1435685304.html [Corola-blog/BlogPost/352827_a_354156]
-
în FIREA omului să-și oglindească chipul? Un lac liniștit ne oglindește imaginea așa cum apare ea. Om sau animal se sperie uneori de fantoma, chipul său, care se apare din senin pe apa liniștită. Cu atât mai mult dacă, datorită Zefirului sau alt domol vânticel apa este ondulată. Realitatea oglindită este dese ori dezvăluită, în aceste cazuri, aducând la suprafață ceea ce, în special omul, ascunde în fundul sufletului. Apa unduită poate dezvălui un chip hain sau de blândețea unui înger. O fi
OGLINDĂ OGLINJOARĂ … de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1414228188.html [Corola-blog/BlogPost/341589_a_342918]
-
dumnezeiești”- Editura Semne 2008, “Pierdut în lume”- Editura Semne 2010, “Chemarea la judecată” - Editura Semne 2012, “Condamnarea” - Editura Semne 2013, “Execuția” - Editura Semne 2014 Flori de trandafir Mă-mbată fl ori de trandafir La ceasul de vecernicie Când adierea de zefir Îmi cată-un loc de sihăstrie Mă-mbată fl ori de trandafir La ceasul unei seri tăcute Când sunetul unui clavir Recheamă amintiri placate Aromele de trandafir Nu s-au schimbat nici în exil Când gust otrava din potir Servită
EXECUTIA-SPICUIRI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1412202081.html [Corola-blog/BlogPost/369478_a_370807]
-
Șoapte dulci, catifelate. Mâini de iubire și dor, Întins-au iar macii duios... Spre cerul fără de nori, Se pleacă tăcut, maiestuos. Respiră natura iar versuri... Și vara e însăși poem. Copacii dau lumii surâsuri, Iar vântul al vieții îndemn. Oftează zefirul în taină, Privind spre îndrăgostiți... E-n aer romanță de vară, Cântată de-un superb asfințit. Baia Mare, 13 iunie 2016 Glasul Tău Glasul Tău e-acum pe ape... Pașii Tăi, Isuse drag, Calcă sfânt pe marea-mi vieții, Ce s-
VARA CA UN POEM de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 by http://confluente.ro/marina_glodici_1465984269.html [Corola-blog/BlogPost/370024_a_371353]
-
scriitorul se îndreaptă cu încredere și pioșenie iar rugăciunea lui de multe ori este redată în versuri: ”Iartă-ne, Doamne, fă-ne cărare, Pune-ne-n cale covor de verdeață, Pune-ne-n suflet dragostea-ți mare, Rouă pe muguri, zefir dimineață.” (Secetă -Eugenia Mihu) * Nu există un timp anume al iubirii pentru că precum se spune: ”Să fii iubit de cineva îți dă putere, iar să iubești pe cineva îți dă curaj.” O iubire din tinerețe poate fi oricând depășită de
” VISE TÂRZII” VOL 2- VERSURI de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 by http://confluente.ro/elena_buldum_1463323853.html [Corola-blog/BlogPost/370732_a_372061]
-
plăcut în mod special. De aceea, îmi permit să citez din ea, desigur indicând și sursa de unde am preluat-o. Iată cum este descrisă această floare în Legenda ghiocelului, (Legende populare românești, Editura Litera 2002, Internațional, București - Chișinău) ,,(...) Irinel, fiul Zefirului, vântișor de primăvară, trimis de tatăl său în lume, ca să vestească sosirea frumoasei primăveri, după ce a străbătut văi, vâlcele, munți acoperiți cu păduri udate de râuri, lacuri și izvoare limpezi, cristaline, la poalele unor munți, în gura unei văi frumoase
SOL VOIOS DE PRIMĂVARĂ de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 by http://confluente.ro/Sol_voios_de_primavara_cornelia_viju_1329840018.html [Corola-blog/BlogPost/346795_a_348124]
-
mergeau spre rai, Pornind în doi, dar într-o singură ființă. Natura delicată îmbrăcase haine noi, Iar soarele-ncălzea pufoșii mugurași, Chiar și copacii înfloreau doi câte doi, Privind spre cer, la albii nourași. La cea mai mică adiere de zefir Cireșii și caișii cerneau gingașe flori, Petalele lor albe cădeau într-un delir Și-albinele-și făceau căsuțe în culori. Pe banca sub cireș în brațe mă țineai, Petalele cădeau în păru-mi de mătase, Tu le-adunai în palmă, apoi le
IUBIRE-N SĂRBĂTOARE de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2284 din 02 aprilie 2017 by http://confluente.ro/margareta_merlusca_1491153139.html [Corola-blog/BlogPost/385124_a_386453]
-
cu el și școlărițele, din cursul superior, încep să-l urmărească, de frumos ce e! Una din ele, Roro, își imploră părinții, s-o ia la șantan... Ajunge să-l cunoască. Fata e de vis; petală de floare, sărutată de zefir, în zi însorită. Se încinge între tinerețele lor superbe o iubire pătimașă, în care sărutările fac mai mult decît vorbele... înlănțuirile le lunecă prin primăvara despletită oprind admirația trecătorilor de-a lungul străzilor. (Gaby Michăilescu, Leonard, soldatul de ciocolată, Ed.
NICOLAE LEONARD de GEORGE BACIU în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/Nicolae_leonard_0.html [Corola-blog/BlogPost/343179_a_344508]
-
TREZI! Autor: Daniel Luca Publicat în: Ediția nr. 1871 din 14 februarie 2016 Toate Articolele Autorului De ziua dragostei ți-am dăruit un trandafir, Iar tu l-ai sărutat cuprinsă de-un fior, Parfumul lui, purtat pe brațe de-un zefir, Ducea spre cer petale sincere de dor. Te-am strâns la pieptul meu ca pe-o comoară, Când vântul adia prin păru-ți castaniu Simțeam iubirea zilelor din vară Și-amurgul toamnelor fugind prin arămiu. Parcă șopteai ceva, însă nu
NU TE TREZI! de DANIEL LUCA în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/daniel_luca_1455476917.html [Corola-blog/BlogPost/373665_a_374994]
-
Articolele Autorului poveste pe apa morții plutesc nuferi în zbor, când ultimii fluturi mor; umbrind păduri tu treci ca o taină, în regeasca ta haină, te chem mereu către gura lunii să-ți povestesc legenda pădurii, poleită cu stele, luceferi, zefiri, din basmul marii iubiri, cu un castel spânzurat pe o stâncă, când toamna moare de brâncă, și mă cufund în somnul ochilor tăi arși de văpăi, tu torci laurul cu degetul plin de inele când îngerii mușcă din stele și
POVESTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1470212332.html [Corola-blog/BlogPost/370621_a_371950]
-
rază de soare, schimbând rostul vieții. Toate „plăcerile savante” sunt abandonate pentru viața care-l invită pe poet să trăiască: „Oh! Oglinda soarelui din mări! / Dealul care cântă în lumină/ Cu pădurea neagră, de metal,/ Parfumate efluvii de sulfină/ Și zefirul meridional...” Părăsind „odaia doctorului Faust” poetul călătorește pe mare, colindă „ape și munți”, vizitează Florența, îl evocă pe Hercule și Ulise. In peregrinările lui lirice găsim o preocupare intimă și calmă de intelectual. G. Călinescu îl considera un „vitalist corect
TUDOR VIANU -POETUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1422687131.html [Corola-blog/BlogPost/377039_a_378368]
-
încântându-mi făptura. Mă împărtășesc cu frumusețea acestor clipe - poeme, cât cu logodna unei vieți încântătoare. Beau frumusețea ortodoxă a vieții creștine și sufletul îmi cântă. Peste mine, peste cei mulți plouă cu lumină cerească. Doruri înviorate se zbat în zefirul inimii să se înalțe. Sunt chemări din lumea Frumuseții. Cerul iubirii mele este verde, cu nouri dantelați în azur. Ridic ochii și sărut stelele, apoi îmbrățișez pământul drag și sfânt al Martirilor noștri. În pridvorul harului, sufletul s-a deschis
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1401586408.html [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
După cortină. Misiunea lui a fost îndeplinită. A mea încă nu! Plec cu greu din sală, dar plec cu o parte dintre comorile lumii adunate în suflet. Drumul spre casă, prin aerul rece de toamnă sau iarnă, prin adieri de zefir primăvaratec sau înăbușitor de vară, îmi arată o altă lume. Cea în care trăiesc zi de zi și pe care trebuie să o văd bună și acolo unde pot să o fac bună. Strâng cu mâna dreaptă la piept tot
CÂND REFLECTOARELE SE APRIND ŞI CORTINA SE RIDICĂ... de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 by http://confluente.ro/Cand_reflectoarele_se_aprind_ana_maria_gibu_1363094565.html [Corola-blog/BlogPost/352616_a_353945]
-
locul de întâlnire al celor patru vânturi: Boreas, vântul rece din nord, aducătorul iernii și cel mai mare dintre vânturi, Notus, vântul din sud, schimbător și mereu nemulțumit, Eurus, vântul din est, veșnic ghinionist, aducător de căldură și ploaie și Zefir, vântul de vest, cel mai mic și mai blând dintre vânturi. Nu mică le fu mirarea celor patru vânturi aflându-l pe Ador închis în turnul lor. - Cum îndrăznești să te folosești de refugiul nostru? Fără a se teme de
ARIPILE FERMECATE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1469783491.html [Corola-blog/BlogPost/381472_a_382801]
-
pământuri pe care nu creștea nici o plantă. Când am adus ploaia și am suflat căldură, pe pământurile inundate au început a înverzi lanuri de orez și oamenii au prins a se înclina în fața mea. - Eu, șopti în cele din urmă Zefir, am ajuns într-un loc în care era veșnic noapte, oamenii umblau numai acoperiți cu blănuri și locuiau în case de gheață. Când am alungat întunericul și am adus soarele, ei s-au așezat în genunchi în fața mea și mi-
ARIPILE FERMECATE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1469783491.html [Corola-blog/BlogPost/381472_a_382801]